Prezentele considerente se adreseaza fermierilor care isi vor depune cererea de subventie in Campania Apia 2018, dar si functionarilor Apia din toate centrele locale si judetene.
Nu toti fermierii stiu sa utilizeze aplicatia IPA Online si in cele mai multe cazuri apeleaza la functionarii Apia. Acestia ii ajuta conform instructiunilor Apia, in timpul serviciului, sau in afara programului.
In timpul serviciului si cu riscurile aferente, responsabilul de dosar il pune pe fermier sa semneze o declaratie : ‘Fermierul poate solicita asistenţă centrelor APIA în vederea realizării unei identificări corecte a parcelelor. În acest caz fermierul completează Declaraţia privind completarea cererii în IPA-Online, prin care declară că pe userul şi parola proprii, informaţiile din cererea unică de plată 2018 au fost operate/actualizate cu sprijinul funcţionarului APIA. Fermierul preia întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi veridicitatea datelor şi se angajează că nu va contesta ulterior datele înscrise în cererea unică de plată. ‘
Riscurile la care se supune functionarul rezulta tocmai din instructiunea de mai sus data de APIA, prin care functionarul ii identifica si digitizeaza parcelele fermierului, dupa care il pune sa semneze, transferandu-i intreaga responsabilitate. Fermierul, fara sa stie ca anual se actualizeaza sistemul de identificare a parcelelor agricole(LPIS)- actiune despre care functionarul care ii prelucreaza cererea este perfect constient- se poate trezi ca prestatorul Apia, impreuna cu functionarii desemnati pentru actualizarea LPIS, sa-l faca debitor.
Din acest moment incepe sarabanda proceselor intentate de catre fermier impotriva APIA, pentru a i se anula actul administrativ de debit. Nu de putine ori, fermierii au afirmat in fata instantelor ca ei nu se pricep la softul geografic si ca functionarul responsabil de dosar i-a digitizat cererea. Din acest motiv, APIA i-a pus pe toti fermierii care nu stiau sa-si opereze o cerere, sa semneze si sa-si asume intreaga responsabilitate. In toate cazurile, instanta lucreaza cu propriile proceduri si va da dreptate APIEI, obligand fermierul sa inapoieze banii. Sau agoniseala, daca acesta a aplicat pentru prima data pentru subventie.
Pentru a stopa un asemenea rapt, functionarul ar trebui sa sesizeze pana la data de 1 martie 2018 APIA Central, faptul ca zborurile nu sunt actualizate, actionand in IPA Online din ‘Harti’ stratul ‘Straturi diverse’ apoi ‘Data de zbor’. Se va observa, in fotografia de mai sus, existenta unor harti vechi(2011, 2012, 2013, 2015), unele neactualizate din 2011. Cum poti sa identifici corect parcelele, pe o harta veche neactualizata?
In momentul actualizarii LPIS, prestatorul(Directia Topografica Militara) si functionarii Apia pot micsora blocurile fizice. Fermierii declara initial corect in astfel de blocuri iar cineva le micsoreaza suprafata fara acordul lor , trezindu-se sanctionati. Or, asta este o incalcare a drepturilor lor.
Solutia ar fi ca Apia sa opereze cererea fermierului, in orice etapa, doar cu acordul acestuia.
Stratul cu cantec din IPA Online, menit parca sa te incurce, este stratul ‘ANCPI’- Parcele cadastrale. APIA plateste subventii agricole pe bloc fizic, nu dupa planuri parcelare. Totusi, agentia ar trebui sa seteze hartile ANCPI la scarile de lucru la digitizare, in numar de cel putin trei, de baza fiind scarile 1 :2500 si 1:5000. Veti observa ca la momentul digitizarii va veti afla de multe ori la o scara la care nu este vizibila harta ANCPI, ceea ce ar putea sa duca la suprapuneri sau depasiri ale limitelor blocurilor fizice.
Un alt aspect de care ar trebui sa tineti seama, este cel al activarii stratului de control, pentru a vedea daca ati fost sau nu la control : ‘La actualizarea digitizării parcelelor în aplicaţia IPA-Online 2018, fermierii care anterior au fost controlaţi pe teren clasic sau prin metoda teledetecţiei vor utiliza în mod obligatoriu rezultatele controalelor, prin activarea straturilor de măsurători şi se vor asigura că suprafaţa declarată este conformă cu suprafaţa utilizată.’
Obligatia este si pentru functionarul care ajuta fermierul sa-si depuna cererea, pentru ca foarte multi fermieri nici nu stiu ca au avut vreun control sau uita , iar masuratorile poate nu sunt incarcate in IPA Online. Daca masuratorile nu sunt incarcate, functionarul intra in baza de date IACS, unde constata existenta sau nu a ordinului de control clasic sau prin teledetectie.
Daca va mai amintiti, in anii trecuti, cererile de subventie contineau paragraful 16 . La fel , nici atunci fermierii nu stiau de existenta vreunui control, la data depunerii cererii, dar semnau ca primaru’:
‘16. Declar ca la momentul completarii declaratiei de suprafata am avut la dispozitie suprafetele determinate (constatate) în urma controalelor pentru cererea depusa anterior si parcelele digitizate asa cum au rezultat în urma controalelor conform art. 19 din Regulamentul CE nr. 73/2009, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 20 din Regulamentul CE nr. 1122/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.’
Indata ce accesam o cerere care a avut control clasic pe teren, functionarul care ajuta fermierul dar si fermierul care se pricepe, poate activa stratul de control din campania precedenta. Pentru a verifica daca inspectorii au fost cu adevarat la control, atat functionarii responsabili de dosar cat si fermierii pot face o verificare: daca parcele digitizate si parcelele masurate, in anul de control, coincid perfect, inspectorul nu a fost pe teren. Totul se poate observa, regland imaginea la o scara mica in IPA Online. Este imposibil ca punctele de digitizare facute pe un scaun la calculator, sa corespunda perfect cu punctele luate in teren, manual sau automat, cu GPS-ul. Imediat trebuie sesizat acest aspect la centrul local si judetean APIA. Pentru a se lua masuri si ‘masuratori’ corecte, se pot face si altfel de investigatii in GPS, tocmai pentru a stopa astfel de practici.
Dar acesta este un subiect pe care l-am mai abordat.
Speram ca APIA sa fie la fel de pregatita pentru Campania 2018 ca si in alti ani iar neregulile, oricare ar fi ele, sa fie inlaturate cat mai rapid.
Daca ii faci disparute foile unui profesor, de pe care iti preda un curs universitar, constati de cele mai multe ori ca respectivul nu este pregatit pentru o astfel de meserie.
Mai mult, te duce cu gandul ca ai putea avea in fata un profesor ‘fabricat’ .
Incercarea unor cameramani de a-i filma foile de pe care a citit raportul privind activitatea lui Kovesi, a tradat , pentru moment, grimasa unui procuror de temut, in persoana lui Tudorel Toader.
