Unul dintre juristii Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Cluj este acuzat ca, in loc sa apere interesele institutiei de la care isi ia salariul, favorizeaza o firma de la care APIA Cluj are de primit bani. Fostul angajat al APIA Cluj, Antoniu Poienaru a depus la Departamentul pentru lupta antifrauda – DLAF o sesizare in care o acuza pe Cristina Barbur (jurist in cadrul APIA Cluj) ca a “uitat” sa inscrie interesele institutiei la masa credala a falimentului firmei Milbra. Gazeta de Cluj a mai scris despre modul in care SC Milbra a primit subventii din partea APIA Cluj chiar si cand societatea se afla in lichidare.

Antoniu Poienaru, a lucrat in cadrul APIA Cluj pana in momentul in care a inceput sa sesizeze diferite institutii de control despre o serie de afaceri care se derulau in cadrul APIA Cluj.
“In mod tendentios, jr. Barbur Cristina, nu a comunicat responsabilului de dosar al SC Milbra SRL, in 2009, Poienaru Antoniu,  inscrisul depus la APIA de catre firma de lichidare. Modificarea administratorului statutar s-a facut impotriva legii, in luna dec. 2009, 07.12.2009 fiind data la care mi s-au luat toate dosarele marilor fermieri. Firma de lichidare Solvendi a primit decizia judecatorului sindic la data de 7.05.2009. De la aceasta data si pe parcursul intregului an 2009, lichidatorul a capatat trei forme juridice, nemodificate in baza de date IACS a APIA. Spre probatiune, cererea de plata nr. 4021973  din data de 14/05/2009 s-a facut in numele administratorului statutar si decizia de plata nr. 3412733 / 25.05.2010. Incalcandu-se art. 86 din Legea 85/2006 si art. 36 din OUG 66/2011, APIA a emis si in 2011 catre SC Milbra 2002 SRL o noua decizie de plata cu nr. 3273978/26.10.2011. Conform art. 20, alin. 3, lit. b, art. 21, alin. 11, art. 22 si art. 23 din OUG 66/2011, va rog sa dispuneti un control la cauza sus-mentionata.”, arata Poienaru in sesizarea trimisa la DLAF. Ca raspuns la aceasta plangere, reprezentatii DLAF au declarat ca in situatia in care intre SC Milbra si APIA Cluj se afla un proces pe rol, inspectorii DLAF nu pot lua nici o decizie pana la terminarea procesului.

DLAF pus pe “mute”

Insa, acesta este raspunsul tipic venit din partea oricarei autoritati de control din Romania atunci cand este sesizata o suspiciune de frauda.
“In adresa 7/234/2C11/2012, am sesizat clar tentativa de fraudare a bugetului comunitar si national, venita din partea reprezentantilor Apia Cluj. Agentia a pierdut in instanta, din cauze pe care refuzati sa le cercetati, platind din banii nostri si ai comunitatii, subventii unei firme falimentare. Am invocat toate articolele si procedurile pe care jurista Barbur Cristina le-a incalcat cu buna stiinta. Vad ca refuzati sa faceti cercetari, aruncand responsabilitatea in ograda justitiei, atunci cand e vorba sa aparati institutii de stat. Cand vine vorba sa rezolvati cazurile de fermieri suspectati de fraudarea bugetelor comunitare si nationale, implacabil, trimiteti ‘spre competenta solutionare’ dosarele la APIA. Asa arata toate raspunsurile Dvs. pe care fermierii de pe blogul meu mi le trimit in speranta ca pot eu sa-i ajut! De altfel, impresia mea este ca ma adresez unui soft care aranjeaza si da raspuns automat, cand se fac sesizari la DLAF. Daca DLAF ar functiona ‘la intreaga capacitate’, s-ar uita de curiozitate pe e-licitatii, la continutul contestatiilor vesnic respinse, la licitatiile cu dedicatie organizate de catre APIA. Sumele imense puse in miscare, pentru a face plati comunitare pe suprafata, intr-o tara fara cadastru, ar trebui sa va dea de gandit si sa creeze suspiciuni de frauda. Mie imi creeaza frisoane, ca platitor de taxe si impozite, mai ales ca stiu sistemul din interior”, mai spune Poienaru.

