‘Sunt responsabili din zona justitiei care acuza o coruptie cvasi generalizata, nu subcriu la asta, dupa cum sunt unii care spun ca e o coruptie minora, pentru ca sunt cateva cazuri. Nici la asta nu subscriu. Sunt altii care spun ca e o coruptie minora, nici la asta nu subscriu. Eu cred că acest fenomen e ingrijorator de extins.(..)Sunt avocat, stiu si eu cand se impune sau nu o amanare. Exista si situatii in care s-au amanat topuri de dosare prea usor. Sunt dosare care stau de ani de zile pe rolul instantelor. Problema amanarilor tine si de modul in care judecatorul tine la instrumentele sal’, spunea Catalin Predoiu intr-un interviu din 19 noiembrie 2011 de la Realitatea TV.

Iata mai jos, cum zac nejustificat dosarele mele in instanta, pentru o destituire din functia publica de consilier superior al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA).
Tonul la cantec la dat  presedinta sectiei Litigii de munca, Asigurari sociale si Contencios administrativ din cadrul Tribunalului Cluj. Tendentios, din punctul meu de vedere, cand mi-a venit randul in dosarul 6505/117/2010 din data de 4.11.2011, a decis admiterea exceptiei solicitata de APIA prin lipsa de interes a actiunii, respingand actiunea mea. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Comunicarea trebuie sa-mi parvina, timp in care se studiaza la greu dosarele mele!

Tribunalul CLUJ

CLUJ

Dosare

Numãr Parte Obiectul cauzei
Lista dosarelor cãutate dupã: Părţi: ‘poienaru antoniu ‘
Numãr unic dosar Obiectul cauzei Materia juridicã Stadiu procesual
7063/117/2011 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
7062/117/2011 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
705/117/2011 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
704/117/2011 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
703/117/2011 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond
7564/117/2010 contestaţie act administrativ fiscal Contencios administrativ şi fiscal Fond
6505/117/2010 litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) Contencios administrativ şi fiscal Fond

Nu ascund faptul ca am lucrat in presa, iar colegii de breasla ma au in ‘vizor’. Dupa aparitia in presa locala a doua articole privind situatia mea, m-au sunat cativa prieteni si mi-au spus ca justitia clujeana citeste la prima ora mai intai Gazeta de Cluj. Aceast ziar este de ani buni in avangarda presei, a patra putere in stat.

Iata cele doua articole:
La APIA, şeful Faur a dat o circulară pentru fals în teritoriu
15-07-2011 17:12:56 – Gazeta de Cluj
Un fost angajat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Cluj contestă modul în care Florin Faur, directorul general APIA, continuă să rămână în această funcţie. De asemenea, fostul angajat al APIA Cluj, Antoniu Poienaru, dezvăluie o serie de nereguli care au loc în cadrul APIA Cluj. Chiar dacă multe dintre acuzaţiile care li se aduc angajaţilor APIA Cluj sunt de natură penală, până acum nici unul dintre cei incriminaţi nu a fost inculpat sau tras la răspundere. Gazeta de Cluj a publicat în numerele anterioare o serie de articole despre modul în care sunt cheltuiţi banii europeni destinaţi investiţiilor în agricultură.