Cu foile in fata drept probe si parerea personala, pe care incearca sa o impuna tuturor, un astfel de procuror putea fi combatut doar de catre instantele de judecata. Nu de putine ori, instantele de judecata au returnat dosarele anchetatorilor.
Numai ca, Tudorel Toader s-a aflat aseara in fata presei, a patra putere in stat, confundand-o cu instanta de judecata, incercand sa-si impuna rechizitoriul din postura de procuror, uitand, de fapt, ca este ministrul Justitiei. Probele lui s-au rezumat, in esenta, la declaratiile din presa ale sefei DNA si inregistrari de pe la televiziunile unor inculpati si condamnati, care scoteau in evidenta metodele securistice de anchetare ale procurorilor subordonati lui Kovesi.
A trebuit sa treaca un an, ascuns de ochii presei si cu reflexele unui procuror autentic, sa intocmeasca un raport impotriva unui alt procuror, in persoana lui Kovesi.
Statutul de ministru i-a conferit toate drepturile sa sesizeze pe parcursul unui an de zile, toate institutiile din subordine si cu drept de control, neregurile de la DNA, dar si comportamentul autoritar al sefei acestei directii si a subalternilor acesteia.
Lucrurile puteau fi indreptate pe parcurs in DNA, daca ministrul nu avea comportamentul unui personaj, gen Dorel : bun la toate si la nimic. Nu degeaba condamnatul penal Dragnea, dar si alti inculpati, culminand cu jurnalistii unor posturi de televiziune, avand patroni inculpati sau condamnati, aveau sa-i ceara acestuia, inainte de a-si prezenta raportul, ‘sa nu se faca de rusine’.
Inainte de raportul prezentat de ministrul Justitiei, procurorul general, defazat si el precum un Dorel, a cerut un control la DNA si DIICOT. Asadar, controlul se putea face de mai mult timp, jurnalistii televiziunilor mogurilor de presa , dar nu numai ei, semnaland neregulile din aceste structuri, comportamentul lor autoritar si lipsit de scrupule, daca vreti.
Cum se face ca, ieri, exact in ziua prezentarii raportului si dispozitiilor de control la cele doua directii, procurorii din toate parchetele din tara, care au audiat martori si suspecti, au dat drumul la inregistrari(pentru a nu fi ei insisi inregistrati!), conform noilor dispozitii, fara sa mai dicteze nimanui ce anume sa scrie in declaratii.
Nu se putea dispune un astfel de control pentru indreptarea lucrurilor si evitarea presupuselor abuzuri, astfel incat sa nu mai asistam de ani de zile la asemenea tensiuni in societate?
Cu siguranta, da !
In 2014, DNA Suceava, intr-un show mediatic reusit, i-a retinut pe dir. gen. Apia, Gheorghe Benu si pe dir.exec. Apia, Delia Moldoveanu. Nu voi descrie dosarul cu pricina, nici restul persoanelor propuse spre arestare. Dosarul a ramas in lucru, cei doi sunt actualmente la butoane, dir. exec. adj. la Apia Ilfov, respectiv dir. exec. adj. la Apia Suceava. Consilierii Apia Suceava sunt suspendati. Nu si cei doi amintiti mai sus.
Mult mai rapid si fara tam-tam, DNA Suceava a trimis la data de 19.02.2018 in judecata, ASOCIATIA AGRICOLA MALINI STANISOARA, jud. Suceava.
Pe scurt, presedintele asociatiei era cumnatul primarului din Malini, ceea ce nu declarase in declaratia pe proprie raspundere. Primarul din Malini a dat in arenda si concesiune asociatiei, al carei secretar era si casierul primariei, o suprafata de pajiste comunala de aprox. 800 ha.
‚ În perioada 2008-2016, inculpatul Popescu Vasile, în calitate de președinte al unei asociații agricole, a depus cu rea-credință, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), mai multe documente false, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, plăți compensatorii pentru zona montană defavorizată, plăți de agromediu și alte scheme de plăți directe, pentru suprafețe de teren pe care nu le deținea în realitate.
În demersurile sale desfășurate pe durata a opt ani, respectiv 2008-2016, inculpatul Popescu Vasile a beneficiat și de ajutorul inculpatului Nistor Petru, primar al comunei Mălini (jud Suceava), care i-a pus la dispoziție două contracte false și inexacte (de arendă și de concesiune) încheiate cu încălcarea prevederilor legale.’
Apia s-a constituit parte civila in proces, pentru prejudiciul calculat de DNA Suceava de 6.288.765,28 lei.
Apia nu avea nicio calitate de a se constitui parte civila, deoarece in perioada 2008-2016 invocata de procurorii suceveni, asociatia a indeplinit toate conditiile de eligibilitate pentru plata subventiilor. Marturie stau controalele din anii trecuti, terminand cu cele din 2016 si 2017, dar si aspectul pasunilor.
Ce sa mai spun despre auditul extern din 2008, tocmai la aceasta asociatie, care a iesit excelent. Se aude Apia!?
Procedurile europene si interne ale Apia prevad clar faptul ca litigiile intre fermieri se rezolva de catre acestia in instanta. Ce cauta ea acum parte civila intr-un litigiu descoperit de procurori, intre membrii asociatiei care au fost nemultumiti de distributia subventiei in cadrul formei lor de asociere si au inceput sa se toarne intre ei si sa parasca firmele care au curatat pasunile?. Dosarul trebuie sa fie unul civil, nu penal, dupa parerea mea.
Faptul ca asociatia a prezentat documente false, asa cum arata procurorii, ar fi trebuit sa sara in ochi si functionarilor Apia care au gestionat dosarul. Cum de au acceptat asociatia la inscrierea cererii de subventie in 2008, cand de fapt ea s-a autorizat in luna iulie 2008, conform Dosarului nr. 1788/227/2008, Judecatoria Falticeni?
‚Admite cererea. Acordă personalitate juridică ASOCIAŢIEI AGRICOLE MĂLINI-STÂNIŞOARA cu sediul în satul Mălini, com. Mălini, nr. 904 A, jud. Suceava, având obiectul de activitate stabilit conform statutului asociaţiei atestat sub nr. 2/18.03.2008 de Cabinet avocat Tătar Maria Fălticeni. Dispune înscrierea acestei asociaţii fără scop patrimonial în Registrul asociaţiilor aflat la grefa instanţei. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică de la 30.06.2008.DEFINITIVĂ LA 7.07.2008’.
Chiar si asa, nu i se poate lua subventia asociatiei pe 2008, pentru ca, tot conform reglementarilor comunitare, inainte de a i se fi facut plata, asociatia a fost in regula sub aspectul inscrierii in Registrul asociatiilor.
