APIA sub lupă

Domnule prim-ministru, Ilie Bolojan,
În calitatea mea de avertizor de integritate, cetățean responsabil și profesionist cu o cunoaștere profundă a funcționării interne a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), am semnalat în repetate rânduri necesitatea unei reforme reale a acestei instituții. Am transmis un set detaliat de observații și un proiect complet de hotărâre de guvern menit să asigure eficiență bugetară și administrativă. Cu toate acestea, nu am primit niciun răspuns, nicio reacție, nicio confirmare că propunerile mele sunt luate în considerare.
Imaginea unui inspector APIA care acceptă fără reținere ospitalitatea unui fermier controlat — o scenă devenită simbol al corupției endemice — nu este o anomalie, ci pare a fi o practică larg răspândită. Aceasta reflectă o cultură instituțională profund viciată, marcată de complicitate și lipsă de integritate morală. APIA, concepută ca un pilon al guvernanței europene, pare a se fi transformat într-un mecanism care facilitează deturnarea fondurilor publice către interese private.
Domnule prim-ministru, aveți la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a trece de la discursul despre eficiență administrativă la acțiuni concrete. Vă solicit să cereți Corpului dumneavoastră de control să investigheze centrele județene APIA, în special controalele efectuate pe pășuni alpine, de deal, fânețe și alte terenuri agricole care atrag fonduri FEGA și FEADR. Este imperativ să fie verificat traseul unor posibile mite, de la fermier la inspector, de la inspector la șeful de serviciu, apoi la directorul executiv și, în unele cazuri, până la nivel de director general. Trebuie clarificat câți inspectori efectuează controale reale în teren, câți lucrează doar din birou și câți primesc suplimente salariale nejustificate, fără a servi interesul public.
Declarațiile de avere și interese ale angajaților APIA trebuie corelate cu stilul lor de viață și cu patrimoniul acumulat. De la ceasuri de lux, autoturisme scumpe și proprietăți în marile orașe, până la presupuse „cedări de folosință” fictive sau angajarea rudelor în funcții paralele, toate aceste aspecte trebuie investigate. Este esențial să se stabilească cine a facilitat ascensiunea unor cariere bazate nu pe competență, ci pe relații și obediență.
După realizarea unui audit național al acestor practici, vă îndemn să sesizați Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție, DIICOT, dacă este cazul, și, în mod special, Procurorul European (EPPO), având în vedere că fondurile europene sunt în joc. România are obligația legală de a proteja aceste resurse nu doar prin documente și formalități, ci prin măsuri concrete, care să includă demiteri și sancțiuni. Rapoartele OLAF, investigațiile jurnalistice și semnalările avertizorilor de integritate indică fără echivoc faptul că, în multe județe, APIA funcționează ca o rețea de favoruri, cu directori numiți pe criterii politice, inspectori promovați prin relații și fonduri direcționate către ferme conectate la rețele de partid sau de familie.
Este timpul ca acest sistem viciat să fie destructurat. Reformele nu pot fi limitate la ordonanțe de urgență sau schimbări birocratice; ele cer voință politică fermă, verificări riguroase în teren și sancțiuni publice exemplare. În absența acestor măsuri, inspectorii corupți vor continua să profite de fondurile europene, în timp ce fermierii onești sunt supuși unor controale arbitrare, iar contribuabilul rămâne, ca de obicei, principalul păgubit.
Aștept în continuare un răspuns la propunerea mea de restructurare a APIA. Până atunci, sper ca imaginea inspectorului care se înfruptă fără scrupule din banii publici să vă convingă mai mult decât toate documentele pe care vi le-am transmis.