Într-un interviu acordat revistei Agrointeligenţa pe data de 14.12.2016, dir. gen. APIA, Adrian Pintea, spunea că eșantionul de control aferent campaniei 2016, este format dintr-un număr de 83.648 de fermieri dintre care aproximativ 23.113 de fermieri sunt în eșantionul clasic iar 65.500 au fost eșantionați pentru a fi controlați prin teledetecție.
La cât pricepe Pintea cu ce se mănâncă un control pe teren, nici nu-i de mirare că inspectorii au sesizat primii neregulile și artificiile făcute de oamenii lui Irimescu implantați la conducerea APIA.
Dar ia să vedem ce s-a întâmplat?
După eșantionarea în baza analizei de risc și a selecției aleatoare la nivel de APIA central, fiecare centru județean APIA a primit lista fermierilor selectați, din modulul informatic, cu scopul de a fi controlați pe teren. Numai că, modulul informatic era unul de test. Când să se treacă pe modulul de producție, s-a constatat că rapoartele de control generate au alte parcele selectate la control, prin aceeași analiză de risc. Asta înseamnă că toate rapoartele de control de pe modulul de test și efectuate cu consumurile aferente(deplasări, combustibil, oameni alocați din alte județe,etc.) sunt nule, ele trebuind reluate de la zero pe modulul de producție. Făină treabă, nu!?
Un alt experiment pe care Pintea l-a făcut, și o spune cu gurița lui, făcând o mutare a fermierilor selectați la control prin teledetecție, la control clasic: ”Noi am luat această hotărare pentru că numărul total de fermieri care este stabilit prin eșantionul de control este stabilit prin niște reguli foarte clare și stricte, pe bază unor proceduri de eșantionare care sunt stabilite la nivelul agenției de plăti, pe baza documentelor de la Comisia Europeană (CE). S-a făcut acea solicitare pentru CE prin care deoarece este mult mai ușor să faci acel control prin teledetecție, spun ușor din punct de vedere al salariaților APIA și a muncii noastre. Nu s-au trimis acele imagini satelitare de la CE din lipsă de buget și atunci dar oricum acei fermieri erau în eșantion doar că, repet, s-a modificat această metodă de verificare. Fermierii nu sunt afectați în vreun fel pentru că tot sunt controlați și nu cred că prea mult contează metoda de verificare” .
Mai pe înțelesul tuturor: ‚Prin care deoarece’, zis Pintea, neavând bani să plătească hărțile de înaltă rezoluție și foarte mare rezoluție de la Centrul de Cercetări al Comisiei Europene, ca să dea de lucru lui Gauss SRL, câștigatoare a Lotului 1 de control prin teledetecție la APIA, s-a apucat el, cu de la sine putere, să controleze clasic și fermierii aflați la teledetecție. ‚Şi nu cred că prea contează metoda de verificare’, zice Pintea.
Ba, contează Pinteo! Ia pune mâna pe manualul de teledetecție și vezi cum procedura urmărește etapizat fazele de vegetație a culturilor, culturi care radiază într-un anumit spectru de culori, culori care se văd și se interpretează pe hărțile colorate cu înaltă rezoluție, certificând sau nu prezența culturilor, demonstrând astfel că fermierul a făcut o declarație corectă sau nu.
DNA, la cât pricepe ea cum stă treaba cu transparența licitațiilor la APIA, cu cheltuielile cu controalele pe teren și teledetecție,etc., i-ar trebui ani de zile să priceapă, asta după ce celebrul ‚câmp tactic’a a fost declarat neconstituțional.
Cum se face că Pintea n-a avut bani de achiziții de imagini satelitare când Irimescu mărește salariile la direcțiile agricole județene, plus mașină și combustibil, angajează 50 de oameni la APIA pentru actualizarea LPIS, peste Direcția Topografica Militară, care face același lucru, trimite 12 atașați agricoli în 12 țări cu mașină și consum de 300 l pe luna sau responsabilizează o agenție de trântori din subordine, ANZ, cu mașini și consumuri lunare de combustibili?. La ANZ numai dacă te uiţi la declarațiile de avere în fals a multora și te îngrozești.
DNA, te rugăm frumos să vezi care mai e dosarul viteazului director. Sau, de Bobotează ne spui că de pe ‘orbită’ ai intrat și tu la controlul clasic a lui Pintea!?
Hai, la mulți ani cu sănătate și subvenții când se poate!
Niciodată de când votez nu mi s-a întâmplat aşa ceva! La ieșirea de la vot, întreaga comisie mi s-a pus în genunchi spunându-mi: ‘Dumniaaavoastră… știți cât vă iubim noi pe dumniaaaavoastră!?’
Poate vă întrebați de ce, sau pentru ce, sau de ce ăla de la STS nu a îngenuncheat. Am să vă spun, chiar cu riscul de a fi arestat și condamnat. Cu suspendare, cum i s-a dat şi lui Liviuţ.
