De când a venit în fruntea MADR, Petre Daea face plăți, dă comunicate în numele APIA, semnează orice, se subtituie firmelor de consultanță și înființează cooperative private prin ordin de ministru, previzionează producțiile anului 2017 la tomate în km de tiruri, nu în tone, pentru că îi place riscul, așa cum rezultă din propriile declaraţii.
Un comunicat postat pe site-ul agenției de plăți ne spune că MADR, prin APIA, anunță demararea plăților la ANT1(Ajutoare Naționale Tranzitorii). Pentru necunoscători, ANT-urile sunt fostele PNDC-uri(Plăți Naționale Directe Complementare), plăți în sectorul vegetal pentru culturile aflate în teren arabil.
APIA a ajuns astfel o agenție tratată precum curvele de pe centură.
Întreaga conducere administrativă este actualmente provenită din MADR. Să ne amintim de ziua în care generalul Florian Coldea a fost înlocuit de la conducerea operativă a SRI, directorul general Siveco a ieșit la rampă, vorbind în numele Apia despre plăți. Fermierii și funcționarii cunosc bine ‘frăţia’dintre Siveco și firmele lui Sebastian Ghiţă în câştigarea licitațiilor pentru bazele de date ale agenției. Amintim că Sebastian Ghiță este cel care cânta ‘La Chilia-n port’, varianta statului de drept, cu Florian Coldea și Codruţa Kővesi. Ce a urmat se știe.
Într-un cuvânt, APIA este o agenție eminamente informatizată, la care fermierii vin să ceară bani, nu sfaturi despre metodele de gestionare a unei ferme, în numele căreia vorbește acum MADR și Siveco.
Toți specialiștii APIA au fost înlăturați discret, luându-le locul oamenii sistemului securist, pe partea de informatizare și manevrat bani publici, iar pe partea de sfaturi, consultanță și raportări producții ceauşiste de oamenii MADR-ului , condus de un celebru tovarăș de nădejde al vechiului regim comunist.
Comunicatul mai spune că plafonul aprobat pentru anul de plată 2016 este de 119.422.100 euro pentru 680.000 de fermieri, reprezentând echivalentul a 531.870.207 lei, și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Cuantumul ANT 1 este de 17,72 euro/ha, reprezentând echivalentul a 78,92 lei/ha, iar plătile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2016.
Nu se suflă niciun cuvânt despre restanţele anului de campanie 2015 sau de faptul că alte plăți din 2016 nu pot fi efectuate pentru că nu este finalizat controlul clasic și cel prin teledetecție.
Unii fermieri îmi spun că în Campania 2015 nu au avut vreun control, au decizie de plată, şi cu toate astea, cererile lor au fost întoarse în control administrativ. Apia se justifică prin erori care nu au fost luate în calcul inițial sau prin nerespectarea unor prevederi ale legii. Nu contează că fermierii astfel blocaţi la plată pe 2015, nu pot încasa nici plata pe 2016.
În privința teledetecției sau a controalelor clasice pe teren în 2016 este haos total. Unele judeţe au încheiat controalele, în altele se lucrează de zor. Atât de harnici au devenit inspectorii încât merg din casă în casă și îi pun pe bieții fermieri să semneze în alb rapoartele de control, motivând că nu mai au timp să meargă efectiv să măsoare sau să verifice parcelele pentru că așa li se cere de la centru.
Am încercat să aflu care este realitatea. Dacă ne uităm pe secțiunea ‚Achizitii’de pe site-ul Apia, vedem că agenția cauta prin licitație publică, la data de 10 februarie 2016, o firmă care să-i facă „Servicii de Control al calităţii prelucrării imaginilor satelitare suplimentare, achiziţionate de la Agenția Spațială Europeană-ESA, pentru finalizarea controlului prin teledetecție aferent anului de cerere 2016”. APIA negăsind încă firmă pentru astfel de servicii a trecut, probabil, la controale clasice pe teren , pe repede înainte, punând fermierii să semneze rapoartele în alb.
După efectuarea controlului calității controlului prin teledetecție, firma Gauss va putea livra către APIA toate rezultatele, declanșându-se astfel controalele administrative în baza de date și apoi toate plățile către fermieri, aferente anului de campanile 2016.
