„Sună ca dracu” , vorba celebră a lui Petre Roman, această atenționare. Dar trebuie făcută!
Pentru că în miile de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, avocații și judecătorii se „luptă” pentru a nu restitui debitele fermierilor Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA), respectiv, a le anula actele administrative și a-i face debitori. Atâta timp cât fermierii debitori nu cunosc Decizia CCR 320/2021, e firesc ca avocații sau judecătorii să nu pomenească de ea în procesele de anulare a acestor acte administrative de debit.
Decizia nr. 320 din 12 mai 2021 se referă la o excepție de neconstituționalitate ridicată de Ilie Banu în dosarul nr. 9120/2/2017 al Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția vizează prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) raportate la art. 8 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, care reglementează prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora.
Ilie Banu a contestat constituționalitatea prevederilor respective, argumentând că acestea impun suspendarea tuturor plăților deja aprobate spre plată, indiferent de natura subvenției și data depunerii cererii, pentru beneficiarii privați.
În contrast, pentru beneficiarii publici, sancțiunea suspendării plății se aplică doar pentru contractul economic specific pentru care s-a formulat sesizarea.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16 februarie 2021.
Pronunțarea deciziei a fost amânată pentru 16 martie 2021 și ulterior pentru 12 mai 2021, pentru clarificări suplimentare.
Curtea Constituțională, având în vedere actele și lucrările dosarului, a decis asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Aceasta decizie a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 678 din 9 iulie 2021.
Mai pe românește, dacă ai fost descoperit cu nereguli ca fermier, APIA nu mai are dreptul să te sancționeze decât în anul în care a descoperit neregula, nemaiavând dreptul de a-ți reține bani din urmă, indiferent de natura subvenției și data depunerii cererii.
Ministerul Finanțelor ne amintește că toate „Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la proiectele de acte normative, pot fi transmise la adresa de e-mail: [email protected], în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site.„
Ceea ce am și făcut astăzi, contestând un articol din această ordonanță apărută pe site în data de 13.12.2023:
„From:[email protected]
To:[email protected] Fri, Dec 15 at 2:23 PM
Buna ziua,
Având în vedere că OUG privind unele măsuri fiscale este în dezbatere publică, vă sugerez să desființați Art.IX, alin.(1), lit. a,b,c,d,e., datorită faptului că am câștigat la CEDO un drept, am vârsta de 64 ani și un proces de revizuire care se va încheia în 2024, dosar nr. 4470/117/2023 la Tribunalul Cluj, unde voi cere încadrarea la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Centrul Județean Cluj în funcția de consilier superior din care am fost destituit în 2011 și restituirea în întregime a tuturor drepturilor salariale.
Pe de altă, parte văd că se încearcă, tot prin ordonanță de urgență, modificarea Legii 296/2023, adică, după articolul LXV, se va introduce un nou articol, art. LXVI, cu următorul cuprins: ”Art. LXVI – Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX și la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024.”
Asta înseamnă că, până la alegerile din 2024, toți șefii de centre locale ale APIA, vor rămâne pe posturi, în vreme ce funcționarii APIA sunt în grevă pentru egalizarea salariilor celor din teritoriu cu cei de la APIA Central.
Într-un cuvânt, se descurajează măsurile fiscale trâmbițate și se încurajează menținerea în funcții a unor personaje cu pregătiri profesionale și utilitate discutabile, care umflă nejustificat numărul funcționarilor publici, iar dpdv fiscal afectează bugetul public.
Culmea, pentru prorogare se invocă sustenabilitatea financiară a țării, asta traducându-se prin respectarea legislației și intereselor financiare ale UE, iar mie mi se taie un drept constituțional, la fel și funcționarilor APIA plătiți în grilă teritorială, față de cei de la APIA Central.
Este limpede că, în cazul în care nu veți da curs sugetiilor mele, îmi voi exercita dreptul de a-i aduce la bară pe toți viitorii semnatari ai unor astfel de ordonanțe, indiferent dacă va mai dura încă 13 ani sau mai mult.
Important e să fim sănătoși și să credem că nu se mai moare ca pe vremuri apărând/apărându-ți un drept prevăzut în Constituție.
Minte limpede și Crăciun fericit!
Antoniu Poienaruhttps://antoniupoienaru.finantare.ro/„
Acțiunea grefierilor brașoveni desfășurată în anul 2022 la o instanță brașoveană, a determinat Curtea de Apel Brasov să admită sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă în interpretarea şi aplicarea prevederilor art.6 lit. b şi lit. c din Legea nr. 153/2017, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată, se poate ţine de cont de majorările salariale acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive, altor salariaţi care prestează aceeaşi activitate, în cadrul aceloraşi instituţii sau autorităţi publice.”
În data de 11.12.2023 ÎCCJ a decis: ” Decizia nr. 80 în dosarul nr. 2435/1/2023
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secția civilă, în dosarul nr. 2710/62/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecință:
În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că principiile nediscriminării şi egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiaşi familii ocupaționale. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 decembrie 2023.”
Cu această ultimă sentință, Sindicatul APIA poate, să ceară instanței uniformizarea salariilor, încetând imediat greva. Într-un cuvânt, uniformizarea salarizării devine obligatorie și în APIA, cei din aparatul central având până acum, discreționar, salarii mai mari față de funcționarii din teritoriu, care prestau și prestează aceeași muncă.
Angajații APIA, membrii unui sindicat dezorganizat și politizat excesiv, afiliat Cartelului Alfa, au început de două zile să protesteze aiurea, fără că cineva să-i informeze despre decizia ÎCCJ devenită obligatorie.
