Bushama bin Laden

Istoria romanilor, zbuciumata de altfel, consemneaza fapte eroice ale inaintasilor nostri in lupta impotriva cotropitorilor otomani.

Legendele noastre descriu adevarate fapte de vitejie care pot fi pilda pentru alte popoare. Se zice ca de la ‘Pestera Muierii’ la Craiova, pe dealul supranumit ‘Dealul muierii’, oltencele au reusit sa-i alunge pe turci fugarindu-i 150 km spre sudul Dunarii.

Satule pana peste cap de agresiunile osmanlailor, care le-au determinat de multe ori sa-si puna capat zilelor aruncandu-se in fantani, au iesit saracele la bataie cu turcii, dezbracate in pielea goala cu o mana in buzunar si cu secerea in cealalta mana.

Ce s-a intamplat? La vederea lor, puhoiul de soldati turci au luat-o la fuga de teama sa nu starneasca mania lui Allah. Nu le venea a-si crede ochilor, caci soldatii stiau prea bine ca barba creste doar pe fata nu si intre picioare. Profitand de deruta, oltencele astfel ‘deghizate’, venite parca de pe alta planeta, au reusit sa-i sperie pe turci si sa-i alunge din tara.

‘Barba’ olteneasca a intrat deci in legenda ca o arma de temut. Daca am deschis ‘cerul si pamantul’ tarii pentru bazele americane
si trupele NATO, ma intreb asa, ca sa ma aflu in treaba, de ce nu sugeram femeilor musulmane sa dea jos voalul, nu numai de pe fata, ca sa le arate molahilor ca nu numai ei sunt purtatori de barba.

S-ar putea ca teroristii cu ‘cruciulite’ in sange sa iasa din ascunzatori si s-o ia la fuga, dand astfel sanse fortelor coalitiei sa-i prinda mai usor. Asadar, metoda cu barba ar putea fi una dintre cele mai eficiente arme in lupta contra terorismului international.


8 comentarii la “Barba olteneasca, o arma impotriva terorismului”
  1. valentin a spus:

    tare si adevarata legenda.Ar trebui sa mai scrii despre asemenea legende

  2. claudia a spus:

    Ma intreb ce simte o olteanca citind acest articol…va fii stapanita de sentimente de mandrie si patriotism national?…n-o sa uit povestea asta si o voi trimite si altilor…mai ales altora…altor oltence ca sa nu-si rada barba…xo

  3. Antoniu a spus:

    @claudia-da, vor fi patrunse ‘local’ de patriotism. uite asa, oltencele noastre raman femei de temut!

  4. maria a spus:

    Tot muierile is baza…

  5. Eugen a spus:

    Pestera Muierii , Dolj ? sau mai bine zis Cetatea Muierii -> copiati adresa si accesati si vedeti … http://wikimapia.org/#lang=ro&lat=44.900699&lon=23.767400&z=19&m=b&search=cetate

    ce a fost odata inainte de Hristos aproape 3000 de ani de aici a inceput poveste cu femeile cu barba dar povestea este alta ce ai povestit mai sus e o mica parte

  6. Eugen a spus:

    dezbracate in pielea goala cu o mana in buzunar -> Nu le venea a-si crede ochilor, caci soldatii stiau prea bine ca barba creste doar pe fata nu si intre picioare

    EXPLICATIE -> daca ereau goale ca EVA … Atunci cum aveau o mana in buzunar ? 😀

  7. Eugen a spus:

    Pestera Muierii , Dolj , eu nu stiu si nu am auzit de ea sint din STEJARI, PISCOIU- GORJ

  8. Eugen a spus:

    Pestera Muierii (nu a Muierilor cum scriu unii)
    Data: Wednesday, November 12 @ 17:28:40 EET
    Topic: Descoperiri arheologice