Săptămâna trecută, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a organizat un concurs pentru ocuparea postului de director general din cadrul structurii centrale APIA. Cu toate acestea, pe site-ul instituţiei nu s-a făcut nici un anunţ privitor la anunţul de ocupare a acestui post. Până la momentul concursului, şefia APIA a fost ocupată de Florin Faur, care ocupa interimar acest post. La concursul organizat de ANFP s-au înscris două persoane, Florin Faur şi un anume Ştefan Andronache despre care nu s-a putut găsi vreo referinţă certă.
Conform biroului media al APIA, “domnul Faur a avut un contracandidat care a picat la proba scrisă. Astfel că domnul director general a luat şi proba orală, astfel că este în continuare director general la noi”, explică unul dintre angajaţii APIA. Din nefericire, Florin Faur nu a putut spune cât de grele au fost probele scrisă şi oral pentru că se afla într-o şedinţă şi nu a putut da nici o declaraţie.
Pe de altă parte, bibliografia necesară pentru câştigarea acestui post a fost extrem de facil de parcurs fiind vorba de câteva hotărâri şi ordonanţe de guvern.
Antoniu Poienaru, un fost inspector din cadrul APIA Cluj, a trimis şefului ANFP o cerere prin care solicita respingerea candidaturii lui Faur. “Vă rog să sesizaţi instanţa de contencios administrativ competentă şi să respingeţi înscrierea dosarelor de concurs a următoarelor persoane: FAUR FLORIN pentru concursul din 08-12 iulie 2011 -director general, instituţie: Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultura, şi CIUCĂ MARIA pentru concursul de director executiv adjunct din 05-07 iulie 2011, instituţie APIA CJ Cluj, din urmatoarele motive. Prin adresa nr. 83 (ieşire) din 27.07.2010, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Director General, a dispus ilegal funcţionarilor publici după data de 11 iunie 2010 să presteze sarcini care erau exclusiv de competenţa fermierilor (1 martie 2010-11 iunie 2010). Cei care nu au executat acest ordin au fost sancţionaţi, invocându-se art 75 din Legea 188/1999(r2). A se vedea Centrul judeţean Alba (CL Aiud). Ca urmare a acestei fapte, s-au absorbit din fondurile FEGA, FEADR şi Bugetul Naţional sume de bani ilegale în Campania 2010. Pentru a se acoperi fapta penală s-a trecut la modificarea cererii de subvenţie din 2011, la pag. 4 introducându-se art. 16 prin care fermierul, fără să fie anunţat, confirma că el singur şi-a depus cererea online în 2010, ceea ce este fals şi se poate demonstra. Astfel s-a ajuns să se raporteze pentru campania 2010 un procent de peste 80% şi peste 90% în 2011, de fermieri care şi-au depus cererea online, fermieri aflaţi în aceleaşi procente în pragul subzistenţei, dar transformaţi peste noapte în specialişti IT.

Şefii de la APIA Cluj îşi ţin averea la secret

Potrivit lui Poienaru, mai mulţi dintre angajaţii de la APIA Cluj, printre care şi şeful agenţiei judeţene, Gheorghe Şerban, au semnat declaraţii de avere sau interese neconforme cu realitatea.
“Am anunţat Agenţia Naţională de Integritate că anumiţi funcţionari au făcut declaraţii false de avere ceea ce se pedepseşte de către legea penală. Şerban Gheorghe, directorul executiv la Centrul judeţean APIA CLUJ din 2006 are firma SC Agromed Impex SRL cu adresa aflată la domiciliul acestuia, firmă aflată pe numele soţiei, Natalia Şerban, cu obiect principal de activitate compatibil cu activităţile desfăşurate de către APIA (Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat, n.red), şi care nu apare în declaraţia de avere pe 2007,2008,2009 şi 2010, aflate pe site-ul Apia la rubrica “Veniturile soţiei şi sursa veniturilor”. Mai mult, în anul 2009 firma SC Agromed a câştigat un contract de 90.000 lei cu CFR pentru erbicidarea căilor ferate. De asemenea, firma apare cu deconturi în baza de date APIA Central cu bonuri valorice în 2007 şi 2008 şi la fosta Direcţie Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Cluj, în perioada 2005-2006, când Gheorghe Şerban a ocupat funcţia publică de dir. exec. adj”, dezvăluie Poienaru. Într-adevăr, din declaraţia de avere şi interese a şefului APIA Cluj nu apare nici o informaţie despre această societate comercială.
“Corda Titi Iuliu, şef Centru local APIA Huedin, jud. Cluj, este acţionar la Panicor SRL Huedin (fabricarea pâinii), se poate vedea în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A IV-A, Nr. 620/4.III.2010, iar în declaraţia de avere nu apare şi sursa veniturilor soţiei acestuia, asociată cu 50% la firmă. De asemenea în anii anteriori, în declaraţiile de avere nu apare fiica acestuia, Alina Corda, proprietară a firmei Alirox Import Export S.R.L. (comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate) cu cu sediul social la domiciliul şefului de centru local, Corda Titi. Seffer Laurenţiu, consilier superior al Centrului local al Apia Cluj, cu firma Consultantaseffer, nu declară în anii 2007,2008,2009 veniturile şi sursa în declaraţiile de avere. Ulterior acesta şi-a dat demisia, dar fapta penală rămâne”, mai spune Poienaru.