Dar cine să-i informeze pe funcționarii publici de noua decizie a ÎCCJ, majoritari în APIA, care muncesc de le sar capacele, pentru a face posibilă plata miilor de fermieri?
Directorii de centre județene, care se pregătesc de alegerile politice, foștii șefi de centre locale, care-și strâng bibelourile de sticlă din fostele birouri luxoase, juriștii care pierd pe bandă rulantă procesele Apia împotriva fermierilor, șefii de sindicat locali, marionete ale directorilor de centre județene sau secretarele plătite ilegal cu suplimente salariale din FEADR?
Sindicatul a prins curaj după mutarea fostului dir. gen. de la conducerea agenției la remorca vărului lui Darius Vâlcov, cu nume de scenă Buși, actualul ministru MADR. Timid, sindicatul a început să anunțe protestul, cu voia directorilor de centre județene, afiliați „parteneriatului civil” PNL-PSD, scoțând disproporționat în fața instituției APIA din țară, persoane trezite parcă dintr-o letargie ancestrală.
Cerințele sindicaliștilor APIA erau cunoscute de mult timp de fosta conducere APIA, dar nu s-a luat nicio măsură.
Speriat de proteste, debusolat și cu a doua soție, fostă directoare Apia, aflată în anchetă penală, noul dir. gen. APIA a ieșit imediat în presă cu un comunicat, asigurând fermierii că toate plățile le vor fi achitate.
Hei, e timpul colinzilor, nu a protestelor!.
Redacția ziariștii.com a publicat luni 4 decembrie,2023, articolul „Jaf pe banii publici: guvernarea PSD-PNL a mărit numărul bugetarilor cu 5.206 în ultimele 4 luni! Creșterea e de 10.717 în ultimele 10 luni„.
Abonat fiind la newslwtter-ul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici am observat în data de 6 decembrie 2023 un anunț care mi-a atras atenția: ” DIRECŢIA SANITAR VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR SUCEAVA, județul SUCEAVA, publică anunțul privind organizarea concursului de recrutare pentru ocuparea unor funcţii publice de execuţie vacante în baza art. IV din OUG 34/2023 – alin.(5) și art. 618 alin. (3) din Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare„.
Chiar dacă este suspendată organizarea de concursuri în administrația publică, OUG 34/2023 prin articolul IV, alin.(5), deschide portiță „jafului la banul public”: „Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în ședința Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice prevăzute la alin. (1) lit. a), cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinație în buget..).”.
Mergând pe fir am găsit acest memorandum și am observat că ANSVSA a cerut lui Marcel Ciolacu aprobarea pentru „ocuparea prin concurs a unui număr de 27 de posturi încadrate pe perioadă nedeterminată,
existente, în prezent, în structura direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța
alimentelor județene, pentru a se gestiona în mod corespunzător volumul mare de
activitate ce se înregistrează în posturile de inspecție la frontieră și punctele de intrare
ca urmare a crizei din Ucraina„.
Așadar, schema jafului pe bani publici, cum afirma cei de la ziariști.com, s-a mai mărit cu 27 de funcționari publici.
Dar ia să vedem cum justifică ANSVSA în memorandum angajarea celor 27 de funcționari: „Având în vedere situația actuală înregistrată în Ucraina, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a primit o serie de solicitări din partea guvernului din Ucraina, a guvernului din Republica Moldova și a unui număr mare de agenți
economici din ambele țări, de a accepta tranzitarea teritoriului României pe cale rutieră a unor transporturi de animale vii și produse de origine animală, care înainte de război erau exportate în țările terțe, prin porturile de la Marea Neagră din Ucraina, aflate acum în zona de conflict.”
Astfel, am aflat mai aflat că după cereale, piața românească vă fi inundată și cu animale vii din Ucraina.
Știm că sub presiunea Comisiei Europene și a războiului din Ucraina, autoritățile române au inundat piața internă cu cereale, floarea soarelui și furaje, produse de origine nonanimală, provenite din Ucraina, cu destinație inițială de export în UE, făcând de fapt jocurile unor fermieri locali crescători de animale, afiliați celor două partide. Mai precis, o parte însemnată a cerealelor ieftine ucrainene a fost cumpărată de către marii fermieri crescători de animale sau speculanți, văduvind producătorii interni, care au rămas cu hambarele pline.
Și cum un rău nu vine niciodată singur, pentru marea majoritate a fermierilor, aceleași autorități vor facilita transportul rutier și feroviar pentru produse animaliere provenite din Ucraina. Bineînțeles, produse destinate exportului în țările UE. Dar, de ce nu ar cumpăra animalele ucrainene cu banii jos, fermierii de casă ai celor două partide de la guvernare, căci foamea de bani a vecinilor de la răsărit este mare iar „prietenia între popoare” și „voința unanimă” n-au dispărut.
Închipuiți-vă doar un scenariu: aprox. 35.000 ha de mlaștină din Deltă, pline de stuf, recent achiziționate de către două firme de casă pesediste, suprafață transformată în pășune, și populate cu animale din Ucraina, având crotalii și gestiunea SMR și GAEC în evidența ANSVSA, agenție liberală, introduse pe o cerere de subvenție la APIA, vor rezulta bani comunitari și naționali cu care poți finanța patru rânduri de alegeri în 2024 fără probleme.
E posibil? Da, EPPO(European Public Prosecutor’s Office-Parchetul European).
Șmecheria ar putea să nu fie asta ci achiziționarea de animale ieftine ucrainene revândute mai apoi în țările arabe de către firmele de casă ale aleșilor neamului, destabilizând în Romania și piața de vânzări și exportul de animale vii.