Noul guvern PSD se pare că mizează pe cartea absobţiei în totalitate a fondurilor comunitare, miză pe care de altfel s-a și construit noul buget pe anul 2017.
Agenția de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură(APIA) are un director la Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol(DACIS), în persoana unui fost ofițer SRI.
De curând, ministrul MADR, Petre Daea, a numit un ofițer de poliție, director general la Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale(AFIR), pe nume Cheşnoiu Adrian Ionuț .
Numirea s-a făcut, probabil, fără tam-tam, la ceas de seară, așa cum ne-am obișnuit. Secretomania privind numirile politice pe post, reprezintă o metodă binecunoscută și folosită de toate partidele care ne guvernează de 27 ani.
Noul director general de la AFIR, este un tânăr din Caracal de 35 ani, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție ‘A. I. Cuza’ din București.
Din 2005, imediat după absolvire, a lucrat ca ofițer principal în MAI, unde a rămas până în anul 2011, spune un site gălățean de știri. Numai că, pe site-ul MAI, unde se află toate declarațiile de avere și interese ale angajaților începând cu 2008, găsim o singură declarație pe numele Cheşnoiu Adrian, datată 13.06.2008, în care apare ofițer de poliție la Direcția Generală Afaceri Europene și Relații Internaționale(DGAERI). Probabil în 2008 Cheşnoiu a ieșit din sistem, ocupându-se de firma sa, SC Kesoil Consulting SRL-Caracal.
A mai fost director de cabinet al secretarului de stat Daniel Butanoiu la MADR, o perioadă angajat la APIA, apoi devine director de cabinet în Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei și Bărbați(DESFB), din cadrul Ministerului Muncii. Cum trec anumite persoane cu o așa viteză prin APIA, o construcție comunitară unde trebuie să dai concurs, nu-mi explic!?.
În această poziţie a condus un proiect, POSDRU/170/6.3/S/146 783-DESFB, ca manager de proiect, explicând grupului țintă cum stă treaba cu egalitatea de şanse, chiar dacă era divorțat și tatăl unei fetiţe.
Fosta lui soție este, atenție, ofițer specialist principal I la Direcția Generală Anticorupție(DGA)- Anchete, din cadrul MAI.
Împreună cei doi au un teren de 2.300 mp în Ciorogârla, Ilfov, două autoturisme, o șalupă, o remorcă transport și datorii de 95.000 CHF și 5.400 RON.
Din 2015 de la ultima declaraţie de avere şi interese de la DESFB, nu ştim cu ce s-a ocupat Cheşnoiu până la numirea de la AFIR. Aşteptăm cu interes completarea CV-ului şi declaraţiilor de avere, pe site-ul AFIR.
Dacă Petre Daea, șeful MADR, are soția la APIA director la Direcția Resurse Umane și paznic la DACIS, un ofițer SRI, noul șef AFIR, de profesie polițist, are fosta soție poliţistă la DGA. Așa că, aviz celor care vor să se angajeze și să fraudeze la APIA și AFIR!.
Nimic fără Dumnezeu, spune un dicton latin aflat pe frontispiciul Casei Regale din România.
În traducere, nimic fără PSD nu se va face în cele două agenții.
Sperăm ca cele două agenții să fie conduse cu mână de fier dar corect. Să nu ne trezim după patru ani că cei amintiți mai sus nu mai au spaţii de completat în declarațiile de avere și interese.
Așa să le ajute PSD!
Sâmbătă seară, așa cum relatează Cancan, premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu doi prieteni și cu trei fete la un restaurant de lux din Herăstrău. Unul dintre prieteni este Petrică Hogea, om de afaceri brașovean, condamnat pentru înșelăciune, la trei ani de închisoare cu suspendare. Sentinţa se aseamănă cu cea a lui Dragnea.
Inițial am crezut că Grindeanu se întâlnește pentru a rezolva o problemă complexă din ‘Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă’. Numai că ‚integrala’ era Hogea-Arsene iar problema complexă, probabil, a unui hogeac a picat, premierul plecând mai repede spre casă.
Dar să vedem cine este Petrică Hogea.
