dnaÎntr-un comunicat DNA datat 12 septembrie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 08.09.2016, a inculpatei ILIOIU CORINA-ISABELA, funcționar în cadrul A.P.I.A. – Centrul Județean Hunedoara – Serviciul Autorizare Plăti.
Cică, în perioada 2011- 2013, inculpata Ilioiu Corina-Isabela, în calitate de funcționar în cadrul A.P.I.A. – Centrul Județean Hunedoara – Serviciul Autorizare Plăti, a sprijinit o persoană să obtină pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 400.860,56 lei, pentru o suprafată de pămant de 162,97 ha teren, pe care nu o deținea în realitate.
Concret, ajutorul acordat de funcționarul A.P.I.A. a constat pe langă acceptarea la plată a dosarului întocmit în fals de către fermier și în întocmirea unor documente utilizate ulterior în același scop (cereri, adeverințe, diverse formulare, etc).

Cum putea responsabila de dosar Ilinoiu Corina să comită singură atâtea fapte?

De bună seamă că inculpata nu putea să comită atâtea fapte dacă s-ar fi respectat legislația europeană și a APIA și dacă întreaga conducere ar fi vegheat la respectarea acestei legislații.

S-o luăm cătinel-cătinel, pentru a veni în sprijinul procurorilor.

Încă de la preluarea unui dosar de mare fermier la centrul județean, căci fermierul în cauză este un mare fermier cu peste 50 ha, responsabilul de dosar verifică dosarul și listează un formular care atestă veridicitatea, completitudinea și corectitudinea datelor din dosar.
Să presupunem, așa cum spun procurorii, că toate documentele prezentate de către fermier au fost false, înșelând vigilența d-nei Ilinoiu sau chiar în cârdășie cu aceasta.
Dar procedurile APIA nu puteau permite acest lucru, dacă ar fi fost respectată metoda ‘celor patru ochi’.
Nerespectarea acestei metode, în administrarea dosarelor de plată, a fost invocată și de către auditurile externe efectuate de Comisia Europeană. APIA s-a angajat încă din 2010, în mod ferm, că procedurile vor fi respectate, întocmind un plan de acțiune la nivelul întregii agenții.

În ce constă metoda ‘celor patru ochi’?

În cazul de față, introducerea datelor din dosarul fermierului aflat în culpă, în baza de date IACS a APIA, s-a făcut de către un consilier aflat în grad profesional mai mic decât d-na Ilinoiu sau de către un referent, cu o parolă de intrare diferită în baza de date. Introducerea datelor s-a făcut în mod obligatoriu cu dosarul în față, astfel încât, datele din dosar să corespundă cu datele de pe suportul electronic.
Mai mult, începând cu 2011 declarația fermierului s-a făcut electronic pe softul IPA Online. Toate parcelele declarate ilegal de către fermier trebuiau să se suprapună în perioada 2011-2013 cu parcelele declarate legal de către proprietarul autentic sau să declanșeze eventual supradeclararea blocurilor fizice.
Cazurile de suprapunere de parcele și/sau supradeclarare de blocuri fizice trebuiau, conform manualelor APIA, notificate și invitați fermierii aflați în conflict la discuții cu responsabilul de dosar Ilinoiu și cu documentele aferente fiecăruia.
Responsabilul de dosar trebuia să decidă care dintre documente sunt autentice. Pentru nelămuriri, responsabilul de dosar putea suna și la primăria în cauză, care ar fi eliberat adeverințe mai multor persone pe aceeași suprafață. Dacă fermierii nu au ajuns la niciu rezultat, decizia pe caz trebuia luată de instanţa de judecată, nu de către responsabilul de dosar.
Chiar dacă Ilinoiu a decis singură cine are dreptate, favorizând un presupus infractor, cineva ar fi trebuit la întâlnirea petru rezolvarea suprapunerilor/supradeclarărilor să semneze un formular de sancțiune, de renunțare la suprafața solicitată.

Dacă nimeni nu a semnat acest formular înseamnă că litigiul a rămas deschis iar la următoarele controale administrative în baza de date, Ilinoiu nu ar fi putut ‘împinge’ cererea spre plată, fără ca următorul consilier să nu observe neregula.
Controalele administrative în baza de date se fac succesiv de către consilieri diferiți, cu parole diferite, pentru fiecare operație în parte, conform principiului ‘celor patru ochi’, fiecare dintre aceștia având dosarul pe masă. De asemenea și acces și drept de control încrucișat în baza de date geospațială SIVGIS și IPA Online.

Faptul că nimeni nu s-a sesizat de nereguli în privința acestui dosar este tocmai datorită nerespectării principiului ‘celor patru ochi’.
Dacă acest principiu nu a fost respectat, înseamnă că vina se împarte în mod egal consilierilor care au întocmit în fals toate documentele administrative, fără să verifice dosarul în bazele de date alfanumerice(IACS) și geospațiale, inclusiv directorul executiv care a semnat deciziile de plată.


0 comentarii la “Despre fraudele cu fonduri comunitare de la APIA Hunedoara”
Comentariul tau