lpisPlecând de la definiția blocului fizic(BF) ca fiind o suprafață de teren unic identificată, cu limite stabile, utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulți fermieri ce conține una sau mai multe parcele agricole, s-a observat că noua Politică Agricolă Comună(PAC 2014-2020), definită în Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, influențează în continuare în mod dramatic Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole(LPIS).

Factori de risc

Au crescut factorii de risc folosiți în analizele de risc premergătoare controalelor clasice și prin teledetecție.Există o tendință a fermierilor de a-și mări declarativ suprafețele, din neştiinţă sau pentru a obține sume mai mari prin noile pachete financiare, ceea ce duce automat la suprapunerea lor cu parcelele învecinate ale altor fermieri sau supradeclararea blocurilor fizice și modificarea limitelor acestora..

Corectarea acestei tendințe, necesită o reconsiderare a limitelor parcelelor sau a blocurilor fizice

Cheltuielile aferente unei asemenea acțiuni, suportate din bugetele naționale s-ar justifica, dacă, subvențiile s-ar condiționa. Simplul angajament prin care ești obligat să respecți norme de ecoconditionalitate și să ai o activitate agricolă, nu este relevant fără a condiționa banii proveniți din astfel de subvenții, de achiziția unor utilaje de întreținere sau animale. Astfel, fermierul ar fi interesat să-și stabilizeze limitele parcelelor, fără presiunea unor sancțiuni, limite invadate anual fie de zonele neagricole fie de suprapunerea cu alte parcele ale altor fermieri.

Mă refer în mod special la micii fermieri care constituie marea majoritate a beneficiarilor de subvenții.

Un alt factor de risc ar fi inconștienta unor funcționari, chiar și în anul de grație 2016, de a prezența fermierilor eronat noua politică agricolă comună, dar și refuzul de a înregistra solicitările celor care doresc pachete financiare în plus. Motivul principal este acela de a nu avea probleme în raportarea observațiilor privind blocurile fizice, justificarea erorilor de neconformitate apărute în urma controalelor, erori purtătoare de sancțiuni pecuniare în dauna fermierilor.

Există încă neînțelegeri în mecanismul de efectuare a plăților în agricultură

Ar trebui că după declarația fermierului și întocmirea rapoartelor privind observațiile asupra blocurilor fizice(anexa 17b), imediat să se facă o vizită rapidă pe teren pentru a fixa în coordonate geografice aceste suprafețe. Dacă vechiul BF și-a mărit sau micșorat suprafața sau a apărut unul nou, controlul să se efectueze împreună cu cel care verifică și respectarea altor cerințe ale APIA, pentru care fermierul este îndreptățit la plată.

Se evită, astfel, confuzia dintre actualizarea unui unui BF și controlul efectiv asupra acestuia.Că să fiu mai explicit, fermierul semnalează nereguli la un bloc fizic prin Anexa 17b, unde declară că are teren. Dacă cererea lui se află și în eșantionul de control, inspectorii controlează doar parcelele selectate, nu și ceea ce solicită prin Anexa 17b privind blocul fizic respectiv. Astfel de confuzii au generat și generează excluderi de suprafață.

Se cunoaște faptul că acest gen de erori generează în lanț alte erori care diminuează dramatic plata către fermier dar și întârzierea ei . Un exemplu elocvent este anul 2016 când plățile au întârziat nepermis de mult, tocmai din aceste motive.

Plăţile europene către consiliile locale ar trebui să înceteze

Am mai spus acest lucru și mă repet din nou.

Autoritatea locală poate să vegheze, pe baza unor acte normative, la conformitatea declarațiilor fermierilor cu ceea ce există pe teren. Nu pot subvenționa un stat membru(SM) prin diverse fonduri comunitare, pentru ca apoi să-i mai dau o plată prin consiliile locale, din aceleași bugete. Aceasta se numește plată dublă. Cum ar veni, o instituție a statului sancționează statul reprezentat prin consiliile sale locale, denumite ‘fermieri’, pentru că nu a respectat regulile APIA. Așadar, fondurile comunitare vin spre fiecare SM pentru reformare, urmate de sancționare pentru nerespectarea propriilor reguli.

Considerentele de mai sus ar întări autoritatea SM asupra LPIS, și, pe cale de consecință, facilitarea efectuării plăților către adevărații fermieri și o reală dezvoltare rurală la nivel naţional şi european.


0 comentarii la “Impactul PAC 2014-2020 asupra Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole(LPIS)”
Comentariul tau