Dana Bucur

Lumea a treia

Agricultura, la ora bilantului, arata ca una facand parte ‘din lumea a treia’. Trist. Asemenea remarci ar putea determina Comisia Europeana sa sisteze imediat toate subventiile pentru aceasta ramura a economiei romanesti. Ce ne-a fost in minte, la aderare, atunci cand am fost de acord sa transpunem acquis-ul in legislatia nationala? De ce n-am facut-o si de ce nu continuam sa o facem, procesul fiind in evolutie permanenta iar derogarile de la acquis acordandu-se doar in situatii exceptionale?
Iata cateva aspecte pentru care inclin sa cred ca cei care conduc destinele agriculturii romanesti sunt ‘din lumea a treia’.
Sa ne amintim de certurile din Conventia Democratica in perioada cand trebuia sa aducem Sapard-ul. La nivel national s-a facut o retea Intranet in 42 de judete, cu birouri si angajati, gata sa centralizeze datele culese din teren pe bani comunitari, despre comunitatile locale. Certurile din CD si alegerile din 2000 au anulat tot. A venit PDSR-ul, a anchetat structura veche, si au adus SAPARD-ul. Alti bani comunitari cheltuiti, alta structura, alti oameni. Au urmat negocierile de aderare iar la capitolul ‘Agricultura’ s-a negociat pe o statistica de ‘lumea a treia’. S-au infiintat apoi agentiile de plati.
In Master Plan-ul facut in proiectul de infratire pentru infiintarea APIA, scria negru pe alb ca peste 80% din functionarii care urmau sa fie angajati, nu stiau lucrul cu calculatorul. In acelasi procent, nu se cunostea bine limba romana, legislatia comunitara fiind tradusa cu greseli mari de ortografie. Intelegerea ei la nivel local a fost un adevarat calvar. Nu mai intru in detaliile angajarilor si pozitionarilor politice pe post sau ordonantele de guvern care au permis angajarile pe un proiect comunitar, fara concurs.
Despre SAPARD stim cu totii cum s-a derulat. Sa observam putin modul de utilizare a FEADR, FEGA sau bugetul national.
In 2008 cand s-au dat pachete de agromediu in plus la subventiile existente, APIA a calculat cursul de schimb identic cu cel pentru SAPS si CNDP. Gresit. Asta nu este imputabila decat prostiei de la varful conducerii ministerului. Controalele la astfel de pachete au fost la un moment dat facute cu date si masuratori luate pe sest de la APIA, desi APDRP, gestionar FEADR, trebuia sa aiba propria echipa de control. Adunate, toate s-au concretizat in sanctiuni ale Comisie Europene de peste 130 mil euro. Prostia si domnia se platesc, spune o vorba din batrani.
Sa nu mai vorbim de subdimensionarea retelei de calculatoare de la APIA. La primele audituri de dupa 2007 se oprea accesul la retea in majoritatea judetelor, pentru a fenta auditorii externi in judetele controlate, aratandu-le ca aplicatia functioneaza si nu se blocheaza. Caz penal.
Curtea de Conturi a devenit peste noapte specialista in controale. La inceput nu aveau specialisti iar rapoartele de control pe teren, erau ‘traduse’ de catre functionari. La controlul animalelor, mai nou, CC solicita APIA recuperarea sumelor pentru declaratii false ale fermierilor. De ce nu au avut cei de la APIA dreptul la baza de date de la Finante pentru controlul incrucisat, pentru a evita asemenea concluzii, acuzand fermierii ca au luat bani pe animale, avand debite la stat in momentul depunerii cererii de subventie?. APIA nu a avut decat de curand accesul la baza de date a animalelor(proprietatea ANSV) pentru controlul incrucisat, stiind toata lumea ca la ANSV e inca stat in stat. Bazele de date, pot fi mai multe si au fost accepate de catre Romania in momentul aderarii, dar trebuie sa fie compatibile, atata timp cat s-a refuzat o baza unica de date pentru a avea un Sistem Integrat de Administrare si Control. Asa spun reglementarile comunitare acceptate de Romania. De ce nu s-a respectat legislatia comunitara? ‘Lumea a treia’ este in modul nostru de gandire.
In pragul unei noi reforme a PAC, tragem concluzii apocaliptice si facem comentarii dupa statistici.
Ia sa sa nu mai dam firmei Gauss dreptul de control prin teledetectie cate doi ani la rand, evitand astfel situatiile penibile, in care, ii confirmi suprafetele fermierului, iar APIA, la controlul pe teren sau actualizarile LPIS, il sanctioneaza.
Sa depolitizam agentiile de tot felul de inchipuiti care nu fac absolut nimic, dar sunt plini de doctorate si masterate in agricutura.
Mutarea ‘specialistilor Apia’ in teren si aducerea bibliotecarilor de la IREX(noul partener Apia in Campania 2012) pentru gestionarea banilor comunitari este o solutie? Nu. ‘Lumea a treia’ poate deveni in doua saptamani o lume reala in agricultura, numai sa se doreasca asa ceva.