Licitatii pe care le vede doar cine trebuie

Gazeta de Cluj a prezentat in mai multe randuri licitatiile suspecte care au loc in cadrul APIA, fara ca niciodata vreo institutie de control sa se fi sesizata. Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura (APIA) este una dintre institutiile statului prin care se scurg bani publici catre firmele abonate la contractele cu statul. Chiar daca taranii sau intreprinzatorii de talie medie din agricultura nu utilizeaza softurile cumparate de institutie si nu beneficiaza de ajutoare, cei de la APIA scot la bataie contracte pe banda rulanta.
Anul trecut, APIA a facut o “licitatie restransa accelerata“ pentru cumpararea de “servicii de intretinere si reparatii de software”, chiar daca multi dintre angajatii APIA au doar cunostinte de baza in operarea unui calculator. Castigatorul contractului a fost firma Romsys, care a primit 168.000 de euro. Tot in 2012, APIA a acordat, fara licitatie, contractul “Servicii de suport tehnic si servicii de actualizare licente”. Statul a platit, pentru aceste servicii peste 2 milioane de lei firmei Siveco. In septembrie, pentru “ SERVICII DE CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI SERVICIILOR DE CONTROL PRIN TELEDETECTIE”, atentie, nu furnizarea unui serviciu de teledetectie, ci controlul acestui serviciu, APIA a platit 1.238.636 de lei societatii ESTEREOFOTO GEOENGENHARIA SA. In mod ciudat, pentru un contract similar organizat cu doar doua luni inainte (Servicii de control prin teledetectie a cererilor de plata pe suprafata), APIA a platit firmei timisorene GAUSS S.R.L nu mai putin de 4.402.725 de lei.

Afacere de succes

Milbra 2002 a fost infiintata de italianul Alessandro Spinelli care a concesionat peste 1.600 de hectare de teren agricol pentru care a primit subventii. Multumita conducerii APIA Cluj, SC Milbra 2002 a primit subventii de peste 260.000 de euro, chiar si dupa ce aceasta societate a intrat in faliment in 2008. “Cu exceptia anului 2007 cand Milbra 2002 a inregistrat un rezultat net pozitiv, activitatea sa a fost nerentabila inregistrand pierderi, apogeul fiind inregistrat in primul an cand pierderea inregistrata a fost in cuantum de 768.557 lei”, arata raportul practicianului in insolventa Marius Grecu, care s-a ocupat de lichidarea acestei societati. Mai mult, cei de la Milbra 2002 au luat utilaje in leasing de circa 700.000 de euro. Ratele nu au mai fost platite, iar o parte dintre utilaje au fost luate inapoi.

Agricultura pe hartie

Gazeta de Cluj a prezentat faptul ca cei de la APIA Cluj au administrat fonduri unei societati care era in faliment. De asemenea, un alt aspect interesant al agriculturii clujene il reprezinta faptul ca societatile care detin marile terenuri agricole sunt cu capital strain.
SC Milbra 2002, unul dintre cei mai mari investitori in agricultura din Cluj, si SC Agritalia au detinut mii de hectare de teren agricol, teren care, si acum, in mare parte a ramas necultivat, societatile au falimentat, dar actionarii au reusit sa castige sute de mii de euro si si-au deschis alte societati tot cu profil agricol. Schema de castig este relativ simpla si implica fonduri europene. Spre exemplu, statul roman a platit in 2011 ajutoare pentru peste 350.000 de hectare de teren, pamanturi care, in schimb, au ramas nemuncite. Investitorul cumpara teren de la tarani sau il concesioneaza de la consiliile locale ale primariilor pe preturi de nimic. Spre exemplu, daca esti un bun negociator, in urma cu cativa ani puteai cumpara cu 100 de euro un hectar de teren, acum pretul a mai crescut ajungand la cateva sute. La consiliile locale preturile de concesionare sunt mult mai mici. Cu dovada detinerii acestor terenuri, “investitorul” face o cerere catre APIA in care solicita sa fie subventionat pentru lucrari agricole, iar APIA acorda acesti bani in functie de lucrarile prezentate. Cea mai mica subventie este de circa 80 de euro/hectar, iar doar anul acesta circa 27 de milioane de euro au fost incasate pentru insamantari fictive. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricola, iar singura obligatie pentru a primi acesti bani este ca proprietarii sa mentina suprafetele „in bune conditii agricole si de mediu”.
SC Milbra 2002 a intrat in insolventa in 2008 si a falimentat la inceputul acestui an. Cu toate acestea, APIA Cluj a acordat acestei societati subventii de peste 266.000 de euro.

Sursa: Gazeta de Cluj


0 comentarii la “Anchetatorii DLAF nu vad cum APIA este “jupuita””
  1. nelu a spus:

    Felicitari. Materialul trebuie sa ajunga la comisia parlamentara ptr agricultura si la comisia de petitii din PE.

Comentariul tau