PARCHETUL DE PE LANGĂ TRIBUNALUL ALBA îl trimite în judecată, la Judecătoria Alba Iulia, în dosarul nr. 32/2002, pentru înșelăciune, în dauna A.V.A.S BUCUREȘTI, REPREZENTÂND PE A.P.A.P.S. BUCUREȘTI; DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV; SC ECTRANSPORT SA; ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ A MUNICIPIULUI BRAȘOV, PAS DIN SC ECTRANSPORT SA PRIN PĂUN CONSTANTIN și MAFTEI MIHAIL. Hogea este condamnat în sentința penală nr.110/2003 apoi i se admite contestația în anulare, prin care i se suspendă executarea sentinței până la rejudecarea recursului.
Pe rol intră ‚mama’ inculpaților penali Gheorghiţă Mateuț și prin diverse amânări reușește să ridice la fileul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție o EXCEPȚIE DE NECONSTITUȚIONALITATE A PREVEDERILOR ART. 385/14 ALIN. 1/1 CPP ȘI ART. 385/16 AL. 1 CPP, obținând recursul în aceeași instanță.
Cum pe excepție, ÎCCJ nu se putea pronunța, Mateuț sesizează Curtea Constituțională care îi dă cu flit în DECIZIA nr. 1.100 din 22 noiembrie 2007 : ‚ Respinge, că inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385/14 alin. 1/1 și art. 385/16 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petrică Hogea în Dosarul nr. 5.129/1/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 noiembrie 2007.’
La final, Curtea de Apel Alba-Iulia dă verdictul : ‚ Admite recursurile Parchetului de pe langă Tribunalul Alba și partea civilă AVAS , casează decizia penală atacată și sentința instanței de fond, sub aspectul săvârşirii infracțiunii prev. de art.215 alin.1 și 3 CP în daună părţii civile AVAS și rejudecând, condamnă inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art.81 CP dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.’
Dosarul se află pe Portalul de Justiție cu nr. 2714/57/2006
Decizia de la Curtea Constituțională este aici
Dosarul de la ÎCCJ are nr. 5129/1/2007
La APIA Hunedoara se lucrează de zor la finalizarea controlului prin teledetecție și a celui clasic pe teren.
Întârzierea s-a datorat faptului că APIA nu a avut bani de achiziţionare a hărților de înaltă rezoluție și de foarte mare rezoluție. Cel puțin așa a afirmat conducerea agenției la data la care au acordat doar Lotul 1, firmei prestatoare de servicii de control prin teledetecție, SC Gauss Srl.
Sincopele apărute s-au datorat Centrului de Cercetări al Comisiei Europene, ulterior fiind acordat și Lotul 2, tot firmei SC Gauss Srl, pentru controlul prin teledetecție.
Începând cu această săptămână, APIA a încărcat pe IPA Online hărțile prin tedetecţie 2016 în două straturi geografice, hărți cu înaltă rezoluție și foarte mare rezoluție.
Fermierii își pot vizualiza aceste hărți, accesând propria cerere pe IPA Online, activând stratul de hărți teledetecție 2016, reglând scara la 1: 50.000.
Spre deosebire de Campania 2015, în care APIA Hunedoara a avut un lot mare de fermieri controlați prin teledetecție și mai puțini controlați pe teren, anul 2016 reprezintă un lot de teledetecție cu o suprafața mai mică dar cu mai mulți fermieri controlați prin controlul clasic pe teren.
În sprijinul APIA Hunedoara a venit și o vizită a unei delegaţii constituită din șeful MADR, Petre Daea și dir. gen. adj. al APIA, Cornel Turcescu, vizită desfășurată la centrele județene APIA Alba și APIA Sibiu.
Petre Daea a vrut să vadă la fața locului modalitatea în care se desfăşoară un controlul clasic pe teren în județele în care suprafața eşantionată este foarte mare, iar condiţiile de verificare sunt mai dificile, dar și de a afla care este stadiul efectuării plătilor către fermieri și alte activităti curente desfăşurate în această perioadă la nivelul APIA.
S-a constatat că încărcătura mare a eșantioanelor de control nu rezolvă la timp întârzierile privind plătile, astfel încât s-au detașat de la alte centre județene 262 specialiști cu atribuții de control pe teren, ce au fost repartizați în 131 echipe, formate din câte doi oameni.
