Pantera Roșie

În urmă cu câteva zile, locuitorii din Giurgiu au fost surprinși de apariția unei pantere negre, evadată din Bulgaria. O felină tăcută, ageră, aproape imposibil de capturat. O prezență neliniștitoare, care a reușit să fenteze autoritățile și să traverseze fluviul graniței ca o umbră.

Dar ceva similar pare să fi pătruns și în structurile instituționale locale. Nu este neagră, ci roșie. Nu vine cu gheare, ci cu pix și parafă. Se manifestă prin tactici de tip funcționăresc, mimând profesionalismul, dar generând haos administrativ și conflicte disimulate.

Această entitate birocratică roșie s-a remarcat în ultima perioadă nu prin competență, ci prin siretenie instituțională, prin detașări succesive, inițiative ocolitoare și o agresivitate mascată în pseudo-formalism. Este cel mai vocal adversar al Marianei Carmen Miron Urîtu, directoarea executivă a APIA Giurgiu, un profesionist cu examen câștigat, cu coloană vertebrală și, mai ales, cu o voce care refuză să tacă.

Mariana Carmen Miron Urîtu nu deranjează pentru că greșește. Deranjează pentru că face lucrurile corect. Semnalează nereguli, nu răspunde comenzilor politice și își exercită atribuțiile cu imparțialitate. În loc să fie sprijinită, este marginalizată, hărțuită tacit și ignorată sistematic. Cei care nu au promovat un concurs, dar ocupă funcții prin delegație, se coalizează împotriva sa într-un mecanism de autoapărare și de conservare a improvizației administrative.

Din păcate, această funcție publică nu aduce doar instabilitate managerială, ci și dovezi constante ale unui analfabetism funcțional greu de ignorat. Greșelile flagrante de ortografie, exprimarea defectuoasă și lipsa oricărei coerențe logice ar pune în dificultate orice elev de clasa a șasea, dar sunt tolerate la nivel de semnătură oficială.

Așa cum am propus pe acest blog, într-un articol viral intitulat „Cum să reducem numărul mare de funcționari publici din aparatul de stat?”, cred că a venit momentul ca testarea scrisă a competenței lingvistice să devină un criteriu eliminatoriu. Dacă s-ar da în acest moment o simplă dictare fiecărui funcționar public, a doua zi ne-am trezi cu jumătate din flotă dispărută. Este esențial ca Agenția Națională a Funcționarilor Publici să includă această probă în Codul administrativ. Nu poți avea pretenția de a redacta acte oficiale dacă nu cunoști limba română.

Conform Legii nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, Mariana Carmen Miron Urîtu se încadrează pe deplin. Ea semnalează nereguli și este victima unor represalii subtile, dar persistente. Tocmai de aceea trebuie protejată, ascultată de instituții precum ANI, DNA, Avocatul Poporului și susținută de societatea civilă și presă.

Situația ei amintește de cazul Iuga Maria, funcționară APIA Sighet, care a câștigat definitiv în instanță după ce a fost sancționată abuziv pentru refuzul de a participa la compromisuri. Ca și în cazul Iuga, verticalitatea profesională devine un act de curaj. Și de pericol.

Eu însumi am trecut prin aceeași experiență. Cazul meu — Poienaru împotriva României, câștigat la CEDO — a demonstrat că statul nu are voie să își pedepsească avertizorii, ci are obligația să-i apere. Nu am fost nici cel mai comod angajat, nici cel mai docil. Dar am avut curajul să spun că ceva nu este în regulă. Justiția europeană mi-a dat dreptate. Acum, cred că trebuie să fim și noi alături de Mariana Carmen Miron Urîtu.

Pantera Roșie s-ar putea strecura liniștită prin subsolurile instituționale dacă nu ar exista ochii vigilenți ai celor care iubesc legea și limba. Dar când adevărul mușcă, nicio blană de catifea nu mai poate ascunde colții.