Poate nu întâmplător, fostul dir. gen. al APIA, actual secretar de stat la MADR, pesedistul Adrian Pintea, împreună cu șeful ANSVSA și dir. exec DSV Suceava, amândoi liberali, au făcut în luna octombrie o vizită de lucru în Maroc.
Conform newslwtter-ului ANFP, cel mai dornic de a controla vămile din județ dintre toți funcționarii ANSVSA, se pare că a fost dir. exec. DSV Suceava, acesta publicând și pe site-ul instituției în aceeași dată de 6.12.2023 anunțul de concurs pentru ocuparea a trei posturi de consilier la serviciul PIF(post de inspecție la frontieră). El însuși mare fermier, cu animale și pășuni, are munca de control cea mai grea la punctele de control, având frontiere feroviară și terestră în jud. Suceava.
Așa că : „.. vă rugăm,
domnule Prim – Ministru, să aprobați organizarea, cu încadrarea în cheltuielile de
personal aprobate cu această destinație în buget, a concursurilor pentru ocuparea unui
număr..„
Despre organizarea și rezultatele unor astfel de concursuri, în aceste momente de „jaf la banul public”, ne va putea spune mai mult DNA, dacă își va remonta senzorii de integritate în sălile de examinare.
Toti fermierii care isi depun cerere de subventie la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) au obligatia sa-si declare toate suprafetele pentru care platesc impozite la primarie. De asemenea, ei au posibilitatea, in calitate de arendasi, sa declare suprafete luate pentru care platesc arenda arendatorului.
In momentul in care digitizeaza unele parcele si le actualizeaza, constata ca acestea sunt
1*-taiate de limitele blocului fizic,
2*–se afla intr-un bloc fizic inexistent in stratul de referinta sau
3*–categoria de folosinta nu se regaseste in categoria de folosinta a blocului fizic.
Pentru aceste trei neclaritati, fermierul genereaza Anexa 17_b, solicitand APIA o vizita rapida pe teren. Solicitarea expresa a fermierului este generata de catre baza de date geospatiala IPA Online pe propria cerere in Internet. In atentionarea din anexa scrie clar: „ca urmare a solicitarii dvs. de a face verificari la cele semnalate..”
APIA, ilegal, din punctul meu de vedere, considera aceasta generare a Anexei 17_b ca o generare automata a unui ordin de control in Intranet in baza de date IACS si se deplaseaza pe teren, repet, la solicitarea fermierului, invocand, tot in atentionarea din anexa: „..va anuntam ca APIA va face aceste controale la fata locului in conformitate cu art.37 si 40 din Regulamentul CE 809/2014. pe baza art.3 alin.(2) din Regulamentul CE 809/2014, daca vor fi gasite nereguli, retragerile nu mai sunt autorizate pentru platile din cererea de plata la care se refera aceste nereguli, aplicandu-se penalitati pentru suprafetele negasite.”
Ia sa vedem ce zice art. 37 si 40 ?
art. 37-Elementele controalelor la fața locului
(1) Controalele la fața locului vizează toate parcelele agricole pentru care se solicită ajutor în cadrul schemelor enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și/sau pentru care se solicită sprijin în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală care intră în sfera de aplicare a sistemului integrat.
(2) Controalele la fața locului vizează măsurarea suprafețelor și verificarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor și altor obligații privind suprafața declarată de beneficiar în cadrul schemei de ajutoare și/sau al măsurilor de sprijin menționate la alineatul (1).
(3) Controalele la fața locului referitoare la practicile de ecologizare vizează toate obligațiile care trebuie respectate de beneficiar. Dacă este cazul, respectarea pragurilor menționate la articolele 44 și 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 pentru scutirea de practici face parte din controalele la fața locului. Prezentul paragraf se aplică, de asemenea, controalelor la fața locului efectuate cu privire la schemele de certificare ecologică naționale sau regionale menționate la articolul 43 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.
art.40-Controale prin teledetecție
Dacă un stat membru efectuează controale la fața locului prin teledetecție, autoritatea competentă:
(a)realizează o fotointerpretare a ortoimaginilor (prin satelit sau aeriene) tuturor parcelelor agricole pentru fiecare cerere de ajutor și/sau de plată, pentru a fi verificate în vederea recunoașterii tipurilor de acoperire a terenurilor și, dacă este cazul, a tipului de culturi, precum și în vederea măsurării suprafeței;
(b)efectuează inspecții fizice pe teren în cazul tuturor parcelelor agricole pentru care fotointerpretarea nu permite autorității competente să verifice în mod satisfăcător exactitatea declarării suprafețelor;
(c)efectuează toate controalele necesare pentru verificarea conformității parcelelor agricole cu criteriile de eligibilitate, cu angajamentele și alte obligații;
(d)ia măsuri alternative pentru a efectua măsurarea suprafeței, în conformitate cu articolul 38 alineatul (1), a eventualelor parcele neacoperite de imagini.
Ce treaba au art.37 si 40 cu Anexa 17_b in care nu se pomeneste de masuri de dezvoltare rurala din fonduri FEADR?
Ia sa vedem ce zice art. 3 alin (2)-Retragerea cererilor de ajutor, a cererilor de sprijin, a cererilor de plată și a altor declarații:
(2) Dacă autoritatea competentă a informat deja beneficiarul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din documentele menționate la alineatul (1), dacă autoritatea competentă a avertizat beneficiarul cu privire la intenția sa de a efectua un control la fața locului sau dacă, în cadrul unui control la fața locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce privește acele părți din respectivele documente care sunt implicate în neconformitate.