DNA Suceava aminteste ca administratorul asociatiei este vinovat si ca ‚ Prin acțiunile sale, inculpatul Popescu Vasile a obținut pe nedrept fonduri europene nerambursabile, în valoare totală de 6.288.765,28 lei..’, fara sa aminteasca faptul ca asociatia are un numar de fermieri , si nu putini, detinatori de animale. La prima citire ai impresia ca Popescu, cu cumnatu’ si casieru’, a luat-o la fuga cu banii. Nu se poate sa ceri banii inapoi, punand sechestru doar unora. E limpede ca nu poti lua banii inapoi de la cateva persoane, in culpa, dupa parerea DNA Suceava si Apia Suceava. Ar trebui sa iei fiecarui membru al asociatiei care a beneficiat mai mult sau mai putin de pe urma acestor subventii.
A pune in discutie contractele de arenda, care din 2008 s-au schimbat la foc automat, fara a tine cont ca intreaga pasune comunala este bine intretinuta si ca platile s-au desfasurat intr-un cadru legal, din punctul meu de vedere, nu face decat sa slabeasca increderea fermierilor in autoritatile competente din MADR si in restul institutiilor statului.
Cum de nu s-a solutionat dosarul din 2014 de catre DNA Suceava, dosar cu prejudiciu mult mai mare si tocmai acum, cand sunt presiuni din toate partile asupra justitiei, a aparut o asociatie , un primar si vreo cateva persoane, drept cei mai mari infractori!? De fonduri comunitare, bineinteles.
Finalizarea anchetei si trimiterea dosarului in instanta nu poate sa invinga principiul prezumtiei de nevinovatie.
Exact in aceeasi maniera am abordat si eu subiectul.
Protest Apia Cluj
Institutul National de Statistica(INS) a iesit de dimineata, prognozand o crestere economica a Romaniei, peste prognozele Bancii Mondiale si Fondului Monetar International.
Astia de la INS nu-s normali, am putea zice. Si dovedi.
‘Behaitul’ ala de la MADR, mancator de rosii de sera si carne de oaie, apare de luni de zile prin presa, laudand munca angajatilor APIA. Ar fi trebuit sa se puna de-a curmezisul, sa creasca salariile, nu sa asiste cu indiferenta la scaderea lor, la ce munca se depune acolo.
Pentru a fi in ton si cu fermierii nedreptatiti, as vrea sa le spun ca neregulile facute in dauna lor, probabil cu rea vointa sau din nestiinta, de catre unii functionari sau conducatori de centre locale si judetene, sunt in contrast cu platile masive efectuate catre restul fermierilor din tara.
Aceste plati sunt facute cu o munca istovitoare la calculator sau la controale pe teren, cu ore suplimentare neplatite, cu un soft de multe ori deficitar sau sanatate precara. Si, asta din 2006, fara intrerupere. Multi dintre fostii colegi au plecat din aceste cauze, iar altii au murit cu zile.
Dupa cum stim, INS face prognoze cu date culese de la alte institutii din tara, date de referinta si pentru institutiile europene, care fac prognoze la nivel continental.
Un proprietar de padure din Borsa, jud. Maramures, articol pe care il puteti citi aici, a reclamat la agentiile de profil locale si judetene, faptul ca i s-a taiat padurea fara acordul sau. Nemultumit de raspuns, a facut o plangere penala la procurorul sef, DNA Maramures. Acesta si-a restrans cercul de suspecti la diametrul unei ‘Portocale’, dispunand neinceperea urmaririi penale. Avocatul proprietarului de padure a atacat decizia de clasare, iar instanta a dispus refacerea dosarului de catre procuror.
In articolul semnalat, veti vedea o harta cu padurea defrisata, prezentata de catre fermier in fata procurorului, dar si o harta inainte de defrisare.
Harta se poate identifica geografic, iar in blocul fizic defrisat apar trei fermieri care isi depun cerere de subventie pe pasune, accesand si pachete de agromediu, facand, culmea, si dovada dreptului de proprietate sau folosinta. Blocul fizic are peste 350 ha, initial declarat neagricol, cu padure, pentru ca apoi sa fie declarat pasune, cu concursul Directiei Topografice Militare, prestator de servicii pentru APIA. Nu mai punem in discutie faptul ca la momentul anchetei si proceselor proprietarului de padure, Apia a schimbat din nou atributul celor 350 ha din pasune in neagricol, facandu-i debitori pe fermieri. Cum a reusit sa scoata din circuit o asa mare suprafata de pasune fara avizul MADR, este un mister pe care procurorul de caz ar trebui sa-l cerceteze.
Cautand pe site-ul INS localitatea Borsa din Maramures si selectand ‘paduri’, am dat o filtrare cu suprafetele localitatii, din 2005 pana in 2014. Aceeasi suprafata, 42412 ha. La fel si la ‘pasuni’, 9143 ha. Asadar, suprafata de padure si de pasune nu s-a diminuat in perioada 2005-2014. Mentionez ca fisierele selectate sunt semnate si asumate de catre functionari ai INS.
In concluzie, cu astfel de date eronate, se observa cum aria de prospectare se reduce in cazul oricaror statistici sau anchete privitoare la suspiciuni de frauda, datorita lipsei de comunicare intre agentiile statului, platite din banii nostri.
De aici apar si prognozele ‘in sus’ ale INS, in dauna tuturor categoriilor de salariati, carora le-a scazut salariul si implicit nivelul de trai.
„Indrazneste sa crezi in Romania condusa de oameni cinstiti PSD”, suna sloganul electoral PSD, inregistrat la OSIM.
Motto : Oaia ne da lapte, branza, cate un miel,
Ne imbraca, ne dezbraca.
Da, ea trebuie inteleasa!
Si-a facut pofta cu el.
De ce am alege oaia si nu gasca cu gat rosu sau toate masurile compensatorii de dezvoltare rurala aplicabile pe terenurile agricole in 2018?
Scapat ca prin urechile acului de doua schimbari de guvern, Petre Daea, revine in forta, pregatit sa strabata tara in lung si-n lat. A fost anchetat în dosarul ‘Insula Mare a Brailei’, pe vremea cand era membru in consiliul de administrație al ADS, implantat acolo de Ilie Sarbu. Fost sef de ferma pe vremea comunismului, a devenit apoi secretar de stat si ministru MADR in primul mandat. In perioada cat a fost ministru MADR si-a propus amanta, actuala sotie, Luchian Camelia, nimeni alta decat directorul Directiei Management Resurse Umane din APIA Central, pentru a i se conferi Ordinul national Serviciul Credincios in grad de Cavaler. La acea data, 10 dec. 2004, Luchian Camelia era inspector la Inspectia Piscicola, inspectie aflata sub ‚areapa’ MADR.
Ajuns din nou ministru, a promis ca va veni primul la serviciu si va pleca ultimul. A stat el ce a stat, pana si-a angajat fata la AFIR, constatand faptul ca in loc sa dea din mouse de dimineata pana seara in birou, mai bine da din gura si se plimba prin piete, solarii si fanete, pe banii statului.
