La cinci ani de la decesul criticului şi istoricului literar Adrian Marino, Editura Polirom îi va publica volumul de memorii intitulat ‘Viaţa unui om singur’. Ce efect va avea cartea asupra lumii culturale româneşti? Vom vedea.
Deja, plaiul cu boi şi limbricii marinarului se află cel puţin în doua dileme: una noua şi una veche. Asteptăm în scris spovedania acestor bubaline cultivate, luînd exemplul bolşevicului Panait Istrati.
Aduc un omagiu distinsului cărturar pentru activităţile sale în cadrul Partidului Naţional Ţărănesc şi în susţinerea Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma.

Scrisoare deschisă adresată IPS Andrei Andreicuţ

21.03.2002, Blaj (Catholica) – Am primit la redacţie următoarea scrisoare deschisă adresată Arhiepiscopului ortodox de Alba-Iulia. Scrisoarea poartă data de astăzi, iar semnatarii ei sunt indicaţi la sfâşitul textului.
Scrisoare deschisă adresată
Înalt Preasfinţiei Sale, Arhiepiscop Ortodox de Alba Iulia
Blaj, 21.03.2002
Înalt Preasfinţite,
Ultimele comunicate de presă semnate de Înalt Presfinţia Voastră sau de Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia dovedesc o necunoaştere a istoriei poporului român şi exprimă o mentalitate încă tributară ideologiei comuniste printr-un acut spirit de intoleranţă şi prin metode care nu se dau în lături de la dezinformare şi de la un limbaj ce frizează vulgaritatea. De fiecare dată după lectura textelor mai sus amintite, am crezut că este vorba despre o mare confuzie.
Refuzăm să credem că Înalt Preasfinţia Voastră, în calitatea de Arhiereu şi cetăţean al acestei ţări în mileniul al treilea, se poate coborî la atitudini total lipsite de spiritul lui Hristos. Văzând însă că aceste comunicate nu au fost infirmate de către Înalt Preasfinţia Voastră, ci dimpotrivă au fost confirmate prin publicarea altora care merg pe aceiaşi linie anti-creştinească, am fost nevoiţi să credem şi să remarcăm faptul că forma şi tonul asumat în discursul oficial de Înalt Preasfinţia Voastră şi de alţi Ierarhi Ortodocşi nu diferă în esenţă de haina comunistă pe care Biserica Ortodoxa Română şi-a însuşit-o în anii instaurării regimului comunist.
Caracterizarea înţelegerii şi a colaborării dintre greco-catolici şi ortodocşi din perioada interbelică drept idilice denotă faptul că pentru un înalt ierarh ortodox lupta românilor de ambele confesiuni pentru emanciparea socială şi politică a naţiunii române constituie o realitate cel mult romantică. Trebuie să precizăm că alta a fost concepţia clerului ortodox care, începând cu Supplex-ul şi continuând cu momentul 1848, a ştiut să se înscrie în lupta pentru idealul naţional al românilor, ale cărei coordonate programatice au fost fixate de episcopul greco-catolic Inocenţiu Micu Clain şi promovate în principal de corifeii Şcolii Ardelene. Înalt Preasfinţia Voastră, nu de multă vreme aţi afirmat că greco-catolicii luptă numai pentru privileghionuri. Afirmaţia Înalt Preasfinţiei Voastre are cel mult puterea sloganului care este eficient în manipularea neştiutorilor dar lipsit de eficacitate în faţa intelectualilor autentici deoarece nu are temeiul realităţii. Biserica Română Unită cu Roma cere să aibă posibilitatea de a acorda asistenţa spirituală credincioşilor ei în propriile ei lăcaşuri de cult, care au fost confiscate ilegal de regimul ateu. Cine caută privileghionuri? Greco-catolicii care sunt nevoiţi să celebreze oficiile liturgice în aer liber indiferent de anotim şi în spaţii improprii sau ortodocşii care în multe localităţi slujesc într-o duminică în biserica lor iar în cealaltă duminică în biserica greco-catolică, sau ţin închise biserici greco-catolice tocmai pentru a împiedica folosinţa lor de către proprietarii de drept? Înalt Preasfinţite, unde este dragostea creştinească? Nu vă este teamă că odată s-ar putea să vi se spună: “… flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat … Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti mai mici, nici Mie nu Mi-aţi facut” (Mt. 25,42 – 43, 45).
Înalt Preasfinţite, nu putem să înţelegem, de unde vine atâta patimă în tot ceea ce faceţi împotriva Bisericii Române Unite cu Roma? Dincolo de raţiunile pur şi simplu creştineşti, vedem cel puţin două motive pentru care ar trebui să aveţi o altă atitudine: proveniţi dintr-o familie greco-catolică şi aţi fost apropiatul unor preoţi greco-catolici în anii premergători intrării Înalt Preasfinţiei Voastre în clerul ortodox. De ce vă renegaţi faptic originea? Ce şi cui încercaţi să demonstraţi prin aceste acte de intoleranţă religioasă, îndreptate împotriva acelora care astăzi trăiesc în credinţa părinţilor Înalt Preasfinţiei Voastre?
Înalt Preasfinţite, vremurile s-au schimbat, nu mai trăim în epoca sloganelor şi astfel de atitudini aduc mari deservicii atât României, care acum se străduieşte să se integreze în structurile democratice europene, cât şi Bisericii Ortodoxe Române care în felul acesta este pusă într-o lumina puţin creştinească şi nedemocratică. De ce nu urmaţi exemplele pozitive din Biserica Ortodoxa Româna şi continuaţi să-i persecutaţi pe aceia care după 1989 au avut tăria de a mărturisi credinţa părinţilor lor şi a părinţilor Înalt Preasfinţiei Voastre? De ce oare nu urmaţi pilda Înalt Preasfinţiei Sale Corneanu, Mitropolitul Ortodox al Banatului, care a demonstrat multă înţelegere şi iubire evanghelică restituind bisericile comunităţilor greco-catolice?
Cultivarea nedreptăţii este întodeauna generatoare de tensiuni care denatureaza relaţiile inter-umane şi contribuie la crearea unui climat de instabilitate. Nu credem că subminarea stabilităţii transilvane prin provocări şi nerespectarea drepturilor greco-catolicilor slujeşte intereselor naţiunii române. De aceea vă întrebăm Înalt Preasfinţite, de ce nu doriţi să fie linişte şi bună înţelegere la noi acasă?

semnează: Doina Cornea, Monica Macovei, Nicolae Balotă, Nicolae Breban, Lidia Bote Marino, Adrian Marino, Ion Pop, Viorica Lascu, Adrian Popescu, Mircea Toma, Ioan Mureşan, Ioan Făgeţan, Aurel Pantea, Ion Moldovan, Antoniu Poienaru, Pr. Cristian Barta

http://www.catholica.ro/2002/03/21/scrisoare-deschisa-adresata-ips-andrei-andreicut/


0 comentarii la “Spovedania celor invinsi”
Comentariul tau