Le-am spus celor din comisie că am votat pentru succesul de ‘’o tută de dzile’ a primăriței, pentru apa ‘clocotildă’ din caloriferele de la blocuri, pentru caprele europarlamentarului din Românași, pentru ‘ it’s about economy’ a mincinosului, pentru mai mult porno pe tabletele europarlamentarilor, pentru programul de somn din parlament,pentru subvenţiile mitropoliilor, pentru moschei, pentru cuburile de gheață din paharele cu whisky, pentru comuna Nana, pentru vânzarea terenurilor către străini, pentru farmacia inimii antena, pentru cucuveaua lui Ghiță, pentru Jeana Badea, pentru zeiţa Iştar, soţia lui Isar din domeniul bancar, pentru toba cu doctorate, pentru ‘afară cu ungurii din țară’, pentru steagul secuiesc, pentru’ m-am săturat de România’, pentru fabrica de sodă pierdută de Rareş la poker, pentru golani, nu pentru dictatori, pentru ataşatele agri-cool ale MADR, pentru Prună și Gushet, pentru M10, pentru vaca Kobe a lui MRU, pentru morții(mamii lor) celor care au tras în noi, pentru băieții cu ochi albaștri ‘violați’ de popi, pentru religia din școli, pentru pâinea congelată de afară, pentru fiul nelegitm a lui Soros și pălinca lui, pentru pace în lume și împotriva armelor nucleare, pentru Scorniceşti și echipa de fotbal, pentru Muntele Athos și pedepsele machedonilor, pentru manelisti, pentru Santa Klaus şi Facebook.
Crăciun fericit tuturor!
Încă de la început l-am suspectat pe Achim Irimescu că face ce vrea la ministerul pe care-l conduce. ‘Şcoala’ lui Vasile Pușcaș se pare că își spune cuvântul. Plecări în vizite exotice, numiri și schimbări după bunul plac, primiri de miniștri, negocieri în numele României, centrat și dat cu capu’-spart, cum s-ar spune.
Mai nou, se pregătește să numească, urmare a unor ‘concursuri’ transparente și fără inhibiții, atașați agricoli pe lângă ambasadele românești din 12 state.
Fără avizul lui Cioloş, fără ‘deştiul’ lui Prună, fără aviz de la Finanțe, cu o semnătură doar a unui secretar de stat de la Externe, pe un ordin publicat pe repede-înainte, ieri, în Monitorul Oficial, partea I, nr. 990/8.12.2016.
A mări schema ambasadelor cu atașați agricoli, denotă faptul că atașații economici existenți nu-și fac treaba.
Cu 12 mașini și un consum de 300 l pe luna, cei 12 atașați agricoli vor intermedia afaceri agricole pentru prosperitatea patriei. Ce să-ţi spun!
Condiția de participare la concurs este să fii funcționar public din minister sau din agențiile din subordinea MADR.
Nu cumva viitorii atașați agricoli, acoperiți de cojoacele de lână, vor fi acoperitii Serviciului de Informații Externe? E la mintea oricărui copil, faptul că, un atașat de orice fel , se va supune rigorilor de comunicare, deplasare și securitate specifice oricăror ambasade.
Parcă vad cum la plimbarea cu mașina MADR-ului, prin târgurile și oboarele străine, unde ataşatele agri-cool își vor face veacul pentru a vinde produsele românești, vor fi prezenţi şi câte un șofer cu urechi pe post de radar.
Cui vor raporta activitatea externă acești atașați?
Probabil Irimescu își extrage acoperitii din agențiile din subordinea MADR-ului și își formează o divizie ‘agro-informativă’.
În acest context, ne întrebăm, în mod firesc, dacă fetele de pe ‘divizia’ Orientul Mijlociu trebuie să fie blonde și ce măsuri trebuie să aibă?.
Nu, nu măsuri de agromediu, ci măsuri la piept, talie și șolduri, pentru ca președinții de asociație ai crescătorilor de ovine, caprine şi bovine de carne-prietenii de suflet și agenți electorali ai lui Irimescu-, să-și poată valorifica produsele.
Îmi aduc aminte cum am încercat să plec la studii în Franța în anul 1994. Lucram la o firmă americană de prospecțiuni geofizice, adusă de Bogdan Baltazar, pe concesiunea Shell, în blocului geologic “10 Transilvania”. Arina Baltazar, fiica lui, era șefă şi reprezentantă a americanilor în România. Cu ajutorul acesteia am reușit să intru la Ambasada Republicii Franceze la București, în încercarea de a sparge cercul vicios în care mă aflam.
Fusesem admis, în urma unui concurs, în anul II la Universitatea din Versailles, Științe Politice, în cadrul Facultății Jean Monnet. Având o diplomă de inginer, admiterea s-a făcut, fără anul pregătitor, direct în anul II. Nu puteam să mă înscriu pentru că nu aveam viză și nu puteam obţine viza pentru că nu eram înscris.
Am vorbit la administrația facultății, solicitând înscrierea, care nu se putea face fără viză de şedere în Franţa. Am vorbit la ambasada pentru viză, care nu se putea acorda fără înscrierea administrativă. Și, dă-i și scrie lui Meleșcanu, ministru la Externe de atunci, lui Coposu, pentru că eram activist PNȚCD, prietenilor, presei locale,etc.
Peste ani, un nou prieten, de la Academia Română, filiala Cluj, îmi spunea că și el a fost atunci la concurs şi că a fost admis la Sorbona, la Drept, dar din cei aflați atunci la examenul de limbă franceză în sală, doar fiica lui Petre Roman a plecat la studii în Franța.