    În partea de est a judetului Gorj, la mica distanta de Baia de Fier, se afla pîrîul Galbenul. Pe dreapta lui se afla una din cele mai fru-moase pesteri din tara. Din 1962 a fost iluminata electric. „Dovezi, privind locuirea pesterii, dateaza din paleoliticul inferior, asa cum atesta” descoperirile arheologice. „În 1952, în pestera s-a descoperit un craniu” si alte fosile. „Se considera ca acestea apartin unei femei în vîrsta de 40-50 de ani, de tip Homo sapiens fossilis, care a trait pe aceste meleaguri în urma cu circa 29.000 de ani”[130]. A fost numita de unii cercetatori „Pestera Muierilor”, ceea ce modifica sensul etnoistoric al toponimului. Spun aceasta deoarece coloana vertebrala a unui deal ce porneste din muntele Papusa si strabate vechiul plai Vîlceanul, plasa Amaradia si plasa Gilortului, „se termina aproape de Dunare, dincolo de Locusteni, judetul Dolj”, si dealul acesta se numeste „Dealul Muierii”. El serveste (se spunea în 1901) „de drum moca-nilor ce cobor cu oile de la munte pentru a evita trecerea rîurilor, care în general primavara sint crescute”.

    Tot în anul 1901 se mentiona ca „în partea despre comuna Saca se afla niste ruine, într-o poiana zisa Cetatea”. Legenda spune ca niste jefuitori pradau populatia „si mai cu seama femei. Ele s-ar fi decis ca sa se înarmeze cu ce or putea si au izbutit a-i goni în toata lungimea acelui deal, pîna i-au trecut spre Craiova, iar dealul de atunci încoa s-a numit Dealul Muierii”. Pe acest parcurs s-a înregistrat „Dealul Muerei”, padure în comuna Negoesti (judetul Dolj), „Dealul Muerei”, deal comuna Zaicoiul, Talpasul, Velesti etc[132]. Adaugam aici legenda întemeierii asezarii numita tara Vrancei. Ea ar fi fost întemeiata de „Baba Vrîncioaia”, care avea 7 feciori. Aceasta traditie simbolizeaza „o veche confede-ratie cu caracter matriarhal”[133]. Paul Decei aminteste „Poiana Muierii, loc de vechi nedei”[134]. D.Frunzescu înregistreaza în Gorj „muntele Poiana Muierii” din care izvoreste Lotru[135].
    Toponimele acestea, ca si altele: Muerusul (în judetul Bacau), Valea Muierii (în fostul judet Vlasca), Muerestile (de Sus si de Jos, în judetul Vîlcea); Muerisul (sat în comuna Gaesti, judetul Dolj), unde în 1901 se mentiona ca „se vad ruine dintr-o veche cetate romana (?)”, dar „taranii dinprejur numesc acest loc Cetatea Muerei”; catunele „Valea Muierii” si „Valea Muierii de Jos” (din comuna Melinesti, judetul Dolj), toate acestea pledeaza pentru perioada matriar-hatului, cînd o „muiere” (cuv. Dacic; lat. mulier), zeita Hestia – re-gina – sau o urmasa a ei îsi avea resedinta în aceasta cetate si se retragea împreuna cu tot sfatul ei, în Pestera Muierii, unde îsi avea ascuns tezaurul. Fac aceasta afirmatie, deoarece la cîtiva kilometri mai spre est este pestera Polovragi, unde traditia fixeaza „locuinta subterana” a lui Zamolxis. Oricum, „Pestera Muierii”, „Dealul Muierii”, ca si „Cetatea Muierii”, pastreaza în limba daco-romana amintirea multimilenara a epocii matriarhatului în spatiul carpato-danubia-no-pontic si ne încredinteaza ca Hestia a fost în adevar regina Dacilor în perioada matriarhatului, cu mult înainte de Zamolxis. Muntele Batrîna (feminin), cu Pestera Obîrsiei sau Izvorul Ialomitei (judetul Dîmbovita), în care legenda spune ca Dacii s-au ascuns de multe ori, ca de altfel în toata multimea pesterilor[136] aflate pe teritoriul Daco-Roman, ne încredinteaza ca aici, viata si civilizatia umana si organizarea regala apare în adevar din cele mai vechi timpuri. Desenele rupestre si semnele grafice evaluate la o vechime de multe mii de ani, sint o dovada peremtorie în favoarea acestei splendide concluzii.[137]
    Din cele citate mai sus, reiese clar continuitatea documentata toponimic din perioada matriarhatului pîna în prezent.

    de Preotul Balasa

Comentariul tau