Gazeta de Cluj a prezentat faptul că în urmă cu doi ani, Departamentul Antifraudă din cadrul APIA au descoperit că Agenţia are de recuperat de pe urma finanţărilor neeligibile aproape 6 milioane de lei de la agricultorii şi consiliile locale care au primit fără a avea drept fonduri ale Uniunii Europene. “Din verificările efectuate, au fost constatate nereguli în instrumentarea dosarelor depuse de fermieri, dar şi cazuri în care au fost constatate documente suspecte a fi falsificate ori a căror înregistrare nu a putut fi dovedită la emitenţii de adeverinţe. Cazurile în care au fost constatate suspiciuni de fraudă au fost sesizate la Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului în calitate de punct naţional de contact al OLAF”, arată un comunicat al Agenţiei.

De asemenea, Poienaru atrage atenţia şi asupra modului în care directorul executiv adjunct al APIA Cluj, Maria Ciucă, şi-a exercitat funcţia.
“Eu am fost consilier de execuţie şi în conformitate cu legea, evaluarea se face de către conducătorul ierarhic superior care este şeful de serviciu. Conform adresei nr. 885430/17.05.2011 am fost înştiinţat că Ungur Dorina a ocupat functia de şef serviciu MSIT în perioada 17.11.2009-31.05.2010, perioadă în care trebuia să fiu evaluat de către această persoană (01.01.2010-31.05.2010). Se poate constata că în mod ilegal, toţi angajaţii subordonaţi lui Ungur Dorina în perioada şefiei acesteia au fost evaluaţi de către Ciucă Maria, care a fost dir. exec adj în primele cinci luni ale anului 2010, mai apoi şefă de serviciu. De asemenea, nu s-a sesizat nimeni că soţul lui Ungur Dorina, Ungur Horea este şef centru local Cluj-Napoca, iar toate cererile în baza de date conţin numele lor apărând suspiciunea de fraudă, în accepţiunea reglementarilor europene şi naţionale”, Antoniu Poienaru.

Stefan Trandafir

APIA Cluj a dat peste 200.000 euro unei firme falimentare12 septembrie 2011, Gazeta de Cluj

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Cluj a subvenţionat cu fonduri europene pentru agricultură o firmă aflată în faliment. Societatea Milbra 2002 a deţinut în judeţul Cluj peste 1.600 de hectare de teren agricol pentru care a primit de-a lungul timpul subvenţii. Chiar dacă a intrat în faliment, cei de la APIA Cluj i-au acordat firmei deţinute de un italian subvenţii de peste 266 de mii de euro. Conform unui fost angajat APIA Cluj, la Departamentul de Luptă Antifraudă există o plângere în care se reclamă aceste nereguli.