Uite-așa se pleca la studii în Vest, pe vremea aia!. Fără proptele plecai la Sfântu’-Așteaptă.
Nu contest faptul că Dacian Cioloş nu ar fi fost un student bun și nu ar fi meritat să-și continue studiile în Franța. Dar fără ajutorul providențial al Vulpii nu pleca nici în ruptul capului.
În 2006 a apărut, brusc, sub-secretar de stat la MADR, adus de ministrul Traian Remeş. Se ocupa de APIA. L-am contactat la momentul în care m-am prezentat la un concurs, la Apia Central, de ocupare a poziției de șef controale pe teren APIA Cluj, concurând cu un coleg, fost secretar al unei comune din județul Cluj, destituit din funcția publică de către prefectul de la acea vreme, Alin Tişe. I-am explicat lui Cioloş că respectivul contracandidat nu este compatibil cu funcția publică și că în acest caz nici nu are ce căuta la un concurs . Cioloş mi-a răspuns că e în Franța și că se va interesa de problemă la întoarcere. S-a interest așa cum m-am interesat eu de soarta aviatorului naufragiat în deșert, din povestea Micul Prinț a lui Antoine de Saint-Exupéry.
După simulacrul de anchetă, în urmă căruia a fost arestat şi condamnat cu executare Traian Remeş, ministru MADR, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu l-a propus pe Dacian Cioloş drept înlocuitor. Să ne amintim cum, datorită presei, Cioloş, în noua sa calitate de ministru MADR, a fost obligat să publice pe site-ul APIA contractele Siveco cu această agenție, contracte suspectate de nereguli privind modul de atribuire, în contextul în care se punea în discuție acreditarea agenției de către Comisia Europeană.
Cât a fost ministru a știut să aplice amendamente “la sol” și să-i propună lui Tăriceanu, taxe preferențiale la gaze, pentru afacerile cu îngrășăminte ale lui Ioan Niculae, sau să se constituie ca minister, fără avizele juridice interne, parte în dosarul ICA, prin care’japiţa securistoidă’ a fost condamnată la 10 ani de detenție.
Traian Băsescu l-a preluat consilier la Cotroceni, după care l-a propus comisar european şi şef peste agricultura europeană, în perioada 2009-2014.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene în legislatura 2015-2020, l-a reținut apoi drept consiler personal, după care, Klaus Iohannis l-a numit premier.
Dacă în poziția de comisar a reformat agricultura europeană, succesorul său se străduiește să o simplifice. Nu întâmplător, Irimescu a încearcat să facă ordine în minister, agențiile din subordine şi legislaţia greoaie comunitară şi naţională, aferentă subvenţiilor acordate fermierilor.
Poziția de premier a confundat-o cu cea de fermier, luând și dând bani cu generozitate unor instituții, la concurență cu ordonanțele de urgență.
Cioloş trebuia să ocupe cel mult funcția de ministru al MADR, având vocația de agricultor, exact așa cum se autodefinește.
Prezența sa pe panourile publicitare ale unor partide care-l susțin și spectacolul ieftin cu statutul de membru al unui partid, trădează reflexul sistemului din care face parte, acela care ne hotărăște soarta, între patru pereți și la adăpost de ochii curioșilor.
Nu a fost suficientă perioada în care gaşca cu gât roşu ne-a ţinut pe loc 27 de ani.
A trebuit să apară Micul Prinţ cu trandafirul în mână.
„Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn pe lume … ” (Vulpea către Micul Prinț)
În luna noiembrie a acestui an, realizatoarea TVR, Carmen Movileanu, a strâns mai mulți manageri ai unor arii protejate de la noi din țară, sub egida emisiunii “Carpatii-plămânul Europei”.
Invitaţii dezbaterilor, desfăşurate pe mai multe săptămâni, s-au plâns de banii aruncați de Comisia Europeană și România pentru constituirea acestor arii protejate, atâta timp cât autoritățile statului nu au pârghii de verificare și sancționare a celor care desfășoară activități industriale și agricole în aceste arii, activităţi care influențează dramatic mediul înconjurător, anulând scopul pentru care a fost constituită reţeaua europeană Natura 2000 în România.
Unul dintre invitați, de la Societatea Ornitologică Română, se plângea de faptul că marile firme nu accesează prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA), o măsură de agromediu care protejează gâsca cu gât roşu, amintind, cu regret, de munca depusă şi de sumele enorme accesate de către România pentru a stabili astfel de zone de protecție.
Managerii acestor site-uri, ar trebui să solicite ministrului Agriculturii, ca toate terenurile statului de la ADS să fie arendate numai dacă se accesează și măsurile de agromediu.
După cum știm, solicitanţii de subvenții, în speță fermierii, accesează în mod voluntar măsurile de agromediu. Statul nu ar face decât să evite dezangajările de sume importante din bugetul comunitar, obligând arendașii de terenuri de la Agenţia Domeniilor Statului(ADS), prin contractele de arendă, să acceseze în mod obligatoriu măsurile de agromediu.