Adica, fermierul informeaza APIA ca doreste o parcela intr-un bloc neagricol, in stratul de date primare, obligata tot de APIA sa-si declare toate suprafetele fiscalizate la primarie sau in arenda, dupa care, APIA, umflata in pene si invocand regulamente europene specifice controalelor pe teren prin analize de risc, selectii manuale de dosare, etc., zice, ilegal, ca te informeaza ca daca merge si gaseste nereguli, nu mai ai dreptul sa-ti retragi parcela. La fel se intampla si cu punctul trei al anexei „categoria de folosinta nu se regaseste in categoria de folosinta a blocului fizic”. Un fel de informare a informarii!
Nu, domnilor! Acesta nu este un control clasic generat de baza de date IACS pentru care invocati Regulamentul CE 809/2014. Este o cerinta expresa a fermierului care informeaza APIA ca autoritate competenta sa verifice, nu invers, pentru care nu ar trebui sa fie sanctionat.
Amintiti-va de aceeasi procedura din anii precedenti cand puteai sa-ti retragi parcelele neconforme chiar si dupa control, prin formularistica greoaie de atunci si pe care ar trebui sa v-o reamintiti.
Daca punctul 1, parcela taiata la limita blocului fizic, din anexa, se rezolva prin accesare functiei „Taiata la limita blocului fizic” din fereastra de actualizare a unei parcele atributata, pentru punctul 2, bloc fizic inexistent in stratul de referinta, ar trebui ca fermierul sa-si poata face formularul de retragere M3 chiar si dupa vizita APIA pe teren iar pentru punctul 3, categoria de folosinta nu se regaseste in categoria de folosinta a blocului fizic, sa se ofere fermierului o categorie secundara de folosinta pentru a-i valida parcela, considerand ca in cele mai multe cazuri pe adeverinta de la primarie exista o categorie de folosinta iar la declararea parcelei in blocul fizic constituit de APIA, o alta categorie, caz in care fermierul nu are absolut nicio vina.
In cazul doi, bloc fizic inexistent in stratul de referinta, exista suspiciunea de fraudare a bugetului, lucru care se poate verifica de catre autoritatile competente daca este real , si anume, responsabilul de dosar impreuna cu cel de la actualizare LPIS local si central, care „ochesc” terenuri intr-un bloc neagricol, „negociaza” cu fermierul subventia pe aceste suprafete cu conditia ca cei de la controlul pe teren sa confirme suprafata. In caz ca nu se confirma suprafata, responsabilul de la actualizare LPIS il pune pe fermier din timp sa semneze in alb formularul M3, il antedateaza si il pune fain frumos „in asteptare” pe serverul APIA de documente, iar in momentul maparii bazelor de date, cand sa se aplice automat art. 3 alin (2) din Regulamentul CE 809/2014, se constata ca fermierul si-a retras parcela inainte de control. Asemenea smecherii sunt posibile iar din acest motiv Anexa 17_b trebuie interpretata simplu si in sprijinul fermierilor, fara nicio sanctiune, iar APIA sa inceteze sa considere fermierii vinovati ca i-a chemat la control.
APIA in mod ilegal invoca Regulamentul CE 809/2014, ea facand control si la masurile delegate odata cu controlul la Anexa 17_b, pentru a beneficia de suplimentele salariale din FEADR, in conformitate cu Ordinul MADR 316/ 2019, ascuns publicului de catre fostul ministru Petre Daea. Ce treaba are Anexa 17_b cu masurile delegate?
Ce pot face fermierii pe baza acestei argumentatii?
Fermierii pot solicita returnarea tuturor debitelor luate ilegal de catre APIA pe baza Anexei 17_b.
Ce pot face cititorii acestui blog de la Parchetul European, Olaf, Comisia Europeana si autoritatile nationale competente?
Toate autoritatile mai sus mentionate isi pot recupera fondurile alocate, cheltuite in mod ilegal pentru aceste controale de catre APIA.
Ce poate face APIA?
E o intrebare la care, va rog, sa raspundeti voi.
La Centrul județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA), Maramureș, există un individ, director executiv, care, probabil, și-a creat o adevărată rețea infracțională. Grupul constituit din rude, fini, fiice, fii sau amante de demnitari locali sau naționali, acționează, probabil, în mod coordonat în scopul comiterii de infracțiuni privitor la angajări de șoferi, referenți și consilieri precum și promovări în grad, acordare de subvenții pe terenuri neagricole sau pe animale inexistente, consumuri nejustificate de carburanți, folosirea mașinilor instituției în scopuri personale, și, poate cel mai grav, înlăturarea cu brutalitate și ilegal a tuturor celor care nu fac parte din „gașcă”.
Recent, pe data de 9 martie 2023, acest director executiv a convocat „echipa” trasându-i sarcini staliniste, contrar Codului Administrativ, să meargă la fiecare birou din centrul județean precum și în centrele locale cu liste în care toți angajații să se pronunțe cu „da” sau „nu” în privința acordului sau dezacordului tranferului consilierului superior Iuga Maria de la Centrul local Sighetu Marmației la Centrul județean APIA Maramureș din Baia Mare.
Acest individ, reprezentant al Ministerului Agriculturii în consiliul de administrație a unei stațiuni de cercetare pomicolă, cum se declară în declarația de avere și interese, a convocat biroul de bază al „organizației’, ca pe vremea comunismului, pentru a o înfiera proletar pe Iuga Maria pentru că își cere dreptul de a muncii și pentru că i-a demascat pentru toate presupusele hoții făcute.
Cine este Iuga Maria?
După șapte ani de procese, Iuga Maria, o funcționară de la Centrul local Sighetu Marmației-APIA Maramureș, a reușit să învingă în instanță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Guvernul României(Dosar nr. 613/100/2016 Curtea de Apel Cluj).
