În data de 29 mai m-am adresat DLAF, sesizând faptul că “Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale(AFIR) nu mai publică informații referitoare la beneficiarii fondurilor FEGA și FEADR, contrar REGULAMENTULUI (CE) NR. 259/2008 AL COMISIEI din 18 martie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește publicarea informațiilor referitoare la beneficiarii fondurilor provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), modificat prin REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 410/2011AL COMISIEI din 27 aprilie 2011de modificare a Regulamentului (CE) nr. 259/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește publicarea informațiilor referitoare la beneficiarii fondurilor provenite din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

În acest sens rubrica Acasă >> INFORMAȚII INSTITUȚIONALE >> Organism coordonator >> Beneficiari plăți FEGA și FEADR, nu conține nicio informație pentru anii 2015 și 2016 și nici posibilitatea de filtrare și salvare, așa cum era înainte de instalarea guvernului Ponta. Mai mult, accesul la această rubrică, de pe site-ul APIA, se face în mod intenționat cu rea voința, trimițându-ne la link-ul http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=2030&lang=RO și nu la rubrica beneficiarilor FEGA și FEADR cum era înainte de instalarea guvernului Ponta. Repet, guvernul Ponta.

Consider acest fapt o lipsă totală de transparența în privința folosirii banilor publici, ridicând suspiciuni în privința protecției intereselor financiare ale UE, respectarea regulamentelor europene și naționale.

Ce credeți că s-a petrecut între timp? Începând de astăzi poți accesa direct de pe site-ul APIA, dar şi de pe site-ul AFIR aceste plăți. Bravo, DLAF!

Iată că se poate!.

După şase ani de procese cu APIA, în data de 9 iunie m-am adresat CEDO pentru a-mi face dreptate cu ajutorul unor prieteni cititori ai blogului meu, care m-au susținut financiar și mi-au întocmit dosarul pentru a face totul posibil.

Dar tocmai asta este măreția; să nu fi convins că ceea ce faci “slujeste la ceva”, dar să faci! Nu “de florile marului”, nici “de amorul artei”, ci așa, de sufletul fiecăruia dintre noi. Ca să ne asigurăm că încă nu am capitulat, că încă nu facem parte din turmă (altfel: mioritică!), că suntem încă un ins – fie acela și berbece.”, îmi spunea cândva Paul Goma.

Fiul meu îmi reproșa faptul că am vrut eu să schimb lumea. Mai bine tăceam și rămâneam consilier la APIA. Nu, i-am răspuns, oarecum în stilul lui Goma, nu se mai moare din a spune adevărul și lucrurilor pe nume. Dacă toți am tăcea, lumea asta nu s-ar schimba. O vorbă aruncată în vânt și care deranjează un sistem, cu gândul că ceva se va schimba, merită tot sacrificiul.

Încă o dată, observați faptul că DLAF a mișcat ceva, la o simplă sesizare.

Și, dacă tot a mișcat, ia să vedem firmele controlate, cum se spune, de Dragnea, ce sume au luat în 2016.

Din FEADR, firma TelDrum, a luat pentru Măsura 13-Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 31) a luat 15.064,79 Euro. Din FEGA, pentru Plata pentru practici agricole benefice pentru clima și mediu-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.43-an calendaristic 2015, a luat 16.803,50 Euro; pentru Plata redistributivă-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.41 & 42-an calendaristic 2015, 1.301,97 Euro; pentru Program de plată unică pe suprafață, 45.053,45 Euro.

Săracă firmă bogată, am zice. Să nu uităm că TelDrum a avut vreo 5.000 de ha în exploatare, după care a mai dat din suprafețe să trăiască și alții. Alți sateliți ai firmei: SC Gransiloz, SC Zooveg 2010, SC Agrotrust sau SC Romcip.

Din FEADR  firma SC Gransiloz a luat pentru Măsura 13-Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 31), 56.808,21 Euro iar din FEGA pentru Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.43-an calendaristic 2015, a luat 67.485,99 Euro; pentru Plata redistributivă-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.41 & 42-an calendaristic 2015, 1.301,97 Euro; pentru Program de plată unică pe suprafață, 18.2022,27 Euro.

Din FEADR firma SC Zooveg a luat pentru Măsura 13-Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 31), 60.831,32 Euro iar din FEGA pentru Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.43-an calendaristic 2015, a luat 72.265,28 Euro; pentru Plata redistributivă-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.41 & 42-an calendaristic 2015, 1.301,97 Euro; pentru Program de plată unică pe suprafața, 194.912,91 Euro.

Din FEADR firma SC Romcip a luat în 2015 pentru M215 Plăți bunăstarea animalelor suma de 2.542.538,29 Euro iar pe aceeași măsură, Măsură 14-Bunăstarea animalelor (art 33), în 2016, suma de 704.927,64 Euro.

Dar să vedem și suprafața de peste 9000 de ha administrată de prietenii lui Dragnea. El, săracu, n-are nimic pe numele lui. Fiul sau este ‘agaţat’ de aceste firme prin tot felul de asocieri. Cu contur negru veți observa exploatația inițială a TelDrum. Ulterior, veți observa cum suprafețele se regăsesc în Gransiloz, parcelele colorate în interior cu verde, cu roz, Zooveg sau cu maro, Agrotrust.

Și cu unpic de fainoşag, anul ăsta și firma Romcip, ferma celebră de porci pe numele fiului lui Dragnea, are și ea în dotare niscaiva terenuri de lucrat, așa, cât să ajungă de papa pe câteva zile celor peste 4.000 de purceluși, că să nu bată la ochi.

Ne întrebăm ca oameni simpli ai acestei țări, cum vor vrea cei de la Comisia Europeană să dea din 2018 subvenție pe fermă și nu pe suprafață? La noi, după cum se vede și în exemplul de mai sus, o fermă cu obiect de activitate construcții de drumuri și poduri și care își rotește prin alte firme suprafețele nu poate lua o subvenție decât pe suprafață. În comparație cu fermele occidentale care au un istoric, unele dintre ele având activitate agricolă de peste 100 de ani, fermele românești își schimbă denumirea și preiau suprafețele altor firme, tot ale lor, vrând să pară ca noi, dacă cele vechi au fost sancționate, sau vor să continue activitatea cu culturi pe suprafeţe care au interdicție după doi ani de a mai fi cultivate, tocmai pentru a lasa terenul spre refacere.

Hai, DLAF, intră puțin la ‘ secerat’ la APIA și la ‘ treierat’ la MADR!


0 comentarii la “Departamentul de Luptă Antifraudă(DLAF)”
Comentariul tau