APIA între imagine și reformă

Noua conducere a APIA a debutat în primăvară cu promisiuni de transparență, dialog și stabilitate instituțională. În realitate, la primul test serios – o propunere structurată de reorganizare, formulată legal și argumentat în sprijinul eficientizării instituției – răspunsul APIA a fost steril, defensiv și birocratic. Nu doar că nu s-a răspuns punctual propunerilor, dar s-a invocat riscul pierderii acreditării și s-a transmis o poziție de tip „nu ține de competența noastră”, pasând totul către MADR. Este o formă de evitare a oricărei dezbateri reale pe conținut, o fugă de responsabilitate, în contradicție directă cu mesajele publice ale directoarei generale Gabriela Nicoleta Andrei.

Aceasta, în debutul său instituțional, se prezenta fermierilor cu mesaje de deschidere și respect față de munca din teren, promițând transparență și dialog. Acel ton s-a evaporat însă în momentul în care APIA a fost solicitată oficial să analizeze un proiect concret de reformă, redactat profesionist, structurat în baza Codului Administrativ și a regulamentelor europene în vigoare. Răspunsul APIA, semnat în numele conducerii, evită cu grijă orice asumare: invocă doar cadrul general legal, menționează Legea 52/2003 privind transparența decizională și citează riscurile teoretice pentru acreditare, fără să contrapună niciun argument tehnic, juridic sau managerial. Nu oferă nicio alternativă, nu propune un calendar, nu invită la dialog, nu creează spațiu pentru o dezbatere publică autentică. Tonul este de-a dreptul pasiv-agresiv, în completă opoziție cu ceea ce opinia publică a fost lăsată să creadă că urmează să se întâmple în mandatul actualei conduceri.

Am propus o reformă în sprijinul Guvernului Ilie Bolojan, tocmai pentru că înțeleg contextul economic în care ne aflăm: avem nevoie de restructurare, de tăierea risipei, de eficiență instituțională și de reducerea aparatului administrativ inutil. Nu e o vendetă personală, ci un demers legitim și profesionist în interes public. Reforma APIA pe care o susțin vizează simplificarea structurilor, comasarea funcțiilor, externalizarea serviciilor non-critice, limitarea mandatelor, concursuri reale cu arbitraj european, eliminarea conflictelor de interese și, mai ales, oprirea risipei din bugetul național și fondurile europene. Este o reformă gândită etapizat, compatibilă cu cerințele DG AGRI și perfect legală în temeiul Codului administrativ și al regulamentelor PAC 2023–2027. Nu este o distrugere, ci o reașezare pe principii de eficiență și transparență.

Am formulat acest proiect după o carieră profesională în APIA și după ce am câștigat un proces de referință la CEDO pentru apărarea avertizării publice în interes general. Cunosc din interior problemele acestei instituții, de la suprapunerea atribuțiilor, la promovările nejustificate și până la rețelele de influență care au înlocuit competența cu apartenența. Știu foarte bine cum au fost acordate stimulente salariale în mod inechitabil, cum s-au cosmetizat raportările prin aplicații IT menite să susțină plăți nejustificate către șefi care nu aveau nicio legătură cu măsurile FEADR. Am prezentat toate aceste fapte în articole anterioare, cu documente, și le susțin public, tocmai pentru că instituțiile competente pot și trebuie să le verifice.

Este de neînțeles cum o instituție care afirmă că e deschisă reformei răspunde sec și formal unei propuneri care are scopul de a sprijini guvernul în reducerea cheltuielilor bugetare și în modernizarea unei agenții esențiale pentru fermierii români. În loc de dialog, APIA a transmis o replică standard, cu citate din lege și avertismente privind riscurile presupuse, dar fără nicio disponibilitate reală de a analiza conținutul. Mai mult decât atât, reacția publică a directoarei generale în fața unui articol de presă care propunea reforme reale a fost una stupefiantă: a emis un comunicat în care califică drept „dezinformare” orice idee de proiect de reorganizare, confundând deliberat un articol de presă cu un act normativ oficial. E un gest de neînțelegere a democrației, a libertății presei și a spiritului reformei administrative.

Sunt convins că premierul Ilie Bolojan nu va rămâne indiferent la acest tip de autoapărare birocratică. Reforma APIA trebuie să fie tratată ca o prioritate guvernamentală, cu etape clare, audit extern, reacreditare europeană și cu un singur obiectiv: eficiență în cheltuirea banilor publici. Nu există nicio justificare pentru menținerea unei structuri supraponderale, alimentate de rețele de influență și de formule de promovare care ocolesc meritul. În calitate de cetățean, specialist, avertizor public și fost consilier superior în APIA, îmi păstrez dreptul și obligația de a semnala derapajele și de a susține profesional reformele de care administrația românească are nevoie. Dacă APIA nu este reformată radical acum, în acest moment politic favorabil, riscul nu este doar unul de ineficiență, ci de decredibilizare totală a unei agenții vitale pentru absorbția fondurilor europene.

Susțin reforma, susțin reducerea risipei, susțin curățenia. Am documentele, am expertiza și am buna-credință.