Hazardul meteorologic

In urma cu doi ani, Mugur Isarescu declara, citez: ‘daca vom avea trei ani biblici in agricultura, ne vom salva din recesiune’. N-am reusit sa stapanim natura. Ramanem in continuare tributari ‘anului agricol bun’. Si in tarile cu o agricultura avansata exista ‘ani rai’ dar sistemul de plati este bine pus la punct in cazuri de calamitate. Aveti idee cu se se mananca APIA si cate ‘albine’ roiesc la stup? Asta daca vorbim doar de APIA in puzderia de agentii din agricultura. Sa-l rugam pe Predoiu sa ne dea o parola de administrator pentru portalul de justitie, si sa cautam la dosarele tribunalelor din toata tara cuvantul APIA si ne vom convinge cate procese are aceasta agentie cu fermierii. De sanctiunile in valoare de 130 mil euro aplicate de catre CE datorita deficientelor de la APIA cred ca stiti. Cu o parola de administrator, veti vedea suprafete lucrate  si aproximativ 350 mii ha nelucrate. La fel, in softul geografic puteti privi hartile noi si veti vedea ca terenurile se lucreaza. Raportul Curtii de Conturi vad ca e citat de toata lumea, cu referire la zootehnie, dar nu s-a citit cu atentie pentru a vedea cum de legislatia penala si slujitorii ei, au permis prejudiciul de 12mil euro, despre care se face vorbire. Satul romanesc se schimba atunci cand, distrugerea lui nu se va mai face de la varful puterii. Din inaltul cerului, ‘ani agricoli buni’ sa avem!

Plafonarea subventiilor

D-l Ciolos stia prea bine Agenda 2000 si a lucrat la minister. Atunci ca si acum, subventiile pentru dezvoltare rurala au fost, tot timpul, mai mari decat cele pe suprafata. In Romania nu s-a aplicat criteriul istoric iar modularea a alimentat generos Pilonul II de dezvoltare rurala. Si? Mai stia d-l Ciolos ca cele doua agriculturi existente in Romania pe Pilonul I, de semi-subzistenta si a marilor fermieri, erau si sunt si acum divergente. Sinecuri pentru agricultura de semi-subzistenta si subventii pentru marii fermieri. De ce nu s-a luptat inca din pozitia de sub-secretar de stat(responsabil de agentii de plati), pentru dezvoltarea rurala in Romania, si abia acum a devenit mai vocal in favoarea acestei solutii? Un prim pas pentru eficientizarea Pilonului I la noi, pentru a ajunge la aceeasi valoare a subventiilor cu cei cu care ne tot comparam, in 2016, ar fi subventionarea pasunilor unei singure asociatii pe judet care au in exploatatie un numar adecvat de animale. Micilor fermieri le-as da subventie numai pe teren arabil, obligandu-i ca animalele si pasunile din proprietate sa le aiba in asociatia unica pe judet. O astfel de asociatie va gestiona animalele si suprafetele de pasune in conditii prestabilite, de marime, nr. de animale, sanatatea animalelor, nr. de angajati, plan de afacere, accesare de proiecte cu finantari externe, samd. Din start am un traseu exact al animalelor si un teritoriu specific, fara sa afectez anual terenurile arabile prin miscarea lor,eliminand si conflictele juridice. La nivel de comuna, terenul arabil se poate delimita astfel foarte clar si inclus in coordonate geografice. Includerea unor suprafete mai mari in coordonate geografice, PP si TA, ar avea costuri mai mici. In timp, cu TA delimitat se poate face o asociatie unica, tot pe judet, in care sa fie inclusi acesti ferimieri de semi-subzistenta. Ce o impiedica pe APIA sa faca asta? Ar elimina erorile de supradeclarare in mod real si nu cum au facut-o ilegal si penal in 2010, cand, haotic , Faur a ordonat dupa 11 iunie sa se digitizeze toate suprafetele, peste care a mai venit si cu actualizarea Lpis, tragand aiurea de limitele parcelelor si blocurilor fizice pentru a elimina suprapunerile. Intr-adevar ‘nu sunt dezbateri adevarate in Romania’, pentru ca nu se doresc. In schimb, bateri politice avem.


0 comentarii la “Politica Agricola Comuna-bateri si dezbateri”
  1. Mihaila Raul a spus:

    Felicitari

  2. Florin a spus:

    Referitor la „lumea a treia” eu cred ca lucrurile stau mult mai prost(Dv.fiind prea cuvincios in exprimare)in Agricultura.
    De la Revolutia din ’89 pana in prezent nu s-a facut altceva decat s-au distrus satele taranilor,prin desfintarea scolilor de la sate,tinerii nu au fost stimulati a se muta de la oras la sat ,populatia fiind imbatranita si cu venituri reduse nu au putut sa munceasca decat foarte putine terenuri agricole avand in vedere costurile din ce in ce mai ridicate ale combustibililor,dar mai ales a pietii de desfacere inexistente a produselor agricole ale taranilor,acestia fiind nevoiti sa-si depoziteze produsele in Hambare,Patule ,Magazii proprii ,constatand nu de putine ori ca produsele depozitate sunt distruse de daunatori.Astfel este incurajat Importul de produse agricole chiar din unele Tari care au fertilitatea terenurilor mult mai scazuta
    Florin

  3. nelu a spus:

    Sarbatori fericite. As vrea sa te intalnesc. Numai bine.

Comentariul tau