În anii ‘90 şi la începutul anilor 2000 o mare parte din terenurile deţinute de proprietarii privaţi şi statul român au fost vândute unor firme cu acţionari străini. Reprezentanţii societăţilor de stat care au încheiat aceste tranzacţii au obţinut comisioane mari, iar ţăranii şi-au vândut pământurile pentru că nu le puteau munci. Spre exemplu, în urmă cu patru ani, conform unei situaţii de la Oficiul de Cadastru, în judeţul Cluj doar două societăţi cu acţionari italieni deţineau aproape 2.000 de hectare de teren arabil. SC Milbra 2002, unul dintre cei mai mari investitori în agricultură din Cluj, şi SC Agritalia au deţinut mii de hectare de teren agricol, teren care şi acum, în mare parte a rămas necultivat, societăţile au falimentat, dar acţionarii au reuşit să câştige sute de mii de euro şi şi-au deschis alte societăţi tot cu profil agricol. Schema de câştig este relativ simplă şi implică fonduri europene. Spre exemplu, statul român a plătit în 2011 ajutoare pentru peste 350.000 de hectare de teren, pământuri care, în schimb, au rămas nemuncite. Investitorul cumpără teren de la ţărani sau îl concesionează de la consiliile locale ale primăriilor pe preţuri de nimic. Spre exemplu, dacă esti un bun negociator, în urmă cu câţiva ani puteai cumpăra cu 100 de euro un hectar de teren, acum preţul a mai crescut ajungând la câteva sute. La consiliile locale preţurile de concesionare sunt mult mai mici. Cu dovada deţinerii acestor terenuri, “investitorul” face o cerere către APIA în care solicită să fie subvenţionat pentru lucrări agricole, iar APIA acordă acesti bani în funcţie de lucrările prezentate. Cea mai mică subvenţie este de circa 80 de euro/hectar, iar doar anul acesta circa 27 de milioane de euro au fost încasate pentru însămânţări fictive. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricolă, iar singura obligaţie pentru a primi acesti bani este ca proprietarii să menţină suprafeţele „în bune condiţii agricole şi de mediu”.

La APIA Cluj esti concediat dacă vezi nereguli

SC Milbra 2002 a intrat în insolvenţă în 2008 şi a falimentat la începutul acestui an. cu toate acestea, APIA Cluj a acordat acestei societăţi subvenţii de peste 266.000 de euro. Unul dintre foştii angajaţi ai APIA Cluj, Antoniu Poienaru a făcut mai plângeri penale în care cerea tragerea la răspundere a persoanelor vinovate şi doar inspectorii de la Departamentul de Luptă Antifraudă au deschis un dosar.
“Situaţia dosarului RO253951123 (codul unic al societăţii Milbra 2002, n.red.) frizează penalul întrucât în anul 2009 a intrat sub control judiciar şi toţi creditorii şi-au ridicat utilajele. Vă rog să dispuneţi un control privind modul în care firma cu RO253951123 îşi poate justifica plata pe 2009 atâta timp cât toţi creditorii şi-au ridicat utilajele. Menţionez că am înştiinţat verbal conducerea, în repetate rânduri, pe Serban Gheorghe, director coordonator şi Ciucă Maria dir. Coord adj., că voi sesiza Serviciul Antifraudă cu privire la mai multe firme pe care le acoperă prin diverse mijloace şi care sunt suspectate de fraudarea bugetelor comunitare. De ce s-a permis firmei SC Milbra 2002 SRL să declare la APIA Cluj în 2010 peste 400 ha de cultură verde, fără să cultive aşa ceva, cum arată şi rapoartele noului administrator că nu s-a cheltuit nimic pentru însămânţarea acestei suprafeţe? Asta se cheamă tentativă de frauda la bugetele comunitare”, arată Poienaru într-o plângere. După ce a atras atenţia asupra acestor nereguli, Poienaru a fost dat afară din cadrul APIA Cluj.