Spre exemplu, Insula Mare a Brăilei, cu suprafeţe arendate de la statul român în proporție de peste 80% nu a accesat măsura de agromediu care protejează gâsca cu gât roşu! În schimb, au început să înmulțească păsările răpitoare pentru a-și distruge rozătoarele de pe suprafeţele cultivate.
Un alt exemplu este Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda, care nu respectă ariile protejate de importanţă comunitară(SCI) și de protecție specială avifaunistică(SPA), având pășuni declarate la APIA precum și aproximativ 900 de oi. O parte din pășuni sunt în aria protejată, denumită Sărăturile Ocna Veche.
Aria protejată a făcut parte din proiectul finanțat de Uniunea Europeană din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu. Valoarea acestui proiect a fost de 399.910 Lei , adică 95.421 Euro.
Pe panoul de prezentare a proiectului stă scris cu litere de o șchioapă:”Pe teritoriul rezervației este strict interzisă exploatarea pășunilor, precum și recoltarea de elemente de floră și faună’’.
Beneficiarul planului de management al acestui site este Primăria Turda.
Primăria Turda, mare iubitoare de cârnaţi de Pleșcoi, ar fi trebuit să sugereze APIA să nu facă nicio plată Stațiunii de Cercetare, pentru pășunile din această arie protejată de importantă comunitară(SCI), mai ales că aceasta deține și ovine. În aria SCI se fac sporturi motorizate dar se depun și deșeuri. Aceste categorii de ativităţi, împreună cu pășunatul, au un impact negativ asupra zonei protejate.
O activitate agricolă în regim intensiv desfășoară Stațiunea de Cercetare și pe terenurile arabile deținute în aria de protecție avifaunistică(SPA).
Ariile protejate de la Turda au fost în așa fel alese de către „specialişti”, încât să permită Stațiunii de Cercetare cedarea de teren arabil către un conglomerat de firme care și-a „tras” o vie ca-n povești, luând bani frumoși prin reconversie de la APIA, alături de o cramă la pachet cu turismul ecvestru.
Pășunatul și recoltarea pe sărături dăunează grav sănătății. Şi mediului.
Lângă sărături, în schimb, poți bea o cupă cu vin, să te primbi cu caleașca, să faci o baie sărată sau să cobori în Salina Turda. Să mai și respiri.
Să mai și votezi!?
Cioloş, Prună, Paşca-Palmer și Irimescu sunt pe cale de a comite un abuz în serviciu în dauna intereselor financiare ale statului român și ale Comunității Europene.
Pe site-ul MADR, în ziua de Vineri, 25 noiembrie 2016, s-a publicat un proiect de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. În deplină transparență, cum îi place lui Irimescu să spună,
” Cetăţenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile, e-mail: [email protected]’’.
Art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic privește interzicerea mişcării animalelor în perioada 6 decembrie – 24 aprilie, și impunerea stabulației permanente. Or, suspendarea acestei prevederi până la data de 25 aprilie 2017 este în contradicție cu ORDONANȚA DE URGENŢĂ Nr. 34 din 23 aprilie 2013,privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Ordonanța de Urgență nr.34/2013 spune la art. 14 următoarele:
(1)Constituie contravenții următoarele fapte:
a) păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajiști în afara perioadei de păşunat;
b) introducerea pe pajiști a unor specii de animale, altele decât cele stabilite prin contract;
c) neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajiști a obligațiilor prevăzute în contract;
d) circulația pe pajiști cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, altele decât cele folosite pentru activităţi agricole de către cel care utilizează pajiștea, cu excepția circulației cu orice mijloace de transport în situații de urgentă generate de calamităti, accidente de orice natură, precum și cu autovehicule, motociclete și ATV-uri sau mopede în vederea organizării de activităţi sportive, de recreere și turism, cu acordul deţinătorului sau al utilizatorului, în condițiile legii;
e) nerespectarea bunelor condiții agricole și de mediu(GAEC) așa cum se prevede la art. 1 alin. (2);
f) arderea vegetației pajiștilor fără respectarea prevederilor legislației în vigoare;
g) concesionarea/închirierea pajiștilor aflate în domeniul public sau privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor unor persoane care nu sunt indreptăţite potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) și (2);
h) amplasarea pe pajiște a altor obiective de investiții decât cele prevăzute la art. 5 alin. (3);
i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajiște fără aprobările legale în vigoare;
j) incălcarea prevederilor art. 9 alin. (7^1)
Așadar, suspendarea art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, îl face automat pe cioban contravenient, art. 15 din Ordonanța de Urgență nr. 34/2013 spunând clar:
(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite de structurile centrale și locale cu atribuții în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de către primar și persoanele împuternicite de acesta, precum și de către polițiștii de frontieră pentru faptele constatate în zona specifică de competenţă.
(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru faptele prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d) și f) se fac și de către personalul din cadrul Jandarmeriei Române, precum și de către ofițerii și subofițerii din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste.
(3) Sumele provenite din aplicarea amenzilor prevăzute la art. 14 alin. (2) se fac venit la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.