Daca ar fi corect , n-ar mai modifica anual Ordinul nr. 619/2015, ci ar putea modifica de urgenta toate contractele ADS-ului cu fermierii si ar impune fermierilor obligativitatea ca pe terenurile statului sa se acceseze toate masurile compensatorii, delegate de la AFIR, sub sanctiunea nulitatii. Astfel, fermierii, cu terenuri arendate de la stat, ar accesa obligatoriu, nu facultativ, masurile compensatorii, in propriul beneficiu, dar si sporind gradul de absobtie a fondurilor europene.
Este inadmisibil ca administratorul Agricost SRL, care gestioneaza peste 55.000ha in Insula Mare a Brailei, sa nu acceseze niciodata de la preluarea imensei suprafete, Masura 10-Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hranire pentru gasca cu gat rosu (Branta ruficollis) in valoare de 250 euro/ha/an.
Administratorul ne vorbeste pe toate posturile TV despre atacul si pagubele pe care i le face culturilor, ratisoara porumbului(Tanymecus dilaticollis). Nici o vorba despre gasca cu gat rosu. Nici o vorba despre modul in care Trita Culita, cu a sa SC TCE3 Brazi Srl, a administrat Insula pana in 2012. Sau cum a fost prins in neregula la controlul prin teledetectie, dupa care si-a baga firma in faliment. Ca din senin, si ca un miel proaspat fatat, cu aceeasi suprafata de peste 55.000 ha, a aparut omul providential a lui Culita, drept fermier, cu o noua firma la Apia Braila, SC Agricover Srl, mai alba, mai curata, fara datorii si de mare perspectiva.
DNA ar trebui sa intre pe post de ratisoara porumbului si sa zboare putin peste Insula , luand unpic la ’ciugulit’ neregulile din urma , stabilind si niscaiva prejudicii. Apia te bagi? Pardon, te constitui parte civila?
Zilele trecute, o fosta colega de la APIA Braila s-a sinucis. Dumnezeu sa o odihneasca in pace !
Despre mortile subite ale altor colegi, cauzate de stres, s-a scris in nenumarate articole de presa. Este primul caz de sinucidere in aceasta agentie.
Articolele predominante din presa ultimilor ani, au vorbit mai mult despre procesele fermierilor indreptate impotriva agentiei de plati, dar forte putin despre munca si viata functionarilor agentiei, cei care sunt de fapt artizanii platilor catre fermieri. Ei sunt supusi nu numai presiunilor exercitate de catre fermieri, dar si de catre sefii ierarhici superiori, care, uneori, au tendinte de tip mafiot de a se razbuna pe cate un mare sau mic fermier, din motive politice, financiare sau familiare. Singura arma a functionarului public ramane, in ambele cazuri, respectarea cu sfintenie a reglementarilor europene si nationale in materie de plati.
Ne intrebam ce ar fi determinat-o pe Gobeaja Mariana Aurora sa se sinucida ? Din declaratia ei de avere pe 2018 de pe site-ul Apia, constatam ca era necasatorita, locuia intr-un apartament in proprietate, avea in jur de 8 ha de teren dat in arenda, fara datorii, un cont frumusel in banca si un venit anual incasat de la Apia de 64.766 lei.
Din spusele colegilor, era necasatorita si fara copii iar motivul sinuciderii ar fi fost teama ca procesul intentat impotriva ei de catre un fermier l-ar putea pierde. Gurile rele spun ca nu a mai rezista presiunilor din partea conducerii Apia Braila, care a vrut sa se razbune pe fermier.
In fapt, fermierul Caruz Gheorghe Sorin, proprietar al SC COMPLEXUL DE CRESTERE A PORCILOR SRL, a intentat in numele firmei un proces(Dosar nr. 11/113/2016, Tribunalul Braila) impotriva APIA Braila, AFIR, MADR, dir. exec. Apia Braila, Militaru Daniela, consilier principal Apia Braila, Olteanu Mihaela si consilier superior Apia Braila Gobeaja Mariana Aurora. Motivul ar fi refuzul Apia Braila de a i se aproba cererea de subventie privind Masura 2.1.5, plati privind bunastarea animalelor-porcine.
Dosarul s-a judecat in prima instanta la Tribunalul Braila in 14.06.2017 : ‘Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii completatoare invocată de pârâtele Militaru Daniela, Olteanu Mihaela şi Gobeaja Mariana Aurora. Respinge acţiunea formulată de reclamanta SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL împotriva pârâtei Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Respinge cererea adiţională formulată de reclamanta SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL împotriva pârâtelor Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura – Centrul Judeţean Brăila, Militaru Daniela, Olteanu Mihaela şi Gobeaja Mariana Aurora privind obligarea la plata sumei de 1.477.947,33 euro reprezentând ajutor de stat aferent anului 2014-2015, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Respinge ca nefondată acţiunea completată formulată de reclamanta SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL, judeţul Brăila în contradictoriu cu pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura – Centrul Judeţean Brăila,Militaru Daniela în calitatea de Director Executiv APIA Brăila, Olteanu Mihaela şi Gobeaja Mariana Aurora. ’
Firma lui Caruz a facut recurs la Curtea de Apel Galati , solicitand si stramutarea procesului la o alta instanta, data judecarii cererii de stramutare fiind 13.02.2018.
Dupa cum se observa, firma lui Caruz solicita obligarea la plata sumei de 1.477.947,33 euro a paratilor, cerere respinsa de prima instanta. Aceasta stare de fapt nu poate crea motive de sinucidere, atata timp cat ai respectat legea privind aprobarea platilor comunitare si nationale.
La polul opus si cu revendicari infinit mai mici, este un caz aflat pe rolul Tribunalului Maramures(Dosar nr. 2456/100/2017), in care fermierul Codrea Vasile reclama APIA Maramures, pe dir. exec. Urs Florin, Apia MM, dir. exec. adj. Banzei Ioan, Apia MM, Sef Serviciu Autorizare Plati si Masuri Specifice, Matyas Mihai, Apia MM, Sef Birou IT, Control Intern, LPIS, Monitorizare, Cota de Lapte, Botis Daniel Vasile, Apia MM, Sef Centru Local Apia Baia-Mare, Botis Radu Ioan, si consilierii Pura Margareta, Pasca Alina Mariana, Czako Gheorghe, Mihnea Maria, Muresan Ciprian Ionel, toti de la Apia MM.
In cele doua cazuri, cei doi fermieri au chemat la bara conducerile agentiilor unde acestia si-au depus cererile, considerand ca au fost nedreptatiti, iar cererile lor au fost tratate cu rea vointa.
Conducerea centrala a agentiei ar trebui sa se sesizeze in acest caz de suicid, nu doar sa dispuna prin juristii centrelor judetene o aparare in fata careia orice fermier pierde. Sa constate daca fermierii au gresit cu intentie sau nu, daca au fost averizati in privinta nerespectarii conditiilor impuse pentru a beneficia de subventii sau sunt razbunari locale de tip mafiot, ale celor numiti politic in APIA.