Cei care au înlăturat-o, sunt aceiași: șefa Centrului local APIA Sighetu Marmației și directorul executiv al Centrului județean APIA Maramureș.
Motivul pentru care Iuga a fost înlăturată este cunoscut și în presă, ea sesizând DNA pentru că șefa ei de birou a acordat soțului său subvenții pe o groapă de gunoi. Procesul penal al soțului acesteia, condamnat în prima instanță, este în plină desfășurare la Curtea de Apel Cluj(Dosarul penal nr. 2093/100/2020, Tribunalul Maramureș), de asemenea procesul penal a doi martori mincinoși, foști funcționari ai respectivului centru local( Dosar nr. 1918/307/2021 Curtea de Apel Cluj). Mai mult, șefa acestui centru are deschis un dosar penal în rem(Dosar nr. 1768/P/2022 Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației) pentru fapta sa de a semna cererea de subvenție a soțului, condamnat pentru fraudă la bugetul comunitar.
Imediat după revenirea lui Iuga Maria la Centrul local APIA Sighetu Marmației, ca urmare a deciziei instanței de judecată, au început șicanele fostei și actualei șefe de birou, aceasta refuzând să o repună în drepturi. Că să nu intre în bazele de date APIA, Iuga a fost pusă la înregistrări dosare de subvenție gestionate de către colegii ei, sarcină contrară unui funcționar superior cu gradul maxim de promovare. Intrarea în bazele de date îți permite să vezi toate greșelile funcționarilor, dacă ele există, în gestionarea unei cereri de subvenție depuse de către fermieri.
În disperare, cei doi indivizi, șefa de birou și directorul executiv, au organizat acțiunea de înlăturare, practic, a lui Iuga Maria din instituție, majoritatea semnatarilor din celebrele liste staliniste amintite mai sus, nefiind de acord cu mutarea ei de la centrul local la centrul județean. Probabil rezultatul acestui sondaj ilegal, care frizează legea pe care se bazează funcționarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a fost trimis „viteazului” director general al APIA, pentru a se decide soarta lui Iuga.
Ce urmează?
Toate adresele făcute de către Iuga Maria pe cale ierarhică și rămase fără rezultat, cerând să i se respecte drepturile, s-au stopat la directorul general al APIA, semn că așa numitul grup infracțional este condus, probabil, chiar de către acesta.
În virtutea noii legi a avertizorului de integritate, invit, din nou, instituțiile în drept, să se autosesizeze, așa cum au făcut-o și în alte cazuri.
În 2017 semnalam faptul că Centrul Local Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA)- Sighetu Marmației, Maramures, a dat subvenții pe o groapă de gunoi din fonduri comunitare și bugetul național.
Groapa de gunoi aflată în proprietatea șefei acestui centru local și a soțului ei, avea aceeași denumire în registrul agricol al primăriei din Sighetu Marmației, în adeverința eliberată de către aceasta, necesară la dosarul de cerere de subvenție, și în baza de date IACS a agenției APIA.
Când funcționarii au văzut în baza de date IPA Online că pe terenul solicitantului sunt gunoaie și ciori, iar în baza de date IACS apărea în fluxul de aprobare a cererii de subvenție și soția acestuia, în baza Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, degrabă au sesizat Agenția Națională de Integritate(ANI), împotriva șefei lor de centru local APIA, și Direcția Națională Anticorupție(DNA), împotriva șefei de centru local și a soțului ei , solicitant de subvenții pe ciori.
ANI a declarat-o în conflict de interese administrativ pe această șefa de centru pentru că a aprobat cererea de subvenție a soțului. DNA i-a deschis un dosar penal în rem, Dosar nr. 1768/P/2022 Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației iar soțul acesteia a fost condamnat fără recunoaștere, la doi ani închisoare cu suspendare în Dosarul penal nr. 2093/100/2020, Tribunalul Maramureș, Hotarâre 54/2023 16.02.2023.
APIA și-a recuperat banii și ciorile au plecat.
Sursele mele spun că ciorile nu se mai întorc niciodată pentru că vecinul celor doi soți, un mare penalist și avocat apărător, ar fi motivat că inculpatul-vecin a întreținut terenul chiar dacă a mințit că a pus păpușoi. A întreținut terenul, probabil, în Bune Condiții Agricole pentru Ciori.
Urmează ca Parchetul să o transforme pe făptuitoarea șefa de centru local, în inculpată, că să poată sta liniștită lângă aragaz, după care, urmează să stârpească și alte cuiburi de ciori din acest centru județean.
APIA, ca de obicei, evadează veșnic din cuib, devine parte civilă pentru că e obligată de lege, justificându-și astfel existența în mai toate dosarele de corupție.
Ceilați?
„…unu-o ia de-a dreptul , altul zboară șui
unul zboară peste cuibul cucului .”
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale(AFIR) a delegat Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA), pe baza unor acorduri de delegare, câteva măsuri de dezvoltare rurală, măsuri plătite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR)-fond gestionat de către AFIR: Măsura 8 cu SubMăsura 8.1, Măsura 10, Măsura 11, Măsura 13, Măsura 14, Măsura 15 cu SubMăsura 15.1.
Toate aceste șase măsuri sunt cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală(PNDR) 2014-2020.
AFIR a accesat un proiect de Asistență Tehnică, Măsura 20, finanțat integral de PNDR 2014-2020.
În acest sens, APIA a semnat un acord cadru cu AFIR-decizie de finanțare APIA/AFIR 11071/16.03.2017//6757/16.03.2017.
Prin acest acord, Apia beneficiază de un ajutor nerambursabil de 39.844.610 Euro.
