Agentia de plati si Interventie pentru Agricultura

Incepand cu data de 1martie 2011, APIA Cluj m-a destituit din functia publica de consilier superior la centrul judetean. Ei si? veti zice.

Invocand legea avertizorului public, am sesizat neregulile din APIA unei intregi pleiade de politruci care s-a succedat pe la conducerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR), inclusiv actualului comisar Dacian Ciolos.

‘Ciocu’ mic, noi suntem la putere’-pare a fi zis pedelistul certat cu gramatica limbii romane, Serban Gheorghe, fost dir. exec. la Apia Cluj. Acesta si-a simtit scaunul in pericol si mi-a luat in dec. 2009 dreptul de a gestiona dosarele marilor fermieri(peste 50ha), in vederea platilor pe suprafata.

A adus in locul meu o persoana angajata temporar, facand-o consilier superior  ‘in regim de urgenta’ . Apoi a pus-o sa-mi faca un raport la comisia de disciplina din care sa rezulte ca n-as fi gestionat bine dosarele fermierilor, fiind sanctionat cu inca o mustrare.

Celelalte mustrari veneau de la penelista Ciuca Maria, o alta complexata certata cu gramatica limbii romane, sefa la serviciul IACS sau dir. exec. adj., dupa cum batea vantul asocierilor PDL, PNL sau PSD la guvernare.

Pe angajata temporar am chemat-o in instanta ca martor, sub juramant, castigand acel proces. Ulterior, angajata temporar a trebuit sa paraseasca Apia deoarece titulara postului isi terminase concediul de maternitate.

Procesele pe care le am cu Apia continua si astazi la Tribunalul Cluj, dupa aproape patru ani, iar batalia cu pedelistii agentiei s-a transferat in instanta. Una dintre mustrari, alta decat cea amintita mai sus si contestata de mine, a avut un ‘parcurs’ politic impecabil. Judecatoarea Radulescu Alexandrina m-a respins pe fond, trimitandu-mi cauza la Curtea de Apel. Aici am reusit sa intorc procesul spre rejudecare din nou la Tribunalul Cluj.

La ‘trebonal’ un alt complet a judecat cauza, probabil pedelist, condus de judecatoarea Budisan Anca Maria. Aceasta mi-a respins plangerea, fara sa tina cont de faptul ca APIA nu a prezentat documente ale statului roman in instanta, la solicitarea mea, dupa care am ajuns din nou la Curtea de Apel unde am pierdut.

Miraculos, in apel, un complet format din trei mandre judecatoare, a dat verdictul respingand actiunea mea cu o viteza suspecta, in mai putin de doua ore de la iesirea din sala.

M-am adresat imediat inspectiei judiciare din cadrul CSM, sesizand neregulile in judecarea cauzei dar mi s-a raspuns in dodii. Cunoscand smecheria, n-am mai stat pe ganduri si am solicitat un control al departamentului antifrauda din cadrul MAI, care a trimis sesizarea mea ‘spre competenta rezolvare’ aceleiasi inspectii din cadrul CSM. CSM-ul n-a mai avut incotro si a declansat ancheta la Tribunalul Cluj. Dupa ancheta, mi s-a raspuns ca n-am dreptate printr-o scrisoare cu stampile si semnaturi ‘fainosag’.

Apoi, intamplator sau nu, judecatoarea Budisan Anca Maria de la Tribunalul Cluj, s-a intalnit pe strada cu jurista Apia, pe nume Barbur Cristina. Dupa intalnire, jurista Apia l-a intrebat pe avocatul meu, ce am patit de am reclamat la CSM, raspunsul fiind asteptat chiar de judecatoarea in cauza! De ce oare nu m-am intanit eu cu judecatoarea pe strada, absolut intamplator, pentru a-i explica demersul meu?

Relatand acest caz unui avocat din Baroul Bucuresti, mi s-a spus ca nu voi mai castiga niciodata vreun proces la Cluj pentru ca am indraznit sa reclam judecatoarea cu pricina. Asa sa fie oare?

Alt proces si-a urmat cursul in luna mai 2014. Culmea! Am nimerit la aceeasi judecatoare, Radulescu Alexandrina. Din nou, fara sa tina seama de documente ale statului, neprezentate de APIA si solicitate de mine in noua cauza, m-a trimis in din nou la Curtea de Apel. O manevra similara cu procesul  aratat mai sus dar si pentru a scapa de dosar, o practica frecventa in toate instatele din tara. Nu voi putea contesta la Curtea de Apel decizia judecatoarei Radulescu Alexandrina pana nu isi motiveaza decizia. Iar motivarea poate veni, daca vor muschii ei, la sfantu-asteapta.

Daca voi reintoarce cumva din nou acest dosar de la Curtea de Apel la Tribunalul Cluj, pentru rejudecarea cauzei, Radulescu Alexandrina va sti ca un alt complet de judecata va judeca speta, si, uite asa, ‘noi muncim si avem atatea dosare in lucru de numa-numa’, futu-i!.