Centrele județene APIA care au primit un sprijin sunt: centrul județean APIA Alba unde a fost detașat un număr de 50 de specialiști, centrul județean APIA Hunedoara unde au fost detașați 38 de specialiști, centrul județean APIA Caraș Severin cu 26 de specialiști, centrul județean APIA Bistrița Năsăud tot cu 26 de specialiști, centrul județean APIA Bihor cu 12 specialiști, centrul județean APIA Mehedinți cu 8 specialiști, centrul județean APIA Mureș cu 24 specialiști, iar la centrul județean APIA Dolj au fost detașate 18 persoane.
Controlul pe teren se realizează pentru toți fermierii care au fost selectați în eșantionul de control, selecție realizată în sistemul informatic al Agenției, pe baza unor factori de risc, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene în vigoare.
Scopul controalelor pe teren este de a verifica condițiile de acordare a sprijinului financiar. Pentru realizarea obiectivelor de control, inspectorii de teren verifică fiecare parcelă solicitată pentru sprijin direct, ce presupune verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, verificarea clauzei de “fermier activ”, conformitatea cu suprafața minimă a parcelei agricole, condițiile stabilite pentru a asigura faptul că parcelele declarate sunt într-adevăr parcelele pentru care fermierul este indreptăţit să solicite sprijin, cât și declararea tuturor parcelelor.
‘..am venit să-i iau pe saşi.
-Să trăiți, d-le Președinte, da’ luați-ne pe noi înainte!’
Acesta ar fi fost fost salutul de primire al Gărzii de Onoare de pe Aeroportul Otopeni, atunci când preşedintele Republicii Federale Germane a venit să negocieze cu Nicolae Ceaușescu cumpărarea saşilor din Transilvania.
La acea dată, Klaus Iohannis a refuzat târgul, rămânând ‘marfă’ în țară, spre regretul unora de acum, care l-ar destitui , expulza sau vinde cu cea mai mare repeziciune.
Bucuria celorlalți este că Iohannis a rămas și a început ‘sa facă treabă’, expresie dragă Laurei Codruţa Koveşi, poreclită cucuveaua mov.
După cum ați observat, mai toți șefii de instituții publice, în momentul în care sunt contestaţi, răspund invariabil că nu-și dau demisia și că sunt acolo ca să-și facă treaba.
La fel și-a făcut treaba și Florian Coldea, şeful operativ, generalul şi adjunctul SRI, când dansa cu Sebastian Ghiță pe melodia ‘La Chitila-n port’, varianta statului de drept, sau la plajă prin stațiuni exotice.
Eduard Helwig, șeful SRI, ca să mai albească haina pătată a generalului Coldea, spunea că există acţiuni concertate privind discreditarea serviciului secret, dând de înţeles că Sebastian Ghiţă n-ar fi fost ofițer acoperit, dar deținea secrete de stat.
Păi, măi nene, discreditarea serviciului a făcut-o nimeni altul decât adjunctul tău, Florian Coldea, motiv pentru care a şi fost destituit și trecut în rezervă. Să vezi la masă doi care dețin secrete de stat, după care unul începe să dea pe goarnă, înseamnă că Florian Coldea a dansat și sub masă, la refrenul melodiei ‘La Chitila-n port’, scăzându-i vigilența. Nu-mi vine să cred că ditamai generalul ar putea sta la taclale cu altcineva decât cu un informator sau subaltern. Inculpatul Ghiţă e clar că a fost omul SRI, altfel nu se justifică ascensiunea fulminantă a acestuia în afacerile cu statul.
Mai mult, serviciile, câte or fi în țara asta, pentru că nu le mai știm numărul, l-au făcut scăpat pe Ghiță . După o logică simplă a sasului nostru, ales preşedintele României, aceste servicii ar trebui să știe și unde să-l găsească.
La adăpostul acestor știri cu inculpatul Ghiță, Liviu Dragnea a ‘pus-o’ de-o ordonanță de guvern, prin care să elibereze o parte dintre deținuții din penitenciare.
Circul mediatic este asigurat pentru o perioadă lungă de timp. Televiziunile unui condamnat și ale unui inculpat se întrec zilnic în orare de audiență, aliniind pe ecrane toate jigodiile politice și jurnalistice care de ani de zile își îndobitocesc telespectatorii. Cele două televiziuni nu uită să asocieze în interminabilele lor anchete, de dimineaţă până seara, numele lui Klaus Iohannis, inducând în mintea privitorilor faptul că acesta ar fi răspunzător de implicarea SRI în viețile noastre personale, de fuga lui Ghiță sau de suprapopularea penitenciarelor cu infractori.