Mingea e la Guvern.

APIA entre l’image et la réforme

La nouvelle direction de l’APIA est arrivée ce printemps avec des promesses de transparence, de dialogue et de stabilité institutionnelle. En pratique, lors du premier test sérieux — une proposition structurée de réorganisation, rédigée légalement afin de rendre l’agence plus efficace — la réponse officielle a été stérile, défensive et bureaucratique. Non seulement l’APIA a évité de répondre au fond, mais elle a invoqué le risque de perdre l’accréditation et a renvoyé l’entière responsabilité au ministère de l’Agriculture. C’est une manière d’éluder tout véritable débat de fond — un refus d’assumer qui contredit la communication publique de la directrice générale, Gabriela Nicoleta Andrei.

Au début de son mandat, elle s’est adressée aux agriculteurs avec un discours d’ouverture et de respect, promettant transparence et dialogue. Ce ton s’est évanoui dès que l’APIA a été formellement saisie d’un plan concret de réforme fondé sur le Code administratif et la réglementation européenne en vigueur. La réponse, signée au nom de la direction, évite soigneusement tout engagement : elle se réfère au cadre légal général, à la loi sur la transparence et brandit — de manière théorique — des risques d’accréditation, sans offrir le moindre contre-argument technique, juridique ou managérial. Aucune alternative, aucun calendrier, aucune invitation au dialogue, aucun espace pour un débat public réel. Le ton est passif-agressif, en décalage avec ce que le public était en droit d’attendre de l’actuelle direction.

J’ai avancé cette réforme en appui au gouvernement d’Ilie Bolojan précisément parce que le contexte économique l’exige : restructuration, lutte contre le gaspillage, efficacité institutionnelle et allègement d’une administration devenue pesante. Il ne s’agit pas d’une vendetta personnelle, mais d’une démarche légitime et professionnelle d’intérêt général. La réforme de l’APIA que je soutiens vise la simplification des structures, la consolidation des fonctions, l’externalisation des services non essentiels, la limitation des mandats, de vrais concours avec regard européen, l’élimination des conflits d’intérêts et, surtout, l’arrêt du gaspillage de l’argent des contribuables roumains et des fonds européens. C’est une réforme progressive, compatible avec les exigences de la DG AGRI et parfaitement conforme au Code administratif et au cadre PAC 2023–2027. Ce n’est pas une démolition, mais une remise à plat fondée sur l’efficacité et la transparence.

J’ai rédigé ce projet après une carrière au sein de l’APIA et après avoir gagné une affaire emblématique devant la Cour européenne des droits de l’homme en défense de l’alerte éthique d’intérêt public. Je connais l’institution de l’intérieur : chevauchements de responsabilités, promotions non justifiées, réseaux d’influence remplaçant la compétence. Je sais aussi comment des primes ont été allouées de manière opaque et inégale, avec des rapports « lissés » par des outils informatiques destinés à justifier des paiements indus à des cadres sans lien avec les mesures FEADER. J’ai documenté ces points dans des articles antérieurs avec pièces à l’appui et je les maintiens publiquement pour que les autorités compétentes puissent — et doivent — vérifier. Je ne formule pas ici d’accusations pénales ; je demande un audit externe indépendant et la publication intégrale de tous les actes et accords encadrant ces primes.

Il est incompréhensible qu’une institution qui se dit ouverte à la réforme réponde de façon plate et formelle à une proposition conçue pour aider le gouvernement à réduire le gaspillage budgétaire et à moderniser une agence clé pour les agriculteurs roumains. Au lieu d’un dialogue, l’APIA envoie une lettre standard, citations légales à l’appui et avertissements hypothétiques, sans aucune volonté réelle d’examiner le contenu. Plus grave, la réaction publique de la directrice générale à un article de presse proposant des réformes concrètes a été de qualifier toute idée de réorganisation de « fake news », confondant un article journalistique avec un acte juridique officiel. C’est une méconnaissance de la démocratie, de la liberté de la presse et de l’esprit même de la réforme administrative.

Je suis convaincu que le Premier ministre Ilie Bolojan ne se satisfera pas de cette autodéfense bureaucratique. La réforme de l’APIA doit devenir une priorité gouvernementale, avec étapes claires, audit externe, réaccréditation européenne et un seul objectif : l’efficacité dans l’usage de l’argent public. Rien ne justifie le maintien d’une structure hypertrophiée, nourrie par des réseaux d’influence et des modalités de promotion contournant le mérite. En tant que citoyen, spécialiste, lanceur d’alerte d’intérêt général et ancien conseiller supérieur au sein de l’APIA, je conserve le droit et le devoir de signaler les dérives et de soutenir professionnellement les réformes dont l’administration roumaine a besoin. Si l’APIA n’est pas réformée maintenant, dans une fenêtre politique propice, le risque n’est pas seulement l’inefficacité mais la perte de crédibilité d’une agence essentielle à l’absorption des fonds européens.

Je soutiens la réforme. Je soutiens la réduction du gaspillage. Je soutiens le grand ménage. J’ai les documents, l’expertise et la bonne foi.
La balle est dans le camp du Gouvernement.