Contracte înainte de faliment

Conform dosarului de insolvenţă, în cazul societăţii S.C Milbra 2002 S.R.L cifra de afaceri este realizată în principal din venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri, producţia vândută şi venituri din vânzarea mărfurilor, acestea din urmă fiind prezente doar în ultimul an.
Veniturile din subvenţii sunt prezente în primii doi ani de studiu şi sunt reprezentate de subvenţii acordate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
De asemenea, administratorul judiciar care s-a ocupat de închiderea acestei firme a descoperit că “în depozitele aparţinând SC Milbra 2002 SRL se află o cantitate de 10.500 kg de ovăz a cărei predare a fost solicitată de către cumpărător şi pentru care se susţine că a fost achitat preţul în integralitate administratorului statutar al SC Milbra 2002 SRL. Fiind în imposibilitatea de a prezenta documente pentru această cantitate de ovăz, administratorul judiciar a refuzat predarea cerealelor către cumpărător. De asemenea, din declaraţiile dlui. inginer agronom Tuşa Nicolae, angajat al societăţii debitoare, rezultă că această cantitate de ovăz în discuţie este din producţia proprie obţinută în anul 2008. În data de 05.05.2009 au fost încheiate două contracte de
cesiune de creanţă între SC Milbra 2002 SRL, în calitate de cedent şi SC A&A Import SRL, în
calitate de cesionar având ca obiect cesiunea unei creanţe de 30.000 euro pe care societatea
debitoare o deţine asupra Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv cu SC
General Leasing SRL, prin care s-a cesionat o creanţă de 110.000 euro deţinută de SC Milbra
2002 SRL împotriva Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Apreciem că încheierea
contractelor menţionate intră sub incidenţa prevederilor art. 79 din Legea nr. 85/2006, fiind
încheiate în dauna drepturilor creditorilor.”, arată raportul de audit al societăţii falimentare
De asemenea, conform analizei financiare s-a constatat că în ultimii 3 ani societatea a întâmpinat dificultăţi financiare grave, înregistrând pierdere atât în 2006 (- 768.557 lei), cât şi în 2008 (-600.571 lei), veniturile din activitatea întreprinsă neputând acoperi cheltuielile care erau generate în acest sens. Deşi declinul SC Milbra 2002 SRL era evident, activitatea societăţii a fost continuată de către administrator, ajungându-se în cele din urmă la starea de insolvenţă.
Continuarea unei activităţi neprofitabile a fost dispusă, în opinia administratorului judiciar, în
interesul administratorului statutar al societăţii în condiţiile în care pe perioada celor 3 ani
anteriori deschiderii procedurii au fost efectuate importante vânzări de cereale de către acesta
pentru care nu au fost emise documente contabile şi pentru care preţul nu a fost încasat de
către societate.
“Şansele de reorganizare a societăţii debitoare sunt cu atât mai reduse cu cât toate utilajele agricole folosite în procesul de producţie au fost achiziţionate de către societatea debitoare prin contracte de leasing. Contractele care au fost încheiate cu SC Mario E Dani Leasing SRL au fost reziliate încă din februarie 2009, o parte din utilaje fiind deja predate societăţii de leasing. Menţinerea sau denunţarea contractelor de leasing încheiate cu SC General Leasing SA va fi pusă în discuţia creditorilor în cadrul şedinţei creditorilor”, mai arată raportul.

Italienii se pricep la afaceri subvenţionate
În judeţul Cluj , SC Milbra 2002 (deţinută iniţial de Pintea Vasile Ioan -10%, Spinelli Alessandro – 80%, IMG Romania SRL – 10%) a deţinut peste 1.600 de hectare de teren agricol. Chiar dacă a primit subvenţii, firma a falimentat. Şi SC Agritalia (deţinută de Mazzaia Ivan – 55% şi Rosetto Gabriella – 45%) a deţinut teren agricol, a beneficiat de subvenţii, dar a falimentat. Cu toate acestea, acţionarii acestor societăţi şi-au deschis alte societăţi care au ca obiect de activitate diferite activităţi agricole.