Dragi oieri, nu uitați că ieșirea pe pășune în perioada interzisă vă va atrage sancțiuni la APIA prin nerespectarea ecocondiţionalităţii(GAEC+SMR-uri). Credeți cumva că cei care vor veni în control și supracontrol, APIA, AFIR, ANZ,etc. vor ține cont de Ordonanța de Urgență propusă de Irimescu &Co de suspendare a pășunatului în perioada interzisă de Ordonanța de Urgență nr 34/2013 și regulamentele europene?
E la mintea cocoșului faptul că cele două ordonanțe se bat cap în cap și că se încalcă legile românești și europene, doar de dragul de a se câștiga votul vostru.
Încercați prin orice efort să respectați legile pentru nu fi sancționați de către APIA și a va ține animalele în stabulație liberă pe perioada de interdicţie.
Dacă ar fi să facem o comparaţie între suma fondurilor europene și de la bugetul de stat, atrase pentru agricultură prin APIA, și suma plătită din bugetul de stat pentru consumurile agenției cu plata salariilor și a doctorilor în agricultură, apăruți ca ciupercile după înființarea agenției, construcții de sedii noi, reparații de sedii vechi, achiziții de presuri la intrare, bastoane cu electroșocuri pentru apărare, scaune ergonomice pentru directori, gume de șters și pixuri, folii pentru protecția ecranelor calculatoarelor, consumabile pentru imprimante, calculatoare și întreținerea lor, reparațiile flotei de mașini, cumpărarea de autovehicule noi, aparate de aer condiționat și întreținerea lor, asigurarea CASCO a mașinilor, achiziționarea de combustibil pentru mașini și încălzirea unor sedii, achiziționarea de GPS-uri și întreținerea lor, sisteme electronice de pază și întreținerea lor, servicii pentru întreținerea bazei de date IACS, servicii de control pe teren și teledetecție, servicii de actualizare LPIS, servicii de curățenie cu achizițiile aferente de materiale de curățenie, servicii de control al calității serviciilor,etc., am constata, cu aproximație, că ele nu diferă prea mult.
Adică, atragem pentru agricultură și în folosul fermierilor o sumă puţin mai mare, comparativ cu suma cu care întreținem APIA.
Spre exemplu, la ce-i trebuie directorului executiv al APIA Cluj, scaun directorial HM Desmond sau cucoanei, dir. exec. APIA Brăila, să-și repare mașinile atât de des, știind faptul că la șes și la o frecvență redusă a controalelor pe teren, mașinile ar trebui să se uzeze mai puțin?.
Problema este scăpată de mult timp de sub control iar la dezmățul pe bani publici au contribuit și continuă să contribue din plin politicienii români.
Să ne amintim de vremea USL-ului, atunci când Antonescu și Ponta promiteau reforme în administrația publică. A urmat Ponta cu aceleași promisiuni. Și-au pus fiecare oamenii în APIA. La rândul lor aceştia și-au adus nevestele, rudele, amantele şi amanţii.
Au urmat Ciolos și Irimescu, unul scăpat parcă din stratul de ceapă, celălalt din strunga oilor, care au propus inspectori de integritate în agenție pentru stoparea neregulilor, în loc să facă un calcul matematic simplu, comparând valoarea fondurilor atrase pentru agricultura, penalitățile și dezangajarile cu consumurile exorbitante pentru funcționarea APIA.
Acești oameni parcă trăiesc pe altă planetă, chiar dacă acțiunile la vedere și în forță ale DNA privesc arestarea mamei lu’ SIVECO, decapitarea conducerii centrale a APIA, arestarea funcționarilor corupți și a fermierilor care au creat condiții artificiale pentru obținerea subvențiilor.
Aflați în plină campanie electorală, cei doi tehnocrați nu se mai opresc cu daruri pentru fermieri. Ajutoare de stat și europene au apărut că prin minune, tocmai în această perioadă. În bună tradiție a APIA, ar trebui ca pe mașinile și combustibilul APIA să se facă, ceea ce de ani de zile s-a făcut, o dreaptă și cinstită campanie electorală pe dealurile și câmpiile patriei, unde bieții fermieri își duc veacul.
Nu ne rămâne decât să așteptăm auditul extern al acestei agenții și să aflăm de la străini, dacă viitorii guvernanți vor vrea, despre corectitudinea fondurilor alocate, despre penalizări și dezangajări din Campania 2015 şi Campania 2016.
Vinovaţii, dacă vor exista, îi vom afla, probabil, din viitoarele arestări ale DNA.
La final de mandat, Dacian Julien Cioloş este asaltat cu întrebări incomode și pârât la diverse instituții ale statului pentru incompatibilitate, declarații de avere și interese în fals.
Mai întâi, cei de la site-ul activenews.ro l-au acuzat că nu a declarat faptul că face parte dintr-un ONG a lui George Soros, Friends of Europe. Ciolos a dat imediat replica spunând că: “În momentul învestirii și al votului în Parlament premierul Dacian Cioloş nu era membru al acestui consiliu consultativ-fără valoare juridică și neremunerat-al Friends of Europe. Nici în acest moment premierul nu este în consiliul consultativ al Friends of Europe. Legea dispune că declarația de interese nu prevede obligația mentionării participării în trecut a calitătilor onorifice în organizații. O solicitare prealabilă, înainte de publicarea articolului ar fi lămurit intrebările referitoare la acest aspect.”.