Să vedem ce activități sunt finanțate prin M20 pentru APIA, în conformitate cu Fișa Măsurii de asistență tehnică, Cap. 15.6 din PNDR 2014-2020 și ce costuri sunt eligibile, strict pentru gestionarea măsurilor din FEADR.
„Costuri eligibile pentru APIA
-plata stimulentelor salariale inclusiv plata contribuțiilor sociale datorate de angajat și angajator ale
personalului APIA implicat, la toate nivelurile, în gestionarea măsurilor de dezvoltare rurală
delegate, proporțional cu atribuțiile prevăzute în fișa postului. Numărul persoanelor ce vor beneficia
de stimulente salariale, va fi stabilit in urma derulării contractului ce va avea ca obiect servicii de
audit a personalului APIA in vederea stabilirii gradului de implicare in masurile delegate FEADR ;
-cheltuieli cu achiziționarea prin cumpărare /închiriere/leasing operațional de
autoturisme/ambarcațiune (acolo unde este cazul) pentru APIA
-plata cheltuielilor de întreținere și funcționare a autoturismelor APIA achiziționate prin proiectul de Asistenta Tehnica pentru deplasările care au ca obiect strict masurile de dezvoltare rurală.
Pentru personalul APIA,se va elabora o procedura în cadrul căreia se va defini
categoria de personal ce beneficiază de salarii si/sau stimulente (categorie ce are peste 50% din
atribuții de serviciu constituite din sarcini de management și control pentru FEADR). În acest scop
se va întocmi lunar un plan de raportare și verificare a personalului ce are atribuții de implementare
și control pentru FEADR. Atribuțiile de serviciu constituite din sarcini de management,
implementare si control pentru FEADR se pot cuantifica fie ca pondere a acestora din totalul
atribuțiilor de serviciu fie ca pondere a timpului alocat acestora din totalul timpului de lucru. APIA va implementa un sistem informatic de gestiune a performantelor personalului.”
-cheltuieli privind asigurarea transportului (intern şi internațional), cazarea şi masa, diurna (în
limitele prevăzute de instituțiile UE) personalului APIA pentru deplasările care au ca obiect
măsurile de dezvoltare rurală delegate;
-cheltuieli APIA pentru bunurile/serviciile care au ca obiect măsurile de dezvoltare rurală
delegate(achiziția și întreținerea echipamentelor informatice, pedagogice, materiale de
documentare, de birotică, licențe si dezvoltare de software)”.
La un așa purcoi de bani, Petre Daea(ministru al Agriculturii în funcție
4 ianuarie 2017 – 4 noiembrie 2019) nu putea lipsi și imediat a dat un Ordin nr.316/24.05.2019 în care a prezentat metodologia de completare a rapoartelor de activitate și a criteriilor de performanță individuală pentru FEADR. Pentru punerea în aplicare, imediat s-a mobilizat soția lui, Camelia Luchian, director al Direcției de Management Resurse Umane din APIA.
Adrian Pintea, director general APIA, nu s-a lasat mai prejos și a achiziționat aplicația informatică ” Stimulente salariale FEADR”.
De pe net, inventatoarea haștagului # noisuntemapia, Raluca Daminescu, Director Direcţia Metodologie, Monitorizare, Rapoarte şi Relaţii Instituţionale a trecut rapid la întocmirea Ghidului de utilizare a aplicației informatice. Bineînțeles că cei din APIA Central și-au adaugat primii stimulentele salariale și și-au achiziționat mașinile de lux pline de senzori, numai bune pentru controlul măsurilor delegate prin ungherele Capitalei.
După ce au stabilit stimulente pentru șefii din APIA, conducerea acestei agenții s-a gandit și la pulime- funcționarii APIA-, care gestionează efectiv aceste de măsuri în baza de date IACS, pregătindu-le aplicația informatică în care puteau fi monitorizați, acordându-le stimulente salariale la juma’ de preț.
După primul an, au aparut și comentariile între funcționari, cum era firesc, deoarece nu toate centrele locale și județene APIA din țară au în gestiune măsuri delegate de la AFIR, pentru a beneficia de stimulente salariale din FEADR.
Mai mult, au apărut disfuncționalități în raportările APIA către AFIR în privința acestor cheltuieli.
Amintesc faptul că, APIA plătește stimulentele și se raportează lunar cu aceste cheltuieli către AFIR. Beneficiarii acestor stimulente trebuie să aibă în fișa postului cuprinse astfel de activități, exact cum am explicat mai sus, în Fișa Măsurii de asistență tehnică, Cap. 15.6 din PNDR 2014-2020.
Numai că, aceste disfuncționalități sunt menite să trezească suspiciuni de fraudă la ajutorul comunitar nerambursabil, alocat agenției APIA.