Să nu disperăm și să avem încredere în judecata dreaptă a fiecăruia dintre noi. Dacă judecata noastră se va identifica cu demersurile preşedintelui , atunci cu siguranță SRI se va curăţa de vedete și de vendete iar deținuții și politicienii corupți vor mai sta un rând ‘pan’ la liberare’.
Ca un făcut, exact în ziua în care Florian Coldea a fost suspendat de la conducerea operativă a SRI, Florin Ilia, managerul general Siveco, a declarat pentru Mediafax, fără să-l întrebe cineva, că softul APIA va funcționa și că de acum încolo nu vor mai fi probleme cu întârzierea plăților pentru fermieri.
Ieșirea intempestivă a lui Florin Ilia la declarații, ne arată, de fapt, cine conduce APIA, dar e și un semn de slăbiciune al firmei Siveco la pierderea unui susținător de nădejde în persoana lui Florian Coldea.
Cum e posibil ca un inculpat penal și urmărit internațional, Sebastian Ghiță, care este în spatele Teamnet sau o condamnată definitiv pentru corupție și spălare de bani cu țiganii de la Sinteşti, Irina Socol, patroana de la Siveco, să câștige toate licitațiile la APIA? Mai mult, să dețină ‘cheia’softurilor care fac plățile comunitare pentru fermieri, îi controlează și sancționează doar pe unii iar pe alții niciodată. Nu-l mai adăugăm pe arestatul la domiciliu pentru flagrant de spagă, Tiberiu Urdăreanu de la UTI, care are și el ‘firimituri’din contractele cadru ale Siveco sau Teamnet cu Apia. Lista ar putea continua și se află pe SEAP printr-o simplă filtrare.
Venirea tehnocraților la conducerea guvernului a legitimat acțiunile de forță și dezvoltarea afacerilor SRI în toate agențiile statului român, înlăturând de la butoane o întreagă pleiadă de politicieni care nu erau colaboratori SRI.
La conducerea MADR a venit, după cum știm, un alt posibil ‘acoperit’care a încercat să deblocheze plățile către fermieri în Campania 2015. Dacă vă mai amintiți, a transferat întreaga vină a lui Siveco și Teamnet , pentru neefectuarea softului de plăți la timp, deși, banii fuseseră încasați, pe umerii funcționarilor APIA.
Apoi, în loc să restructureze agenția, a început să plece în străinătate sau să primească omologi străini, sub masca promovării agriculturii românești, de ziceai că el este prim-ministru. A inventat 12 posturi de atașați sau mai bine zis de ‘acoperiţi’ agricoli pe lângă ambasadele românești , pentru același scop de promovare a agriculturii, când știm cu toții că ‘acoperitii’ ambasadelor au în fișa postului și promovarea intereselor economice ale României. A mai solicitat angajarea a 50 de persoane la APIA, pentru actualizarea LPIS, motivând că Direcția Topografică Militară, aflată sub contract, nu mai are personal suficient iar personalul agenției este prost pregătit, motiv pentru care Comisia Europeană a sancţionat România.
Aceeași persoană și-a pus oamenii la APIA numindu-i cu mandat pe perioadă limitată, fără să organizeze concursuri, știind faptul că, întreaga conducere APIA este decapitată de către DNA.
Nu contează pentru nimeni nici în acest moment, faptul că, directorul Direcției Antifrauda APIA(DACIS) este fost ofițer SRI, persoana de contact de la toate licitațiile atribuite de către agenție firmelor agreate de SRI este o fostă colaboratoare a vechii securități, sau că soții sau soțiile celor din conducerea APIA sunt parlamentari, ofiţeri activi sau în rezervă SRI, MAPN, șefi de agenții, șamd., pentru care posturile sunt menținute la plecare și ‘încălzite’ la întoarcere.
Un caz de notorietate este soția actualului șef MADR, nimeni alta decât directorul Direcției Resurse Umane de la APIA.
Într-o astfel de organizare securistă, toți nedreptățiții, fie ei fermieri sau functionari, care își caută sau îşi vor căuta în instanţă drepturile, sunt sortiţi sau vor fi sortiţi eșecului, pentru că structurile statului din ‘câmpul tactic’ apără și se apără cu înverșunare.