Ciolos a fost luat la ochi în aceeași zi de către Cotidianul care îi imputa faptul că primește o plată de la Bancă Mondială, fără să explice, și că nu avea trecut acest venit în declarația de avere și interese pe 2015. Și în acest caz, Biroul de presă al Guvernului a răspuns:” În declarația de avere depusă în 2016 sunt menționate veniturile realizate în cursul anului 2015, respectiv indemnizația tranzitorie acordată de Comisia Europeană, precum și o plată a unor servicii de consultanţă punctuale de la Bancăa Mondială, pentru pregătirea și participarea la trei evenimente: două dedicate agriculturii și dezvoltării rurale, în Kazahstan și în Bulgaria, precum și la Forumul economic internațional de la St. Petersburg”.
Că un făcut, în aceeași zi senatorul Valer Marian întreaba, printr-o scrisoare deschisă, dacă este adevărat că premierul ar avea achiziționate 100 ha de livadă în județul Sălaj, 80 ha de vie în județul Cluj, dacă a depus cerere de subvenție la APIA și dacă a încasat bani.
Răspunsul se pare că încă nu a venit.
Nu înțeleg de ce Ciolos ascunde în CV-ul sau faptul că în 2005 a luat un certificat de la Institutul World Bank și unul de la Universitatea din Roma III, după ce a absolvit cursuri de comerț agricol. Acest certificat îi dă dreptul la indemnizație dar nu în postură de prim-ministru. În CV-ul său de pe site-ul World Bank din noiembrie 2015 apare și că este membru în bordul Friends of Europe.
Incompatibil ar fi în acest moment, dacă ar mai încasa ‘indemnizaţie’ de la Banca Mondială. Știm că indemnizația s-a justificat atunci când a participat în ţară la diseminarea principalelor rezultate obținute în cadrul Asistenței Rambursabile Programatice pentru MADR pentru Consolidarea Managementului Strategic și Operațional care a beneficiat de sprijinul tehnic al Băncii Mondiale. În poziția actuală de șef al guvernului nu mai poate participa la diseminarea provocărilor sectoriale principale și prioritătilor strategice care sunt conturate în Viziunea pe termen Mediu și Lung (orizont 2020/2030) și în documentele strategice elaborate de către MADR cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale.
„Fac o teză de doctorat în economie viticolă. Lucrez pentru ICEO, un ONG, deoarece subiectul meu coincide cu interesul ICEO de a ajuta România să definească un program de dezvoltare vitivinicola pe termen mediu și lung, la cererea MAA. În cadrul tezei mele de doctorat, mă ocup de agenții economici. Știu că potențialul vitivinicol din România este mare și trebuie valorificat. Nu e suficient dacă potențialul este bun și nu este valorificat de către agenții economici. Făcând cercetare, sunt supusă unui cod deontologic ; dacă nu doriți să îmi spuneți ceva, nu sunteți obligati… sau dacă doriți să mă ajutați în analiză mea cu date care nu trebuie dilvugate, va rog să îmi spuneți„, pag.543 din teza de doctorat.
Sau în traducere: „Je travaille pour ICEO, une ONG, du fait que mon sujet d’étude coïncide avec l’intérêt d’ICEO d’appuyer la Roumanie, à la demande du Ministère de l’agriculture, de définir un programme de développement vitivinicole à moyen et à long terme. Dans le cadre de ma thèse de doctorat, je m’intéresse aux agents économiques. Je sais que le potentiel vitivinicole roumain est grand important, mais cependant un potentiel doit être valorisé. Un potentiel ne sert à rien s’il n’est pas valorisé par les agents économiques… De fait que je fais de la recherche, je suis soumise à un code déontologique. Si vous ne désirez pas me dire quelque chose, vous n’êtes pas obligés… ou si vous désirez m’aider dans mon analyse avec des données que vous ne souhaitez pas voir divulguer, je vous remercie de le préciser et de vous sentir à votre aise„, pag. 543 din teza de doctorat.
Curiozitatea noastră nu are margini și am vrea să aflăm de la Dacian Cioloş cine este acest ONG şi dacă în perioada în care era ministru a solicitat organizației ICEO “de a ajuta România să definească un program de dezvoltare vitivinicola pe termen mediu și lung, la cererea MAA”, pentru a-și ajuta soția în elaborarea tezei de doctorat.
Anchetele realizate de către Valerie Villemin Cioloş în elaborarea tezei de doctorat l-ar putea edifica, probabil, și pe senatorul Valer Marian.
” Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile.”-Ion Creangă
Dacă vă mai amintiți, după scandalul dintre oieri și vânători, Achim Irimescu s-a declarat drept fiu de oier. Cu toate acestea, Dacian Cioloş a liniștit apele la vremea respectivă, spunând că suspendă articolele de lege care interziceau oierilor să pască pe terenuri în perioada de vânătoare, să aibă un număr nelimitat de câini sau vânătorilor să mai vâneze pe terenurile oierilor.
Sătul să mai asculte de propunerile lui Dacian Ciolos sau de numiri la conducerea centrală a APIA, Achim Irimescu, între o strânsoare a oilor și un pansament la spital, a început să-și aducă oamenii ascultători la minister şi la conducerea APIA.
