saratura-ovÎn luna noiembrie a acestui an, realizatoarea TVR, Carmen Movileanu, a strâns mai mulți manageri ai unor arii protejate de la noi din țară, sub egida emisiunii “Carpatii-plămânul Europei”.

Invitaţii dezbaterilor, desfăşurate pe mai multe săptămâni, s-au plâns de banii aruncați de Comisia Europeană și România pentru constituirea acestor arii protejate, atâta timp cât autoritățile statului nu au pârghii de verificare și sancționare a celor care desfășoară activități industriale și agricole în aceste arii, activităţi care influențează dramatic mediul înconjurător, anulând scopul pentru care a fost constituită reţeaua europeană Natura 2000 în România.

Unul dintre invitați, de la Societatea Ornitologică Română, se plângea de faptul că marile firme nu accesează prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA), o măsură de agromediu care protejează gâsca cu gât roşu, amintind, cu regret, de munca depusă şi de sumele enorme accesate de către România pentru a stabili astfel de zone de protecție.

Managerii acestor site-uri, ar trebui să solicite ministrului Agriculturii, ca toate terenurile statului de la ADS să fie arendate numai dacă se accesează și măsurile de agromediu.

După cum știm, solicitanţii de subvenții, în speță fermierii, accesează în mod voluntar măsurile de agromediu.  Statul nu ar face decât să evite dezangajările de sume importante din bugetul comunitar, obligând arendașii de terenuri de la Agenţia Domeniilor Statului(ADS), prin contractele de arendă, să acceseze în mod obligatoriu măsurile de agromediu.

Spre exemplu, Insula Mare a Brăilei, cu suprafeţe arendate de la statul român în proporție de peste 80% nu a accesat măsura de agromediu care protejează gâsca cu gât roşu! În schimb, au început să înmulțească păsările răpitoare pentru a-și distruge rozătoarele de pe suprafeţele cultivate.

Un alt exemplu este Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda, care nu respectă ariile protejate de importanţă comunitară(SCI) și de protecție specială avifaunistică(SPA), având pășuni declarate la APIA precum și aproximativ 900 de oi. O parte din pășuni sunt în aria protejată, denumită Sărăturile Ocna Veche.

Aria protejată a făcut parte din proiectul finanțat de Uniunea Europeană din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu. Valoarea acestui proiect a fost de 399.910 Lei , adică 95.421 Euro.

Pe panoul de prezentare a proiectului stă scris cu litere de o șchioapă:”Pe teritoriul rezervației este strict interzisă exploatarea pășunilor, precum și recoltarea de elemente de floră și faună’’.

Beneficiarul planului de management al acestui site este Primăria Turda.

Primăria Turda, mare iubitoare de cârnaţi de Pleșcoi, ar fi trebuit să sugereze APIA să nu facă nicio plată Stațiunii de Cercetare, pentru pășunile din această arie protejată de importantă comunitară(SCI), mai ales că aceasta deține și ovine. În aria SCI se fac sporturi motorizate dar se depun și deșeuri. Aceste categorii de ativităţi, împreună cu pășunatul, au un impact negativ asupra zonei protejate.

O activitate agricolă în regim intensiv desfășoară Stațiunea de Cercetare și pe terenurile arabile deținute în aria de protecție avifaunistică(SPA).

Ariile protejate de la Turda au fost în așa fel alese de către „specialişti”, încât să permită Stațiunii de Cercetare cedarea de teren arabil către un conglomerat de firme care și-a „tras” o vie ca-n povești, luând bani frumoși prin reconversie de la APIA, alături de o cramă la pachet cu turismul ecvestru.

Pășunatul și recoltarea pe sărături dăunează grav sănătății. Şi mediului.

Lângă sărături, în schimb, poți bea o cupă cu vin, să te primbi cu caleașca, să faci o baie sărată sau să cobori în Salina Turda. Să mai și respiri.

Să mai și votezi!?


0 comentarii la ““Sărăturile”politice gătite de alegeri”
Comentariul tau