Ca să împace și capra și oaia, Petre Daea(ministru al Agriculturii din 8 iulie 2022-prezent) a ieșit din nou furtunos și a modificat Ordinul nr.316/24.05.2019 cu un nou Ordin nr. 245/18.08.2022 care stabilește criterii de eligibilitate și sumele acordate drept stimulente salariale din FEADR:
-directorul general APIA și directorii genenerali adjuncți, suma de 7.000 lei brut, cuantum lunar, aflați în plată în luna pentru care se acordă și care au prestat activitate în cursul lunii anterioare plății
-directori din Apia central și directori executivi din centrele județene APIA, suma de 5.000 lei brut, cuantum lunar, aflați în plată în luna pentru care se acordă și care au prestat activitate în cursul lunii anterioare plății
-directori executivi adjuncți ai centrelor județene APIA, suma de 4500 lei brut, cuantum lunar, aflați în plată în luna pentru care se acordă și care au prestat activitate în cursul lunii anterioare plății
-șefii de servicii, suma de 4.000 lei, cuantum lunar, aflați în plată în luna pentru care se acordă și care au prestat activitate în cursul lunii anterioare plății
-șefii de birou, suma de 3.800 lei, cuantum lunar, aflați în plată în luna pentru care se acordă și care au prestat activitate în cursul lunii anterioare plății
-pesonalului de execuție, suma de 3700 lei, cuantum lunar, aflați în plată în luna pentru care se acordă și care au prestat activitate în cursul lunii anterioare plății
Bairamul pe aceste fonduri comunitare nerambursabile, trebuie sa înceteze la APIA, dacă el există, iar metodologia de acordare a stimulentelor salariale trebuie schimbată rapid și justificată corect, nu prin narațiuni fictive și criterii de performanță aberante. Plățile trebuie inversate și stimulentele cele mai mari trebuie acordate celor care lucrează și gestionează în baza de date IACS măsurile delegate.
Pentru a elimina orice suspiciuni, invit pe această cale autoritațile competente, în baza Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, să facă urgent un control al acestor cheltuieli, în mod transparent și în interesul public, mai ales că, în mod suspect, Ordinul nr. 316/24.05.2019 și Ordinul nr. 245/18.08.2022 nu se regăsesc pe site-urile APIA, Ministerul Agriculturii și nici pe cel al Camerei Deputatilor. Cel puțin până la ora la care scriu aceste rânduri.
Ieri am solicitat Administrației Prezidențiale, Consiliului de Onoare al Ordinului naţional „Serviciul Credincios”, retragerea Ordinului Serviciul Credincios în grad de Cavaler, conferit d-nei Luchian Constantin Camelia, prin Decretul nr. 1092/2004.
„În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările ulterioare,la propunerea ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale(n.m.DAEA PETRE), pentru merite avute în stabilirea unor politici de dezvoltare agrară, pentru activitatea desfăşurată în vederea dezvoltării rurale şi eficientizării ramurilor agricole şi silvice, cu ocazia Zilei Naţionale a României,Preşedintele României(Ion Iliescu presedinte, Adrian Nastase prim-ministru) d e c r e t e a z ă: Art. 2. Se confera Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler: 3. doamnei Luchian Constantin Camelia, inspector general, Inspecţia Piscicolă.”
D-na Luchian Constantin Camelia este Director Direcţia Management Resurse Umane în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA), aparat central, Bulevardul Carol I nr. 17, sector 2, Bucureşti, agenție în subordinea Ministerului Agriculturii, și este soția ministrului Agriculturii, Petre Daea.
Conform site-ului Administrației Prezidențiale, „Cancelaria Ordinelor este structură din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care răspunde în principal de îndeplinirea atribuţiei constituţionale a Preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri (art. 94 din Constituţia României, republicată). Înfiinţarea şi atribuţiile Cancelariei Ordinelor sunt stabilite prin Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României.”
Exact Legea nr. 29 din 31 martie 2000 (*republicată*), art.52, lit.b), privind sistemul național de decorații al României am invocat-o, care spune clar:
„Capitolul X Retragerea decorațiilor
Articolul 52
Calitatea de membru al unui ordin se poate pierde în urmatoarele situaţii:
a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa privativa de libertate;
b) pentru fapte dezonorante, altele decat cele prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.”
În continuare am expus activitatea d-nei Luchian Constantin Camelia în perioada premergatoare conferirii Ordinului și pe cea desfășurată ca Director Direcţia Management Resurse Umane în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Conform site-ului APIA , ea a fost angajată, de la o firmă privată, în 2003, în postura de consilier a lui Ilie Sârbu, fost ministru al Agriculturii pentru ca apoi, succesorul acestuia, Petre Daea, ministru în perioada 14 iulie 2004 – 28 decembrie 2004, să o numească inspector general la Inspecția Piscicolă București. În această perioadă, în care nu era căsătorită cu actualul ministru, a fost propusă tot de către acesta, pentru conferirea Ordinului. Din punctul meu de vedere, nu avea cum să aibă o „activitate desfăşurată în vederea dezvoltării rurale şi eficientizării ramurilor agricole şi silvice”, într-o perioadă atât de scurtă.
Perioada în care a lucrat și lucrează la APIA poate, în schimb, să aducă prejudicii morale membrilor ordinului prin faptele sale dozonorante, conform Legii nr. 29 din 31 martie 2000 (*republicată*), art.52, lit.b), prin indiferența totală față de fișa postului care îi conferă dreptul să stopeze angajările politice și din serviciile de forță ale statului nostru, rudelor angajaților, etc., prin examene trucate sau alte fărădelegi, descoperite aproape zilnic și de ani buni de către Direcția Națională Anticorupție.
Direcția Management Resurse Umane dintr-o institutie construită din bani comunitari și care gestionează fonduri naționale și europene, are o responsabilitate maximă în gestionarea resurselor umane, în conformitate cu Codul Administrativ, Codul Muncii, HG nr. 1.269 din 17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025, Ordonanța de Urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public și protecției intereselor finaciare ale Comunitații Europene și ale statului nostru.
D-na Luchian Constantin Camelia nu se poate eschiva de responsabilitate, atâta timp cât aproape toate comisiile de concurs în toate centrele APIA din țară, au ca președinte câte un reprezentant al direcției pe care o conduce. Toți dir. exec. ai centrelor județene se raportează direct APIA Central și toate neregulile și fărădelegile gestionate de către aceștia sunt și în sarcina direcției de resurse umane prin însăși legea de înființare a acestei agenții(LEGEA nr. 1 din 16 februarie 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură).