De fel, el pare un ‘băiat salon’, lustruit la şcoala lui Vasile Pușcaș alias ‘Păun’, după arhivele CNSAS.
Nu este deloc îngrijorat că fosta conducere a APIA Central a fost decapitată de către DNA și nici de faptul că noua conducere este provizorie, cu mandate de șase luni, sau că rudele aflate în agenţie pot forma între ele, aproape în orice judeţ, câte un centru local sau judeţean APIA.
În loc să organizeze concursuri pentru a numi o conducere legitimă, pe o agenție construită din bani europeni și care funcționează după regulamente europene, preferă să-și aducă oamenii din sat, cum se spune, numindu-i sau schimbându-i la conducerea agenției după bunul plac.
Recent a numit un nou dir. gen. adj. APIA, în persoana unui tânăr pe nume Cornel Constantin Turcescu. Imediat, dir. gen. interimar APIA, Adrian Pintea, și-a lăudat fostul subaltern Cornel Constantin Turcescu. Tânărul provine de la APIA Vâlcea, unde, tatăl său, Constantin Gheorghe Turcescu, este dir. exec. adj., şi, până mai ieri, Adrian Pintea era dir.exec.
Băiatul a fost consilier la Primăria Vâlcea apoi în același an 2012 s-a trezit consilier asistent la APIA Vâlcea. Asta până în anul 2013 când cu ajutorul tatălui și a duhului sfânt a ajuns consilier asistent apoi consilier principal în APIA Central, cu casă și nevastă în București.
Discret, băiatul și soția acestuia nu au cont pe Facebook, nu care cumva necuratu’ să facă vreo legătură între el și pritenii lui tac’su de pe rețeaua de socializare, Grădinaru, Daminescu, Kerekes,etc., de la APIA Central sau cu Irimescu, ministru de loc din Vaideeni, localitate în care Turceştii au și niscaiva terenuri agricole moştenite.
Despre băiatul cu ‘pile’ toată lumea vorbește la superlativ, lucru de care nu ne îndoim. Cu o singură excepție: să-și declare PFA-ul agricol în declarația de avere şi interese, lucru pe care nu l-a făcut niciodată din 2012 de când are firma înființată, nici la primarie, nici la APIA. În declaraţia de interese pe 2014, apare la pct 5.1 ca o scăpare, cum că ar fi accesat Măsura 141 pe PFA+Cornel Constantin Turcescu în valoare de 7.500 euro pentru perioada 2012-2017.
Iată un exemplu de transparență, marca Irimescu, şi de ‘strânsoarea’ tinerilor talentați în posturi de conducere.
Din păcate, fermierii sunt interesaţi doar de subvenţii şi mai puţin interesaţi de sforile care se trag în această agenţie, despre incompatibilităţile dintre funcţia publică şi titularul unei firme cu profil agricol sau de structurile formate din rude care operează pe aceleaşi dosare, servicii şi direcţii, subordonându-se reciproc. Este cunoscut cazul fostului dir. gen. Sterghiu Nicolae care avea fiica sefă a serviciului control pe teren la APIA Constanţa şi ginerele şef centru local APIA în judetul Tulcea. Gurile rele spuneau că nimic din ceea ce se întampla acolo în perioada controalelor pe teren, nu era întâmplător.
Conducătorii marilor federaţii agricole fac scandal când ajung la control cu propria firmă, li se rezolvă cererea, probabil favorabil, după care uită ca prin farmec de ceilalţi membri. Or, aşa ceva nu s-ar putea întâmpla dacă nu ar exista reţeaua de rude şi prieteni de-ai lor, foarte înfipte pe treptele de acces, cu parole de lucru, în toate bazele de date ale APIA şi în toate judeţele.
Cum credeţi că străinii au cumpărat pământ românesc fără să-l identifice mai întâi la APIA, prin reţeaua de rude şi prieteni, pentru a solicita apoi subvenţii?
Faptul că guvernanţii se fac că nu ştiu cât teren deţin străinii în ţara noastră, reprezintă minciuni sfruntate. Pentru adormirea vigilenţei bietului fermier, aceiaşi guvernanţi au pus aceiaşi papagali pe care îi manevrează, să strângă semnături pentru a ‘nu ne vinde ţara’.
Nu mai tragem nicio concluzie pentru că stim că nimic nu se va schimba în ţara asta, fără o maciucă în cap, în sens figurativ, aplicată tuturor acelora care de ani de zile ne mint cu neruşinare.
Dacă lui Dacian Cioloş și lui Achim Irimescu le aranjezi câte un simpozion sau o expoziție, îi așezi la o masă cu dantelă și ecuson și dai drumul la cameră, vor începe să răspundă cu veselie la întrebări legate de interesul lor față de fermieri.
Când vine vorba despre responsabilitățile autorităților statului privind penalizările aplicate de către Comisia Europeană sau dezangajările unor sume importante din sumele alocate pentru agricultură, încep să-și schimbe timbrul vocii afișând o atitudine dispreţuitoare și arogantă. Aceste răspunsuri sunt, de obicei, considerate bonusuri și comentate pe îndelete de către jurnaliști.