In sprijinul clarificarii unor astfel de situatii, procuratura ar trebui sa-si faca treaba. In primul caz, cel de la Braila, s-a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpa.
Speram ca in al doilea caz, cel al fermierului Codrea Vasile de la Maramures, nimeni din Apia sa nu-si mai puna capat zilelor, iar procuratura si instantele de judecata sa faca dreptate.
Astăzi e mare serbare de Crăciun, la grădinița copilului meu.
Ţuţica, soția mea, m-a întrebat ce cadou să-i facem educatoarei Pleskoy, pentru că, vezi Doamne, și ceilalți părinți vor veni cu cadouri. I-am retezat-o scurt , spunându-i că o achitare pentru toate delapidările produse la grădiniță i-ar prinde cel mai bine.
Ţuţica are dreptate, în fond. La Grădi vor veni părinți sus-puși ai copilașilor. Nimic nu poate fi mai grozav decât să participi la o asemenea serbare cu oameni de vază. Vor veni părinți-deputați, părinți-senatori, părinți-ziariști, părinți intelectuali, părinți-anticorupție, părinți-artiști, părinți-medici, etc.
Din păcate, astăzi de dimineață am aflat că doctorul Boss, care avea în spital pe un perete întreg portretul lui Bombonel, nepotul Mătușii Tamara, a fost arestat tocmai pentru acest lucru.
Nu-i nimic. Mă încântă participarea altor părinți. Poate mă lipesc și eu la un job bun. Nu vreau să devin medic. A încercat Arvunel de la ‘Farmacia Inimii’ și a făcut infarct. Nu, nu vreau să mor !
Am lucrat până acum pentru Ceocolata. Ea plasa forță de muncă în străinătate, dar a săltat-o Portocală. A rămas săltată. Și la fel de exaltată. Și-a făcut din nou firmă, dar nu mai merg acolo.
În presa scrisă am lucrat. Ar fi minunat să mai lucrez, mai ales că mă întâlnesc cu Nașul. Ce bine că vine cu Pomădatu’, care e de la mine din oraș. Dacă nu vine cu prietena lui- celebra în pantofii ei de casă-, aș putea sta de vorbă cu el despre Munţii Apuseni, deși , mi se face oarecum greață pentru că și-a ras părul de pe mâini și de pe degete.
Dacă n-o să reușesc, atunci mă lipesc de părinții fondatori. Ce-ar fi să merg pe sticlă ?. Arăt foarte bine. De vorbit vorbesc mai greu, însă asta se va remedia atunci când voi câștiga 10.000 euro/luna, ca să-mi pun dantura. Da, va veni Varanu’cu Jana de la ‘In pruna presei’, la fel și cu Pastoru’, recent premiat. Și cu Tonomatu’. A..nu ! Cu Tonomatu’nu-mi face plăcere să mă întâlnesc. E alunecos. A lucrat la Dipdip, ăla gravat pe vitrina magazinului, dar mai ales că a făcut mecanica fluidelor cu Dragobete Gât-Scurt. Sau cu Julieta. Habar n-am !
Oricum o să mă consult cu prietenul meu Chichibun. E cel mai bun prieten al meu și locuim la același etaj. Îmi spunea că se spală pe dinţi chiar şi atunci când doarme. Ceea ce nu-i un lucru grav.
La etajul 22 , într-un bloc alăturat, stau părinții-intelectuali ai unor copilași de la Grădi. Aș putea să devin intelectual. No, hai la cenaclu ! mi-a zis într-o zi, pe stradă, unul dintre ei. Era însoțit de Minima Moralia, soția lui, o intelectuală rasată, dar cam păroasă. Ajuns acasă, dintr-o suflare am citit jumătate din Egipteanul. E ceva!
Nimic nu este pierdut atunci când crezi cu adevărat că poți deveni cineva. Ce-ar fi să țin aproape și cu ceilalți părinți sus-puşi ? Dacă într-o zi mă vor trece pe vreo listă pentru a fi și eu parte a Statului Paralelipipedic ? Știu că vor veni la serbare Genunche , Mitralieră și Șoferul , lângă care aș putea să mă așez. Ei sunt cei care fac și desfac toate ițele încâlcite ale puterii.
Îmi cunosc limitele, totuşi. Nici prin gând nu ar putea să-mi treacă, să mă așez lângă Pisicu’ , Marinaru’ sau Hitleristu’. Ei au gustat sau gustă din plăcerile și necazurile puterii și uite ce au ajuns.
Cel mai bine ar fi să mă fac expert judiciar. Mă așez lângă Bunăoară, care va face pe Moș Te’ndrum, și care va împărți daruri alese aduse de Prinurmare și Ciordache. Păi ce, Prinurmare nu și-a făcut fiul notar și peste noapte lector !? Eu nu aș putea, mâine, să fiu pe vreo listă și să mi se ceară expertiză ? Ba da !
E timpul să mă pregătesc de serbare. Ma duc să mă spăl pe dinţi.
Cucuveaua Mov, prietenă cu mine și cu Ţuţica pe Gmail, Facebook, WhatsApp, Yahoo, Twitter și mobil, m-a sunat spunându-mi că trece să ne ia . E o simpatică. De multe ori glumește și ne spune cât de mult ne iubește. Ar face orice pentru noi, draga de ea. E în stare să treacă și prin ușă, doar să ne salute.
Nuştiu cum o să fie această zi grea, dar sper să #Rezist .
Teldrum a aparut in 2007, anul aderarii Romaniei la UE, cu suprafata de 5959,23 ha declarata la APIA Teleorman. Suprafata provenea, am putea zice, de la Agroindustriala SA Turnu Magurele, firma falimentara, cumparata ‘la pont’ de catre Teldrum. Insa, dupa ‘ prospectiunile’ Rise Project, constatam ca cele peste 5.000 ha de pamant aflate in zestrea Agroindustriala SA, fusesera retrocedate proprietarilor de drept, in momentul cererii de subventie din 2007 depusa la APIA Teleorman de catre Teldrum.
Si atunci, ne intrebam, de unde a avut Teldrum atat de mult teren in 2007 de a declarat 5959,23 ha?
La momentul 2007 nicio firma sau fermier nu stia sa citeasca o harta format A0. Functionarii Apia au fost instruiti incepand cu 2006 sa se orienteze pe astfel de harti, dar si sa-i invete pe fermieri cum pot sa-si identifice terenul. Astfel de harti aveau si primariile din toate comunele tarii. Intr-un cuvant, si unii si altii se cam uitau ca mata in calendar.
Majoritatea fermierilor a inceput sa afle de faptul ca pot beneficia de subventii abia din 2008. Pana in 2009, cand a aparut IPA Online, softul geografic APIA(operational din 2010), toate identificarile s-au facut cu o precizie foarte mica.