Razvan Robu


0 comentarii la “Justitia clujeana”
  1. mihai a spus:

    Domnule Antoniu, sunt foarte multe de spus si nu stiu daca mai crede cineva ca se poate bate cu ei, dar cine stie?
    Eu va rog respectuos sa ma lamuriti si pe mine daca si cum este posibil ca un control rapid efectuat pe teren in primavara lui 2011 sa determine retroactiv, cu certitudine,faptul ca declaratia categoriei de folosinta a terenului a fost neconforma cu realitatea in campania 2009, terenului respectiv atribuindu-i-se,deci retroactiv categoria NA in loc de BA, asa cum figura pe orthofotoplanurile lor la acea vreme. Ca sa fiu putin mai concret este vorba de pasuni permanente.
    Daca nu v-am plictisit suficient v-as mai cere parerea legata de orthofotoplanurile facute in zonele de deal si munte unde in foarte multe locuri exista suprafete cu inclinatii, unele chiar foarte mari.Aceste planuri sunt proiectii ale suprafetelor reale in plan orizontal.Suprafetele, la randul lor,pot fi de mare
    complexitate si pot prezenta inclinatii deosebit de mari.In aceasta situatie imaginea vizualizata pe plansa respectiva nu prezinta erori, uneori foarte mari, fata
    de realitate? Atunci unde este fidelitatea interpretarii. Poate gresesc eu. Dumneavoastra ce parere aveti?
    ultima intrebare si gata pe ziua de azi: Intr-un document sub antet APIA se da definitia pasunilor permanente (PP)si se specifica faptul ca aceasta categorie de folosinta include mai multe subcategorii, astfel:
    pasunile permanente sunt utilizate pentru pasunatul animalelor si/sau pentru productia de nutret.
    aceasta categorie de folosinta include:
    -PP. Pasuni sau fanete pure-PP. Pasuni sau fanete cu copaci-pasuni asociate in mod traditional cu….sau cu arbori, in scopul prevenirii eroziunii solului, sau alunecarilor de teren.-PP. Pasuni extensive sau fanete cu arbusti etc. Daca aceasta este o definitie corecta dece nu este si respectata? Va cer scuze si va multumesc pentru rabdare

  2. Antoniu a spus:

    @mihai-la un control amanuntit, Comisia Europeana a constata ca Apia plateste aiurea pachete de agromediu si pentru paduri. E adevarat, hartile vechi erau neclare. In 2010 hartile s-au schimbat prin efectuarea de noi zboruri sau achizitii satelitare, dupa care Apia a actualizat blocurile fizice pe baza interpretarii noilor harti. Multe blocuri fizice s-au micsorat, zonelor considerate impadurite din aceste blocuri fizice schimbandu-li-se atributul din PP in NA. Micsorarea bf a insemnat sanctiune pentru toti fermierii din acel bloc. Apia nu v-a informat cum o obliga legea iar in cererea pe 2011 la pct 16 v-a pus sa semnati ca sunteti de acord cu modificarile din 2010, fiind astfel sanctionat. Cand primiti decizia de plata cu sanctiuni, o puteti contesta in termen de 30 zile.

  3. tolea viorel mihai a spus:

    spienelli alessandro e un italian de doi lei ca toti italiaenii prosti sunt romanii care pun botul rusine romanilor ca v-ati vandut tara
    eu il cunosc pe spinelli si sunt in litigiu cu el dar justitia romana atat pe partea penala cat si civila lasa de dorit
    de asta strainii fac ce vor la noi K NU AVEM JUSTITIE
    AR TREBUI SA FIE UN SEMNAL DE ALARMA
    ESTE ADEVARAT LA CLUJ EXISTA O CORUPTIE CUM NU S A MAI VAZUT IN ROMANIA PANA SI IN RANDUL JUSTITIEI
    C SA VA ZIC ACUM SPINELLI NU MA MAI SUNA EL PE MINE CI DOMNII DE LA FINANTE CLUJ AU AJUNS AVOCATII LUI SI VA SI DAU NR DE TEL AL CELUI DE LA FINANTE CARE MA SUNA
    0745643517
    A FACUT ACTE FALSE SI CEI DE LA FINANTE SUNT CU EL IAR POLITIA CLUJ NU FACE NIMIC STIU CE VA SPUN
    DOMNILOR JURNALISTI DACA SUNTETI ROMANI SI CORECTI STAI DE CAPUL LOR SI PANA LA URMA SE VOR GASI SI REPREZENTANTI AI LEGII CARE SA FACA DREPTATE

Comentariul tau