Aşa s-a întâmplat și la târgul de la Indagra, unde Achim Irimescu a vorbit la conferința intitulată pompos PNDR 2014-2020-Prezent și viitor: “Avem penalizări record, strânse de-a lungul anilor, pe cele două agenții de plăti, AFIR și APIA, de 755 milioane de euro, bani pe care trebuie să-i punem de la bugetul de stat. La această sumă se adaugă dezangajarea de anul trecut, de aproape un miliard de euro. S-au anulat proiecte de 850 de milioane de euro pentru că beneficiarii nu aveau cofinanţare. Este foarte grav că am dezangajat această sumă.”
Ne mai ‘pune’ una Achim Irimescu, dar nu de la bugetul de stat, cum s-a chinuit el la vremea respectivă cu Dacian Ciolos să reducă penalizările: “Aceste penalizări sunt cumulate din anul aderării la UE, 2007, practic sunt 10 ani de când le acumulăm. Prima penalizare a fost constituită în anul aderării, 2007, când am avut un regulament și noi, și Bulgaria, 1698, regulament din 2006, care spune că, dacă agențiile noastre nu sunt pregătite vor fi penalizate cu 25%. Pe vremea aceea era ministru al agriculturii Dacian Ciolos, eu eram la Bruxelles, și am reușit cu mari eforturi să reducem penalizarea la 10%.”
Pentru cunoscători, este vorba despre Regulamentul(CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005. Invocarea greșită a anului de aprobare a regulamentului și că respectivul regulament nu era doar pentru Bulgaria și România, nici n-ar fi atât de grav pentru Achim Irimescu, cât ar fi neregulile descrise în continuare.
Mai întâi, ați mai auzit până acum de aceste cifre aproximative privind penalitățile și dezangajările din gura vreunui oficial de la acest minister sau al guvernului? Nu cred!.
Menţionez faptul că regulamentul prevede obligativitatea statului membru de informare anuală a opiniei publice și a beneficiarilor-fermieri, privind exercițiul financiar și modul în care s-au cheltuit banii din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR).
Da, căci despre gestionarea banilor din FEADR este vorba, atunci când Irimescu spune că APIA și AFIR au strâns penalizările amintite mai sus. Și nu este vorba despre penalizările privind modul de pregătire sau ‘gătirea’ celor două state.
Același regulament a prevăzut pentru fiecare stat membru, existența unor instituții interne de monitorizare, control, raportare și informare în privința utilizării banilor din FEADR. Ce-au făcut aceste instituții funcționale din România până acum? Nimic!
De-a lungul timpului, atenționările Comisiei Europene și măsurile de corectare privind neregulile utilizării banilor din FEADR, au trecut sub ochiul vigilent a lui Irimescu, acesta informând de la Bruxelles, sub semnătură, fiecare guvern care s-a succedat la conducerea României.
Entre temps, Ciolos s-a luptat de zor cu șefii APIA și AFIR, cu neamurile și amantele lor cu tot, numiți de fiecare dată politic, sau publicând sub presiunea mass-media, contractele oferite de către APIA lui Siveco, fără licitație.
Conform regulamentului mai sus amintit, art. 87, privind PNDR 2007-2013, “Sinteza evaluărilor ex post trebuie finalizată pană la 31 decembrie 2016.”
Sunt curios dacă noul guvern va informa, în cifre exacte în ianuarie 2017, opinia publică despre penalizări și dezangajări privind fondurile europene agricole alocate României, în perioada Politicii Agricole Comune 2007-2013 și va numi vinovații pentru aceste nereguli.
Nu se poate că toți să plătim din banii noștri, indiferenta, necunoașterea legislației europene și dezmățul din agențiile de stat care au dus la aceste sancțiuni.
Referitor la vânzarea terenurilor către străini și a faptului că MADR nu se simte obligată să aibă o evidenţă a unor astfel de vânzări, ne face să credem că țara asta este o țară fără stăpâni, sau, mai rău, este o țară cu stăpâni fără de țară.
Gravitatea problemei vânzărilor de terenuri a scos-o în evidența Klaus Iohannis. În naivitatea lui a declarat că Irimescu l-ar fi informat că aprox. 30% din terenul agricol din țara noastră ar aparține străinilor. Procentul, se pare, este cu mult mai mare.
Oricum, nu prea îmi vine să cred că atunci când și-a întăbulat terenurile pe care se află poligoanele militare, Armata nu știa nimic despre situația terenurilor care aparțin străinilor și a propriilor cetățeni. Nu cred că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară(ANCPI) sau APIA nu au o evidență exactă a terenurilor cumpărate de către străini, respectiv subvenționate prin schemele de plată din fonduri europene și bugetul național.
A veni acum la final de mandat guvernamental și, de ce nu, prezidențial, să afirmi cu aproximație nivelul sancțiunilor europene pe care le plătim din buzunarul propriu sau procentul reprezentat de proprietarii străini ai terenurilor românești, nu poate fi decât o acțiune a unor neisprăviţi ajunşi în fruntea bucatelor. Bucate care aparțin în continuare ‘intregului popor’, reprezentat de către vechea şi mai noua securitate.
Comentarii recente