O hotărâre de guvern, aflată în dezbatere publică pe site-ul MADR, preconiza o angajare a unui număr de 50 de funcționari la APIA pentru actualizarea LPIS. Noul ministru MADR, Petre Daea, consultându-se probabil cu soția sa, d-na Luchian Camelia, Director Direcția Management Resurse Umane din cadrul APIA, a considerat că nu se justifică suplimentarea personalului agenției, drept pentru care, în câteva ore a modificat proiectul de hotărâre de guvern de pe site-ul ministerului, dându-i altă formă.
Așadar, din numărul maxim de posturi ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale(MADR) și unităţilor aflate în subordinea acestuia de 13.498, din care 684 aparatul propriu al ministerului, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului, au rămas 13.448 de posturi, cu 50 mai puțin.
Interesant este să vedem ce consecinţe juridice ar fi avut angajarea celor 50 de funcționari la APIA, pentru actualizarea LPIS.
Proiectul de hotărâre de guvern a fost inițiat de către Achim Irimescu, fostul șef MADR, și preluat de către Petre Daea, în prima formă pe site-ul ministerului.
APIA a externalizat în 2010 serviciul de actualizare LPIS către Direcția Topografică Militară. Începând cu anul 2015 Ministerul Apărării Naţionale a înștiințat APIA că având în vedere ”constrângerile impuse de misiunile specifice ale Armatei României în mediul geopolitic actual, raportate la resursele de personal specializat” nu mai dispune de personalul necesar pentru actualizarea LPIS, deoarece acesta a fost redus de la 80 persoane la 25.
Iar acum citiți cu atenție schimbările care erau preconizate cu angajarea celor 50 de persoane și consecințele juridice: „În conformitate cu Regulamentele CE, LPIS este principala componentă a sistemului IACS pentru realizarea controalelor încrucișate, controale cheie în administrarea cererilor de sprijin. Comisia Europeană(CE), în situația în care actualizarea LPIS nu este realizată conform cerințelor, aplică penalităţi statelor membre, România fiind în această situaţie în anii de cerere 2007-2012. Această situaţie s-a datorat faptului că încă de la crearea sistemului LPIS, constrângerile bugetare au determinat că activităţile specifice LPIS să nu se realizeze la standardele de calitate solicitate, personalul implicat nu a avut pregătirea și experienţa necesară pentru desfăşurarea noilor activităţi. Trebuie ținut cont și de faptul că personalul nu este calificat și nu are noțiunile de bază pentru fotointerpretare, ca atare nu întotdeauna poate lucra la parametrii de calitate ceruţi de regulamentele europene și de ghidurile de implementare.”
În fond, APIA recunoaște prin gura lui Achim Irimescu faptul că a folosit personal la actualizarea LPIS care ‚nu a avut pregătirea și experiența necesară’, din cauza căruia Comisia Europeană ne-a sancționat cu aproximativ 1 mild. euro în perioada 2007-2012. Banii sunt plătiți de la bugetul de stat și nimeni nu răspunde pentru aceste fapte, știind clar că în acea perioadă Achim Irimescu și Dacian Cioloş aveau cunoștință de asemenea nereguli.
În anul 2010 auditul extern trimis al CE, prin Direcția Generală pentru Agricultură, specifica foarte clar: ‘proasta gestionare a sistemului LPIS-GIS a determinat multe nereguli și a transformat sistemul IACS într-unul deficitar’.
Noul ministru MADR, Petre Daea, în loc să facă lumina în acest caz, probabil la sugestia soției, a retras pe şest din proiectul de hotărâre de guvern, prevederea cu angajarea celor 50 de funcționari APIA, pentru a nu se sesiza autoritățile statului și a nu se descoperi vinovații pentru sancțiunile aplicate de către Comisia Europeană pentru proasta gestionare a LPIS.
Într-un interviu acordat revistei Agrointeligenţa pe data de 14.12.2016, dir. gen. APIA, Adrian Pintea, spunea că eșantionul de control aferent campaniei 2016, este format dintr-un număr de 83.648 de fermieri dintre care aproximativ 23.113 de fermieri sunt în eșantionul clasic iar 65.500 au fost eșantionați pentru a fi controlați prin teledetecție.