Altii, gata pregatiti si bine informati de catre unii din APIA Central, au inceput sa declare suprafete mari, cu gandul ca, in anii urmatori, cei care isi vor revendica dreptul de proprietate sa semneze contracte de arenda cu cei care le-au ocupat si lucrat in mod abuziv terenul. Astfel de firme au stiut din timp, inainte de anul aderarii, exact ceea ce se va intampla, si si-au achizitionat utilaje agricole, astfel incat, noii proprietari care isi vor revendica terenul, sa renunte la subventie si sa prefere arenda ‘generoasa’ impusa de arendas.
In anul 2008, Teldrum a declarat la APIA 5989,37 ha. Datorita actualizarii blocurilor fizice prin inlocuirea hartilor satelitare vechi cu altele noi, Teldrum a declarat in 2009 o suprafata de 5451,77 ha.
In 11.05. 2010 Teldrum declara 5201,07 ha si imediat, conform Rise Project, a facut in 26.05.2010 un imprumut la Unicredit Tiriac de 18.000.000 lei, imprumut garantat din bani publici, de Consiliul Judetean Teleorman, CNADR –Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti, Consiliul Judetean Constanta si Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura-Centrul Judetean Teleorman.
APIA Teleorman s-a constituit debitor-constitutor persoana juridica, prin ‘ cesionarea drepturilor de creanta prezente si viitoare nascute din schema de plata unica pe suprafata din 2010…’ invocand art. 36 din Legea 99/1999 si contractual dintre Unicredit si Teldrum de imprumut din 26.05.2010, fara sa invoce conventia APIA-Unicredit Tiriac,daca aceasta a existat la acea vreme, prin care agentia elibereaza adeverinte pentru ca fermierul sa faca imprumutul punte, exclusiv pentru finantarea capitalului de lucru in agricultura. Nu pentru asfaltat!
Daca nu a existat conventia APIA-Unicredit la acea data, Apia nu avea dreptul sa elibereze adeverinta necesara firmei Teldrum pentru imprumutul bancar. Mai ales ca era vorba despre fonduri comunitare. Nu vorbesc de celelalte institutii ale statului devenite garante pentru imprumutul bancar al Teldrum.
Pentru aceasta, Teldrum a fost nevoita sa-si comunice automat la APIA contul bancar deschis la Unicredit, urmand ca viitoarea subventie pe 2010 sa-i revina bancii.
In 2011 Teldrum a declarat la APIA 5197,67 ha, data la care ar trebui verificat daca a fost returnat creditul bancar de 18.000.000 lei. Daca nu, suprafata declarata in documentul eliberat pentru banca, in momentul cesionarii in 2010, trebuia sa fie identica cu suprafata declarata la APIA in 2011.
In 2012 Teldrum a declarat la APIA suprafata de 624,72 ha. Firma trebuia sanctionata pentru nerespectarea Bunelor Conditii Agricole si de Mediu in Romania, GAEC 5-Nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, conform Ordinului MADR nr.30/8.02.2010, ceea ce trebuia sa fie un factor de risc pentru APIA. Dar acest lucru nu s-a intamplat, ceea ce, ar fi generat un factor de risc si pentru banca.
Si era vorba de peste 100 ha!
Teldrum nu a fost niciodata la control clasic sau prin teledetectie. Situata in 2014 sub lotul de teledetectie cu 603, 63 ha, culmea, a scapat de control. Oricum, se vede de la o posta faptul ca firma a fost protejata de catre APIA Teleorman. Si nu numai. In 2013 a declarat 620,19 ha, in 2015, 565,01 ha si in 2016, 50,58 ha.
Incepand cu 2017 nu a mai depus nicio cerere, suprafetele ei regasindu-se in marea majoritate la firmele satelite: SC Gransiloz, SC Zooveg 2010, SC Agrotrust sau SC Romcip.
In perioada 2008-2013 Teldrum a beneficiat de 2.202.679 Euro.
Atentie, Laura nu este Aghata Christie !.
Este Laura Codruta Kovesi, asa cum Cristi nu este Christie. Cristi sa nu va inchipuiti ca ar putea fi Hercule Poirot.
Nu. Este Cristi Danilet.
Am asociat celebrele nume pentru a scoate in evidenta tenacitatea de investigator a Laurei Codruta Kovesi, dar si sonetele aduse Laurei de catre Cristi Danilet, mai ceva ca Francesco Petrarca. Pentru el, Laura Kovesi, Monica Macovei si Livia Stanciu sunt exemple de urmat, restul lumii facand parte, asa cum se exprima pe propriul blog, din tagma mocirla.tv sau santajul.tv, cu aluzie directa la televiziunea lui Felix.
Traim intr-o lume a oglinzilor strambe in care foamea de adevar ne face sa privim alternativ cum sunt umflati pe rand aparatorii democratiei sau detractorii ei, imaginile celor doua tabere schimbandu-se in functie jocul intereselor.
Recent Inspectia Judiciara a facut un control la DNA ca urmare a unor sesizari facute de Laura Kovesi, privitor la activitatea procurorului Mihaiela Iorga, proaspat destituita din structura centrala a DNA. In timpul anchetei, Inspectia Judiciara ar fi cerut dosarele lui Iorga, insa Kovesi ar fi refuzat sa le puna la dispozitie. O publicatie de orientare juridica a pus mana pe raportul de control, scapat pe sub usa redactiei de catre un magistrat, si, astfel am aflat de refuzul lui Kovesi, motiv pentru care s-a dat apa la moara detractorilor democratiei.
La scurt timp, aparatoarea democratiei a aparut cu un alt raport al Inspectiei Judiciare prin care se aduceau laude Laurei.
Dar ia sa schimbam oglinzile si Laura & Co sa treaca in tabara detractorilor iar mocirla.tv in locul aparatorilor democratiei.
Va prezint mai jos o plangere penala, nr. dosar 270/P/2015, adresata de catre Pintea Viorel, fostul dir. exec. APIA Satu-Mare, procurorului sef sectie Constantin Claudiu Dumitrescu si a procurorului sef serviciu Moraru Iorga Mihaiela. Plangerea s-a facut impotriva lui Marius Iancu, la data faptelor, procuror sef serviciu in cadrul DNA Satu-Mare, Eugeniu Avram, la data faptelor, prefect al Prefecturii Satu-Mare si Stelian Calugaru, la data faptelor, comisar sef al Directiei Generale Anticoruptie(DGA)-Serviciul Judetean Anticoruptie Satu-Mare, cu complicitatea mai multor persoane, printre care si Beniamin Les, fost ministru al Apararii. Bineinteles ca nu s-a intamplat nimic. Aici Laura apare in mod cert o aparatoare a democratiei prin faptul ca a sesizat Inspectia Judiciara, privitor la faptul ca Mihaiela Iorga nu si-ar fi instrumentat dosarele.
Faptul ca a refuzat Inspectiei Judiciare, in timpul controlului, sa puna la dispozitie dosarele neinstrumentate ale Mihaielei Iorga, o plaseaza pe Kovesi in postura de detractoare a democratiei.