Culmea ar fi sa pic din nou la judecatoarea Budisan Anca Maria, sefa sectiei de contentios administrativ de la Tribunalul Cluj, astfel incat, istoria sa se repete: sesizarea CSM, urmata de control si o decizia prin care reclamatul sa-si puna din nou pofta in cui.

Voi avea vreodata dreptate, daca Budisan Anca Maria este prietena pe Facebook cu Cristi Danilet, judecator in cadrul CSM? Eu cred ca da.

Procesele le-am inceput in decembrie 2010. Fata de cele amintite mai sus, imi mai raman doua. La cata ‘munca’ are justitia clujeana, dosarele vor fi finalizate peste doi ani, cel putin .

Daca imi voi cauta dreptatea si la CEDO m-as putea lua cu mainile de cap. Dar nu se mai moare cu dreptatea in mana, ca pe vremea comunismului.

Procesele aflate in contencios administrativ, doar pentru un delict de opinie, dupa parerea mea, pot fi asemanate cu cele ale penalilor care au devalizat tara dupa ’90. Asta, fara sa fi delapidat perfidul buget national sau cele europene!.

Nu era mai bine sa-mi fi tras si eu niscaiva hectare de pamant si animale fictive? Sa fi luat banii de la APIA, sa-i fi depus in conturi ascunse. Acum plangeam unpic in arest, trimiteam de dupa gratii cate o ‘lucrare stiintifica’ la Antena 3 sau tundeam iarba la academia lui Hagi, dupa care rezolvam o spaga cu un judecator si scapam cu suspendare.

Sa observam ce s-a intamplat la Apia de cand am fost destituit: directorul general si adjunctul sau au fost suspendati din functii, ei fiind arestati. Un mare numar de dir. exec. ai centrelor judetene sau sefi ai centrelor locale au fost arestati, iar eu ma judec pentru ca nu am fost ascultator, tacut si fara opinii in fata hotilor si a hotiilor. Asemenea atitudini sunt stipulate in legea functionarului public si legea avertizorului public? Nu cred.

Sesizarile mele la DNA sau ale fermierilor din toata tara au ramas in cea mai mare parte nerezolvate. Treaba era simpla: sesizai o neregula a Apiei iar DNA iti raspundea ca a trimis plangerea, ‘spre competenta solutionare’, la agentia reclamata, dupa care urma un raspuns defavorabil reclamantului. Va vine sa credeti!?

Recent am sesizat DNA in cazul lui Voiculescu Dan, cel care lucreaza prin Grivco SA  2400ha de pamant  de la ADS(Agentia Domeniilor Statului). Grivco SA, firma latifundiarului, se judeca in instanta cu ADS. Am solicitat, atat in cazul Nana cat si Voiculescu, sa se verifice dosarele de solicitare de subventie pe suprafata si sa nu se faca nicio plata in Campania 2014, pana la o decizie definitiva a instantelor. DNA mi-a raspuns prompt, cu stampile patrate si rotunde, sugerandu-mi sa reformulez sesizarea, solicitand adresa completa si redescrierea faptei si faptuitorului. La Olaf, daca sesizezi o neregula o poti face si anonim. Acolo se demareaza sau nu o ancheta in functie de gravitatea faptei. La DNA nu poti reclama o neregula daca nu treci in sesizare ulita si etajul.

Doamne-fereste sa faci sesizare la DACIS, departamentul de lupta anti-frauda din cadrul APIA. Astia fac rapoarte dar nu propun nimic. Mai mult, cei de la biroul de audit, spre exemplu, fac solicitari pentru un vot politic pe reteaua intranet a institutiei. Asa a procedat recent fostul director gen. Apia, Nicolae Sterghiu, actual director de audit. Dar individul asta e alt subiect, demn de toata atentia DNA.

mesaj-director-apia

Iata o radiografie a harnicilor functionari din APIA si DNA aflati in slujba cetateanului.

Daca nu venea la Bucuresti in data de 2.06.2014 seful OLAF si ameninta cu blocarea platior de catre Comisia Europeana din cauza multiplelor nereguli de la Apia, DNA nu ar fi miscat un deget. Chiar si raportul procurorilor dezvaluie faptul ca lui Benu, DNA iar mai fi solicitat in trecut rezolvarea unor sesizari de frauda din Suceava, dar acesta n-a raspuns.

De ce nu isi formeaza DNA specialisti, cu acces in bazele de date APIA si ANSV si la dosarele fermierilor apoi sa descinda direct in centrele suspectate de frauda?

Pentru ca APIA si DNA sunt complementare, fiind parca expresia unui bloc inghetat, coordonat de un perpetuu stat mafiot numit Romania.


1 comentariu la “APIA si DNA, doua institutii complementare”
  1. Alexandru Sotinga Ienulesc a spus:

    SI EU DIN 2008 SI PANA IN PREZENT SUNT IN PROCESE CU APIA. IN DOUA DOSARE AM AVUT CASTIG DE CAUZA, APIA A REFUZAT SA FACA PLATILE.

Comentariul tau