„Ce am fost și ce-am ajuns, M-am c**** și tăt m-am uns!” spune înțelepciunea populară. Cei „unși” de mizerii și aranjamente de tot felul ar trebui să ne lase în pace.
Într-un Comunicat datat 22 decembrie 2022 Nr. 1136/VIII/3, Directia Națională Anticorupție(DNA) le-a trimis în judecată pe ” TURCESCU MARIANA și DELUREANU ANAMARIA ALEXANDRA, la data faptelor și în prezent director executiv, respectiv director executiv adjunct în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) – Centrul județean Argeș și membre ale unei comisii de concurs, pentru săvârșirea unor infracțiuni de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, comise în forma autoratului și a complicității.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul lunii februarie 2021, inculpata Turcescu Mariana, beneficiind de ajutorul colegei sale, Delureanu Anamaria Alexandra, printr-un intermediar, ar fi remis lista cu subiectele propuse unei candidate la postul de „consilier clasa I, grad profesional debutant”, scos la concurs de instituția pe care o conduceau.
Ca urmare, în luna martie 2021, persoana respectivă a câștigat concursul și a ocupat, în mod fraudulos, postul respectiv.”
Turcescu Mariana nu este nimeni alta decât Pană Mariana, fostă directoare din cadrul aceluiași centru județean Apia Argeș și actuala soție a dir. gen. adj. al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA), Turcescu Cornel Constantin. CV-ul acestui individ îl gasiți pe site-ul Apia cu cateva lipsuri. În completare, așa, pentru opinia publică și în virtutea noii legi a avertizorului de integritate, îl gasiti aici pe blogul meu.
Atât Cornel Turcescu, dir. gen. adj. Apia din 24.10.2016, cât și Adrian Pintea, dir. gen. al Apia din data de 15.07.2016 si până în prezent, au fost numiți de către fostul ministru al Agriculturii în perioada 17 noiembrie 2015 – 3 ianuarie 2017, Achim Irimescu.
Turcescu a divorțat de prima soție și s-a căsătorit cu Pană Mariana pe care a reușit să o mențină dir. exec. la Apia Argeș, chiar dacă a fost declarată de Agenția Natională de Integritate(ANI) la data de 7.10.2020 în conflict de interese penal, pentru că „În exercitarea atribuțiilor de serviciu aferente funcției de director executiv, persoana evaluată a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos de natură patrimonială pentru sora sa, prin emiterea și semnarea unei Decizii, conform căreia, începând cu data de 25 noiembrie 2019, sora persoanei evaluate este numită în funcția publică de execuție de consilier superior la APIA Centrul Județean Argeș – Centrul Local Costești.”
ANI a sesizat Parchetul iar acesta i-a dat dreptate lui Pană, afirmând că „nu există indicii..”, adică nu i-a dat subiectele surorii ei, nu a făcut parte din comisia de recrutare și examinare, ea doar a semnat angajarea pe funcția publică după ce sora ei a promovat examenul.
E adevărat, nu „ezicstă” indicii.
Iată că, de când Serviciul Român de Informații nu mai prelucrează dosare cu ” parchetierii”, DNA și-a implantat senzorii de integritate în mai toate agențiile și a inceput să prindă astfel de indivizi care și-au adus toate rudele, amantele și acoliții în instituțiile statului formând exclusiv în unele zone adevarate centre locale sau județene APIA.
ANI ar trebui să se autosesizeze în acest moment și să constate incompatibilitatea, atâta timp cât în perioada concediului lui Adrian Pintea, acesta i-a delegat, probabil, atribuțiile de serviciu lui Turcescu, care a devenit pentru scurt timp, șeful direct al soției sale de la Argeș. Pentru cunoscători, „metoda celor patru ochi” trebuie respectată iar pe un flux administrativ de aprobare a oricăror decizii sau dosare sunt excluse gradele de rudenie.
Să mai amintim ca tot sub conducerea lui Pintea, fostul dir. gen. adj. al Apia , Bogdan Dumitru Dumitrașcu a fost trimis în judecată pentru luare de mită de la un denunțător pentru a-i angaja acestuia fiica.
Fostul sef a dir. gen. Apia, ministru al Agriculturii, Chesnoiu Adrian, a fost trimis în judecată de către DNA tot pentru măsluirea de examene.
Un tupeu nemarginit a fost răspunsul lui Pintea pe care mi l-a dat in 21.12.2022 la o sesizare, pe care, cică, n-am facut-o în nume propriu și că i-am folosit numele și poza unei angajate Apia Sighet. Semnalasem faptul că aceasta a câștigat în instanță după șapte ani reangajarea începând luna august 2022, si care, nici până astăzi nu a primit de lucru sau că Centrul județean Apia Maramureș este condus de un dir. exec. și un dir. exc. adj. în conflict de interese, la fel ca șefa de centru local Apia Sighet, pe numele acesteia constituindu-se și un dosar penal. Bineînteles că dir. gen. Apia s-a agitat la semnalarea mea, pentru că, aflat în concediu, nu cu mult timp în urmă, a fost la nunta fiului dir. exec. Apia Maramureș fiind flancat în poza de grup și de incompatibila șefă de la Apia Sighet.
În concluzie, îi recomand lui Adrian Pintea să-și lase campaniile furibunde de pe mediul online, pentru ca nu este în campanie electorală, și să-și declare dragostea nemărginită pentru fermieri în tăcere, cu modestie și cu fapte.
Pentru a nu fi acuzat vreodata de abuz în serviciu, actul de retragere din funcția publică ar fi un act de onoare pentru comunitatea de oameni onești din întreaga agenție APIA și din această țară.
Comentarii recente