Mai întâi‚ şi poate cel mai important,
’Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale reamintește că termenul limită de depunere a Cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2017 este data de 15 mai 2017. Pentru a veni în sprijinul fermierilor, în weekend-urile următoare, respectiv 06 – 07 mai și 13 – 14 mai, sediile APIA județene/locale vor funcționa după programul de lucru normal. În ce privește situaţia depunerii Cererilor unice de plată, până la data de 02 mai, ora 12:30, avem înregistrate în baza de date un număr de 652.388 cereri pentru o suprafaţă de 4.093.024,61 hectare, conform Anexei. Adresăm pe această cale rugămintea ca potenţialii beneficiari ai sprijinului financiar să respecte programarea la care au fost invitați să depună Cererea unică de plată, iar cei care nu au reușit să se prezinte la data programată să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA.
Fermierii care nu vor depune cererile până la data de 15 mai 2017 nu vor putea beneficia de subvenţii.’

Deci, atenţie, fermieri!

Spuneam că Apia bate toate clasamentele!.

Fără doar și poate, dacă veți vrea vreodată să cunoasteţi această instituție, cu 4.819 salariați în 42 de centre județene și 265 de centre locale, veți observa că toate locațiile sunt identice în privința aspectului interior, începând cu mobilierul și terminând cu spațiile alocate arhivei. Anual funcționarii beneficiază de instruiri în privința administrării bazelor de date, a arhivarii documentelor, achizițiilor publice, teledetecție, controale pe teren sau luptei împotriva corupției. Despre aspectul vestimentar și profilul moral al angajaților ne vom ocupa în continuare.

Apia este singura instituție care are o absorbție de fonduri europene situată între 95 și 100%.

Recent, agenţia a fost introdusă într-un top al corupției fiind pe locul doi într-un clasament ce cuprinde perioada 2010-2016, conform raportului anual de analiză și prognoză „Romania 2017”, întocmit de Societatea Academică Romană (SAR).

Harta Corupției Județene intocmită de Societatea Academică din România arată că la un nivel de absorbție de sub 8 % pană în anul 2013, s-au înregistrat 11% cazuri ce implică fonduri europene, iar dintre acestea 37% sunt condamnări ale unor persoane cu funcții publice. Instituțiile publice cel mai des implicate în acest tip de cazuri se află la nivel local: primăriile cu 47% , Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu 8% și consiliile județene cu 6%.
Din cele 3911 de cazuri de condamnări definitive care implică atât cazuri ce vizează bugetul național, cât și cel european vedem că doar 11% (437) implică fonduri europene. Dintre acestea din urmă, 62% (275) sunt condamnări ale unor persoane din sectorul privat, iar 37% (162) sunt persoane cu funcții publice. În plus, se observă faptul că instituțiile publice cel mai des implicate în acest tip de cazuri se află la nivel local: primăriile cu 47% (77 persoane condamnate care au lucrat în primării), Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu 8% (13 cazuri) și consiliile județene cu 6% (10 cazuri).
Analiza situației românești, dar și comparația cu vecinii – faţă de care reprezentăm un record negativ absolut – duce la trei recomandări de bun simț: transparenţă decizională, indicatori de parcurs și profesionalizarea resurselor umane.

În privința APIA transparența decizionala a început cu pași timizi odată cu venirea lui Achim Irimescu la conducerea MADR și a fost continuată de noul șef Petre Daea.

Pare hilar comportamentul de planificator comunist a lui Daea la MADR, dar de când a venit ‚piticul atomic’ chiar a trasat niște pași de parcurs, în privința unor termene precise de plată a subvențiilor în agricultură, începând cu depunerea cererilor până la efectuarea plăților, perioade precise de control administrativ al cererilor, tocmai pentru a evita aglomerațiile din centrele județene și locale APIA. Nu s-a dat în lături ‚nomenclaturistul’ nostru nici de la planificarea piețelor agricole, stimulând financiar cultivatorii de legume pentru a contracara invadarea pieței românești cu produse străine de o calitate îndoielnică. A devenit celebru cu proiectul propus crescătorilor de oi, care până mai ieri își aruncau lâna, de a salva acest produs și a-l folosi fie la fabricarea plăpumilor sau în construcții ca izolator.

Nu a făcut nimic, am putea spune, în privința profesionalizării resurselor umane. De altfel, niciun ministru MADR nu a îndrăznit să propună modificarea legii funcționarului public, astfel încât, să poată fi dați afară toți nepoftiții aduși pe pile și relații, care mai mult încurcă în efectuarea actului administrativ din toate instituțiile publice, nu numai din APIA.

În zadar instruiești funcționarii publici pentru a-i profesionaliza, dacă ei continuă să fie corupți, să nu înțeleagă faptul că sunt în slujba cetățeanului sau să nu cunoască limba română scris și vorbit.
Profesionalizarea funcționarului public presupune ridicarea standardului moral în instituțiile publice concomitent cu cel profesional. Astfel, cu cât gradul de pregătire va fi mai ridicat, cu atât corpul funcționarilor publici va fi mai calificat iar actul administrativ se va ridica la pretențiile cetățeanului.
În caz contrar, ne vom plânge veșnic de cei care lucrează la stat pe salarii exorbitante, fără competențe, în comparație cu cei care trudesc pe bani mai puțini în sectorul privat.

De ce ar fi nevoie pentru îndeplinirea acestor trei recomandări?
Simplu. De voință politică!


0 comentarii la “APIA bate toate clasamentele!”
Comentariul tau