La cât pricepe Pintea cu ce se mănâncă un control pe teren, nici nu-i de mirare că inspectorii au sesizat primii neregulile și artificiile făcute de oamenii lui Irimescu implantați la conducerea APIA.
Dar ia să vedem ce s-a întâmplat?
După eșantionarea în baza analizei de risc și a selecției aleatoare la nivel de APIA central, fiecare centru județean APIA a primit lista fermierilor selectați, din modulul informatic, cu scopul de a fi controlați pe teren. Numai că, modulul informatic era unul de test. Când să se treacă pe modulul de producție, s-a constatat că rapoartele de control generate au alte parcele selectate la control, prin aceeași analiză de risc. Asta înseamnă că toate rapoartele de control de pe modulul de test și efectuate cu consumurile aferente(deplasări, combustibil, oameni alocați din alte județe,etc.) sunt nule, ele trebuind reluate de la zero pe modulul de producție. Făină treabă, nu!?
Un alt experiment pe care Pintea l-a făcut, și o spune cu gurița lui, făcând o mutare a fermierilor selectați la control prin teledetecție, la control clasic: ”Noi am luat această hotărare pentru că numărul total de fermieri care este stabilit prin eșantionul de control este stabilit prin niște reguli foarte clare și stricte, pe bază unor proceduri de eșantionare care sunt stabilite la nivelul agenției de plăti, pe baza documentelor de la Comisia Europeană (CE). S-a făcut acea solicitare pentru CE prin care deoarece este mult mai ușor să faci acel control prin teledetecție, spun ușor din punct de vedere al salariaților APIA și a muncii noastre. Nu s-au trimis acele imagini satelitare de la CE din lipsă de buget și atunci dar oricum acei fermieri erau în eșantion doar că, repet, s-a modificat această metodă de verificare. Fermierii nu sunt afectați în vreun fel pentru că tot sunt controlați și nu cred că prea mult contează metoda de verificare” .
Mai pe înțelesul tuturor: ‚Prin care deoarece’, zis Pintea, neavând bani să plătească hărțile de înaltă rezoluție și foarte mare rezoluție de la Centrul de Cercetări al Comisiei Europene, ca să dea de lucru lui Gauss SRL, câștigatoare a Lotului 1 de control prin teledetecție la APIA, s-a apucat el, cu de la sine putere, să controleze clasic și fermierii aflați la teledetecție. ‚Şi nu cred că prea contează metoda de verificare’, zice Pintea.
Ba, contează Pinteo! Ia pune mâna pe manualul de teledetecție și vezi cum procedura urmărește etapizat fazele de vegetație a culturilor, culturi care radiază într-un anumit spectru de culori, culori care se văd și se interpretează pe hărțile colorate cu înaltă rezoluție, certificând sau nu prezența culturilor, demonstrând astfel că fermierul a făcut o declarație corectă sau nu.
DNA, la cât pricepe ea cum stă treaba cu transparența licitațiilor la APIA, cu cheltuielile cu controalele pe teren și teledetecție,etc., i-ar trebui ani de zile să priceapă, asta după ce celebrul ‚câmp tactic’a a fost declarat neconstituțional.
Cum se face că Pintea n-a avut bani de achiziții de imagini satelitare când Irimescu mărește salariile la direcțiile agricole județene, plus mașină și combustibil, angajează 50 de oameni la APIA pentru actualizarea LPIS, peste Direcția Topografica Militară, care face același lucru, trimite 12 atașați agricoli în 12 țări cu mașină și consum de 300 l pe luna sau responsabilizează o agenție de trântori din subordine, ANZ, cu mașini și consumuri lunare de combustibili?. La ANZ numai dacă te uiţi la declarațiile de avere în fals a multora și te îngrozești.
DNA, te rugăm frumos să vezi care mai e dosarul viteazului director. Sau, de Bobotează ne spui că de pe ‘orbită’ ai intrat și tu la controlul clasic a lui Pintea!?
Hai, la mulți ani cu sănătate și subvenții când se poate!
Niciodată de când votez nu mi s-a întâmplat aşa ceva! La ieșirea de la vot, întreaga comisie mi s-a pus în genunchi spunându-mi: ‘Dumniaaavoastră… știți cât vă iubim noi pe dumniaaaavoastră!?’