Sa va explic de ce : Pintea Viorel a facut aceasta sesizare privind fraudele la bugetele comunitare ale unei firme inregistrata la APIA, in care sunt implicati cei care fac obiectul plangerii penale, din postura in care el insusi avea deschis un dosar penal pentru luare de mita. Ajuns cu dosarul in apel, la Curtea de Apel Oradea, pentru a-si demostra nevinovatia, Viorel Pintea a cerut instantei sa solicite parchetelor toate plangerile pe care le-a formulat atat inainte cat si dupa ce i s-a intocmit dosarul penal pentru luare de mita. In data de 10.10.2017 a avut loc sedinta finala la Curtea de Apel Oradea, si, culmea, instanta a decis amanarea pronuntarii pe 25 oct. 2017. In mod logic, instanta de apel a solicitat si prezenta plangere cu nr.dosar 270/P/2015, insa, conform detractorilor democratiei, Laura Kovesi, refuza sa puna la dispozitie dosarele instrumentate de catre Mihaiela Iorga, implicit instantei de apel de la Oradea, blocand decizia finala intr-un dosar fabricat, vaduvindu-l pe Pintea de o judecata dreapta.
‘Oamenii trebuie sa vina cu speranta ca au in fata un judecator care cunoaste legea, dosarul si intelege miezul cauzei’ , spunea Cristi Danilet pe blogul sau. Ce frumos suna! Si daca nu e asa!?. Nu discut cauza mea. Sunt cu ea la CEDO dupa sase ani pierduti prin Tribunal si CA Cluj sau IJ si ICCJ din ‘orasul prabusirilor’. Cu experienta dobandita in activitatea pentru care am fost dat afara dintr-o institutie a statului iar o alta mi-a aratat degetul mijlociu drept indicator spre CEDO, am devenit sfatuitor pentru altii. Vazand sentinta pe fond din dosarul penal nr. 2006/89/2014, de la Tribunalul Satu-Mare a lui Pintea Viorel, acesta a contestat interceptarile DGA de la dosar, iar judecatoarea a motivat prin faptul ca DGA avea acest drept, pentru ca face parte din MAI, iar APIA e o agentie subordonata MAI. In fond, la vremea respectiva interceptarile le facea SRI, iar APIA este o agentie din subordinea MADR. Deci cum e cu legea? Un alt caz este penultimul articol de pe blogul meu-publicat si intr- un ziar din Hunedoara-, care a facut obiectul unei plangeri penale din partea unui fermier din Maramures, impotriva celui care face obiectul textului meu si care de ani de zile primea subventie APIA pe o groapa de gunoi. Stiti ce a facut procurorul structurii locale a DNA? L-a intrebat pe reclamant cine i-a intocmit plangerea si i-a comparat scrisul cu scrisul de pe plicul expediat la DNA local. Mai bine citea materialul probatoriu iar cu masina si un aparat foto putea sa mearga la groapa de gunoi pentru a ancheta. Groapa e acolo, dosarul ‘in lucru’, locatia: Sighetul-Marmatiei.
Cam asta ar fi treaba cu miezu’ si dosaru’, cu aparatorii si detractorii democratiei, cu sperantele noastre desarte.
Mai sunt câteva zile până în 18 iulie 2017, dată la care APIA trebuie să rezolve supradeclarările blocurilor fizice și suprapunerile parcelelor declarate în aceste blocuri fizice sau în altele care nu au supradeclarări.
Nimic mai prost decât așa ceva!
Adică, începând cu data de 1 iulie 2017, inspectorii de teren şi-au încărcat GPS-urile pentru controlul pe teren cu toate parcelele declarate de către fermieri până la această dată, s-au dus în teren la măsurat, revenind în agenție la toamnă, descărcând măsurătorile şi suprapunându-le peste deja modificatele parcele rezultate din suprapuneri și supradeclarări. E clar că mii de fermieri vor fi sancționați, fără să-și dea seama, APIA justificând apoi în rapoartele de debit sau automat în baza de date, la controlul administrativ, faptul că există diferențe între suprafața măsurată și cea declarată.
Mai întâi trebuiau rezolvate suprapunerile și supradeclarările la nivel de țară, pentru ca apoi să fie emise ordinele de control clasic pe teren și prin teledetecție. E simplu ca bună ziua!
Acest lucru îi convine de minune unei agenții, aşa cum este APIA, producătoare după cum se vede de posibile infracțiuni și de posibili infractori.
Stați liniștiți, dragi fermieri, până și reprezentanții voștri sunt într-o ‘întovărăşie’ cu APIA.
Cu câteva săptămâni în urmă am prezentat pe blog situația gravă de la Centrul Județean APIA Maramureș, pe dir. exec. Urs Ioan Florin, un personaj controversat și conectat la toate structurile de forță locale ale statului, precum și structurilor MADR și APIA centrale. Orice sesizare ai face, oricărei instituții, acest individ află imediat.
E absolut normal ca în atare situație Urs să se înconjoare la APIA Maramureș, de o structură de tip mafiot care îi este fidelă. Nora unui președinte de asociație, parte din Federația Pro Agro, a fost angajată de Urs, iar după două zile a plecat în maternitate. Recent s-a întors la serviciul Controale pe teren Apia Maramureș, dar lucrează la secretariat. Fiul lui Urs este consilier la APIA Satu Mare și nu figurează acolo aşa cum nici nora preşedintelui de asociaţie nu figurează la APIA Maramureş. Cum să figureze, când de la APIA Satu-Mare a plecat Leș Benjamin în poziția de ministru al Apărării iar acolo mai lucrează Lazin Nicolae Flaviu, fost secretar de stat la MADR?. APIA ascunde în mod intenționat declarațiile de avere și interese ale celor două beizadele, noră și fiu, așa cum se va vedea și mai jos în cazul Ţiplea Liliana. Mai mult, declarațiile de avere și interese nu sunt actualizate decât în centrele lipsite de ‘ interes’.
‘MătuşaTamara’ de la APIA
La Centrul Local APIA Sighetul Marmației se află o individă, poate cea mai bogată persoană din întreaga agenție, dacă e să privim doar declarațiile de avere și interese. Numele ei este Ţiple Liliana şi este şefa Centrului local APIA Sighetu Marmaţiei.
Tipa a terminat dreptul la o ‘privată’, a lucrat într-o bancă apoi a încercat să se facă notar. Ar trebui să cunoască legislația APIA foarte bine dar și prevederile Codului penal privind falsul în declarații.
