Intr-un stat de drept si neatins de flagelul coruptiei ca la noi, celor doua firme li s-ar sista imediat lucrarile si activitatea, primind amenzi usturatoare.

In data de 12 septembrie 2003 s-a semnat la Cluj-Napoca in prezenta controversatului ministru al Integrarii Europene din acea perioada, Hildegard Puwak, un contract de lucrari pentru unul dintre cele mai mari proiecte de investitii in infrastructura de utilitati publice din Romania, si anume reabilitarea si extinderea retelei de canalizare si alimentare cu apa.

Licitatia pentru executarea lucrarilor a fost cistigata de firma SADE- CGTH din Franta pentru suma de 34.085.709 de euro. Valoarea totala a proiectului depaseste 2.300 de miliarde de lei (61.178.813 de euro), cuprinzind reabilitarea retelei de apa si canal din Cluj, modernizarea sursei de apa pentru oras de la barajul de acumulare Tarnita, precum si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate. Suma de 35.066.850 de euro este nerambursabila, iar diferenta pina la cele 61 de milioane de euro este asigurata de Consiliul Judetean Cluj si de Regia de Apa-Canal Cluj printr-un imprumut contractat de la Banca Europeana de Investitii.

Recent, inspectorii primariei clujene au amendat firma SADE-CGTH Franta cu suma de peste 100 de milioane de lei pentru ca deterioreaza drumurile in asa masura incit posesorii de autoturisme vor solicita cu siguranta daune. Pentru a preveni aceasta situatie, inspectorii de la Serviciul Drumuri Urbane din cadrul primariei si-au luat masuri de siguranta.Un alt aspect si mult mai grav este acela ca SADE foloseste, prin subcontractori, munca la negru pe banii Comunitatii Europene, pentru care ar trebui ca Delegatia Comisiei Europene de la Bucuresti, Oficiul de Plati si Contractare Phare din cadrul Ministerului Finantelor Publice (Agentia de Implementare pentru proiectele ISPA) si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, precum si autoritatile locale sa se sesizeze din oficiu.

Nu este singura firma, pentru ca a mai aparut inca una, Amarad SA din Arad, care, de asemenea, cu fonduri provenite de la Banca Mondiala, reabiliteaza retelele de gaz in Cluj-Napoca si in Turda, deteriorind asfaltul drumurilor si folosind munca la negru, dupa aceeasi metoda. SADE si AMARAD, antreprenori generali pe lucrarile amintite mai sus, au obligatia de a justifica fiecare ban provenit din fondurile Comunitatii Europene, imprumuturi externe girate de catre stat sau de la bugetul statului. De asemenea, subcontractorilor trebuie sa li se verifice contractele de munca ale angajatilor.

Contactat, responsabilul pentru proiectele Phare-ISPA din cadrul Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, dl Aneil Singh, a transmis prin dna Angela Filote, Press and Comunication Officer, ca, citez: „Vom lua legatura cu autoritatile romanesti responsabile pentru a verifica situatia in aceste proiecte”.

Cotidianul, 14 Mai, 2005


0 comentarii la “Munca la negru pe banii Comunitatii Europene”
Comentariul tau