Poate vă întrebați de ce, sau pentru ce, sau de ce ăla de la STS nu a îngenuncheat. Am să vă spun, chiar cu riscul de a fi arestat și condamnat. Cu suspendare, cum i s-a dat şi lui Liviuţ.
Le-am spus celor din comisie că am votat pentru succesul de ‘’o tută de dzile’ a primăriței, pentru apa ‘clocotildă’ din caloriferele de la blocuri, pentru caprele europarlamentarului din Românași, pentru ‘ it’s about economy’ a mincinosului, pentru mai mult porno pe tabletele europarlamentarilor, pentru programul de somn din parlament,pentru subvenţiile mitropoliilor, pentru moschei, pentru cuburile de gheață din paharele cu whisky, pentru comuna Nana, pentru vânzarea terenurilor către străini, pentru farmacia inimii antena, pentru cucuveaua lui Ghiță, pentru Jeana Badea, pentru zeiţa Iştar, soţia lui Isar din domeniul bancar, pentru toba cu doctorate, pentru ‘afară cu ungurii din țară’, pentru steagul secuiesc, pentru’ m-am săturat de România’, pentru fabrica de sodă pierdută de Rareş la poker, pentru golani, nu pentru dictatori, pentru ataşatele agri-cool ale MADR, pentru Prună și Gushet, pentru M10, pentru vaca Kobe a lui MRU, pentru morții(mamii lor) celor care au tras în noi, pentru băieții cu ochi albaștri ‘violați’ de popi, pentru religia din școli, pentru pâinea congelată de afară, pentru fiul nelegitm a lui Soros și pălinca lui, pentru pace în lume și împotriva armelor nucleare, pentru Scorniceşti și echipa de fotbal, pentru Muntele Athos și pedepsele machedonilor, pentru manelisti, pentru Santa Klaus şi Facebook.
Crăciun fericit tuturor!
Încă de la început l-am suspectat pe Achim Irimescu că face ce vrea la ministerul pe care-l conduce. ‘Şcoala’ lui Vasile Pușcaș se pare că își spune cuvântul. Plecări în vizite exotice, numiri și schimbări după bunul plac, primiri de miniștri, negocieri în numele României, centrat și dat cu capu’-spart, cum s-ar spune.
Mai nou, se pregătește să numească, urmare a unor ‘concursuri’ transparente și fără inhibiții, atașați agricoli pe lângă ambasadele românești din 12 state.
Fără avizul lui Cioloş, fără ‘deştiul’ lui Prună, fără aviz de la Finanțe, cu o semnătură doar a unui secretar de stat de la Externe, pe un ordin publicat pe repede-înainte, ieri, în Monitorul Oficial, partea I, nr. 990/8.12.2016.
A mări schema ambasadelor cu atașați agricoli, denotă faptul că atașații economici existenți nu-și fac treaba.
Cu 12 mașini și un consum de 300 l pe luna, cei 12 atașați agricoli vor intermedia afaceri agricole pentru prosperitatea patriei. Ce să-ţi spun!
Condiția de participare la concurs este să fii funcționar public din minister sau din agențiile din subordinea MADR.
Nu cumva viitorii atașați agricoli, acoperiți de cojoacele de lână, vor fi acoperitii Serviciului de Informații Externe? E la mintea oricărui copil, faptul că, un atașat de orice fel , se va supune rigorilor de comunicare, deplasare și securitate specifice oricăror ambasade.
Parcă vad cum la plimbarea cu mașina MADR-ului, prin târgurile și oboarele străine, unde ataşatele agri-cool își vor face veacul pentru a vinde produsele românești, vor fi prezenţi şi câte un șofer cu urechi pe post de radar.
Cui vor raporta activitatea externă acești atașați?
Probabil Irimescu își extrage acoperitii din agențiile din subordinea MADR-ului și își formează o divizie ‘agro-informativă’.
În acest context, ne întrebăm, în mod firesc, dacă fetele de pe ‘divizia’ Orientul Mijlociu trebuie să fie blonde și ce măsuri trebuie să aibă?.
Nu, nu măsuri de agromediu, ci măsuri la piept, talie și șolduri, pentru ca președinții de asociație ai crescătorilor de ovine, caprine şi bovine de carne-prietenii de suflet și agenți electorali ai lui Irimescu-, să-și poată valorifica produsele.
Comentarii recente