Mai întâi să ne ocupăm de declarațiile de avere și interese pe care le găsiți pe site-ul APIA, la Centrul Județean Maramureș, pe numele Ţiplea Liliana. Aceasta a cumpărat un imobil în 2014, în valoare de 19.100 euro, de la Primăria Sighetul Marmației prin Hotărârea nr. 39 din 26.06.2014. Căutând declarația ei de avere și interese din 2014 pe site-ul APIA se observă că ea nu există. Găsesc în schimb pe site-ul de integritate declarația din 2014 datată 6.06.2014. Era normal că nu putea declara ceva înainte cu 20 de zile de a cumpăra imobilul de la primărie, teren intravilan în suprafată de 191mp., proprietate privată a municipiului Sighetu Marmației, situat în municipiul Sighetu Marmației str. Iuliu Maniu 29, jud. Maramureș, identificat în C.F. Sighetu Marmației nr. 58497, cu nr. cad. 58497. Să cumperi o terasă lângă un hotel, fără ca Hotelul Casa Veche, cu nr. cadastral 52133 să aparţină familiei Ţiple ar fi ilogic. În fapt, toată lumea din Sighetul Marmaţiei ştie că hotelul aparţine acestei familii.
Dar, ce să vezi!? În declarația de avere și interese pe 2015, Țiple Liliana, prin act notarial își cedează bunurile mobile și imobile fiului său Țiple Bogdan, şi în care s-ar părea că nu apare suprafața de 191mp si hotelul. Suprafața probabil s-a volatilizat și în declarația din 2016. La fel şi hotelul. Falsul în declarații, dacă el există, se pedepsește conform Codului penal. Dar enorma proprietate deţinută de Ţiple Liliana, rezultată din declaraţiile de avere şi transferată pe repede înainte beizadelei Bogdan şcolit prin Elveţia şi evaluată de către o cunoscută femeie notar din Sighetul Marmaţiei, reprezintă subiect de interes nu numai pentru OLAF ci şi pentru omologul său DNA din România.
Cum să iei subvenție pe cioară(Coracias garrulus)?
Să trecem la problema cea mai gravă și anume că, atât tatăl acestei individe, Bledea Ioan,cât și soțul acesteia, Țiple Liviu, și-au depus cereri de subvenție la Centrul local Apia Sighetul Marmației.
Și care-i problema veți zice? Niciuna. Numai că, pe ambele cereri Țiple Liliana a intervenit cu parola ei în controlul administrativ, semnând de asemenea și deciziile de plată ale celor doi, ca şefă de centru local. Conform procedurilor APIA și celor europene, asemenea fapte dau naștere la suspiciuni de favorizare a rudelor deponente, și, mai grav, de posibile fraude la bugetele naționale și comunitare.
Și, ca să dovedim aceste suspiciuni din care am putea deduce și posibila avere făcută în dauna intereselor financiare ale Comunității Europene, conform declarațiilor de avere, vă prezit cazul penal în care se află Țiple Liliana și Țiple Liviu, în cârdășie probabil cu Urs Ioan Florin, APIA Central, Direcția Topografică Militară a MAN și Primăria Sighetul Marmației.
Țiple Liviu și-a depus și el, ca tot omul, o cerere de subvenție în ograda nevestei. Este un individ uns cu toate alifiile: a omorât două persone în 2004, beat fiind la volan, pentru care în dosarul nr. 1192/33/2005 de pe Curtea de Apel Cluj a luat 1an și 10 luni închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă, avand încă un dosar penal nr. 998/307/2017 la Judecătoria Sighetul Marmației cu obiect, desființarea de înscrisuri. El mai este expert judiciar și inspector daune, deținând împreună cu soția sume uriașe și acțiuni la firme profitabile din țara noastră.
Cu toate acestea, Ţiple Liviu în cârdășie probabil cu cei amintiți mai sus, declară la APIA de ani buni, o suprafață de 1 ha de teren arabil cultivat cu porumb.
Suprafața este groapă de gunoi.
Groapa de gunoi declarată la APIA este probabil proprietatea familiei Țiple având nr. cadastral 54468. Asta se deduce explicit din declarația de la APIA a lui Țiple Liviu, făcută pe aceeași suprafață cadastrată.
Cum se face că cei din APIA Central și APIA Maramureș, care actualizează anual blocurile fizice împreună cu Direcția Topografică Militară n-au observat? Oare responsabilul de dosar și Țiple Liliana, șefa de centru local să nu fi observat o astfel de neregulă? Nu îmi vine să cred că Urs Ioan Florin nu știa de groapa de gunoi din Sighetul Marmației? Cum de a eliberat primăria din Sighet adeverință pe groapa de gunoi, adeverință necesară lui Țiple Liviu pentru a solicita subvenție pe această suprafaţă?
Știți care este șmecheria? Cei care au actualizat blocul fizic au înregistrat terenul cu categoria principală de folosință, pășune, adică PP, iar la categoria secundară au înregistrat teren mixt, MX. Astfel a putut declara Țiple Liviu ani de zile porumb în teren arabil, TA, pentru că în categoria secundară MX poate intra și TA. Din acest motiv în Controlul parcelelor digitizate din IPA Online nu apare nicio avertizare privind incompatibilitatea categoriei de teren declarate cu cea stabilită prin actualizarea LPIS. De asemenea, Anexa 17_b, tot din IPA Online, trebuia să genereze automat incompatibilitatea de mai sus, însă, cineva a trecut în mod intenționat MX pentru ca Țiple Liviu să cultive porumb și să ia bani ani de zile pe groapa de gunoi plină de ciori a orașului Sighetu Marmației.
Groapa se vede din satelit de ani buni, însă cei din APIA nu au văzut-o. Bine că ‘dronele’ de culoare neagră care zboară deasupra gropii o văd, sunt cu miile și croncăne toată ziua.
Cu o astfel de hoție am putea suspecta faptul că întreaga avere din declarațiile de avere ale numitei Țiple Liliana ar putea fi provenită din posibila fraudare a fondurilor comunitare. Un argument în plus ar fi și faptul că, atât Urs Ioan cât și Țiple Liliana și-au înlăturat toți adversarii iar pe cei suspectați că li se împotrivesc sau îi demască, îi urmăresc, umilesc și le mai dau și cele mai grele munci în APIA pentru ca apoi să-i dea afară. De asemenea este suspect si transferul rapid al averii pe numele lui Ţiple Bogdan.
Răsfoind dosarul aflat pe rolul instanței Tribunalului Baia Mare a unei foste colege date afară de la Centrul local APIA Sighetul Marmației de către Țiple Liliana, te îngrozești ce afli: până la destituirea din funcție, cu acordul APIA Central, i-au anulat toate parolele pentru a nu mai putea lucra pe baza de date în control administrativ, i-au luat toate comunele arondate, masa, scaunul şi calculatorul și au ţinut-o lângă toaleta centrului local. Incredibil!
Asemănător mi-au făcut și mie când am fost dat afară din APIA de către un alt mafiot, dat afară la rândul său din APIA, tot de către un mafiot. Pentru asta am dat statul român în judecată la CEDO pentru delict de opinie, rămânâd în continuare consultant pentru fermieri.
Și, cu scrisul.
Aflarea adevărului și înlăturarea hoților și a hoțiilor merită tot sacrificiul nostru!
Comentarii recente