1.Ordinul 619/2015
Se pot elimina din Ordinul 619/2015 toate obligativitatile fermierilor, crescatori de animale sau nu, care au in exploatare pasuni private sau in concesiune/arenda, si delega catre primarii. Apia se umple nejustificat de hartii. Adeverinta eliberata de catre primarie trebuie sa fie o justificare fara echivoc pentru APIA.
Eliberarea adeverintei, la prima vedere, constituie o responsabilitate juridica. De ce, prin aceasta adeverinta, sa nu responsabilizez si mai mult primaria, deopotriva cu fermierul, in privinta dreptului de proprietate asupra terenului, dreptului de folosinta a terenului, densitatii de animale pe ha, suprapasunarii, cositului, vanzarii fanului, samd. Ce naiba o intereseaza pe Apia ce face fermierul cu fanul? Doar asa ca sa-i demonstreze ca e fermier activ?. Un audit extern nu are decat sa constate veridicitatea adeverintei mergand la primarie, tot o institutie a statului, angrenata in mecanismul platilor comunitare. Oricum, APIA prin controalele efectuate va face acelasi lucru. Primariile sa nu mai elibereze adeverinte pentru APIA decat daca sunt indeplinite de catre fermier conditiile de mai sus. De ce sa nu simplificam lucrurile?
AVANTAJE: daca adeverinta va fi semnata de catre primarie si fermier sub aspectul raspunderii legii penale, daca declaratie e falsa, atunci APIA va scapa de hartii. Toate erorile generate la maparea(legatura) IPA Online cu bazele de date IACS, SIVGIS si SNIIA, dupa inchiderea sesiunii de depunere a cererilor, vor disparea si vor usura controlul administrativ si darea in plata a cererilor.
2.IPA Online
APIA va trebui sa atentioneze urgent toti fermierii care isi digitizeaza parcelele in 2016 dar mai ales functionarii care verifica cererile digitizate, ca inainte de a inchide cererea sa verifice RAPOARTELE cu ANEXA 17_B. Celor carora li se genereaza aceste rapoarte si pe care marea majoritate nu le vad(sunt cu sutele de mii de fermieri in fiecare an) atrag dupa sine controlul pe teren. Toate erorile de la pct 1, erori generate exclusiv la digitizare si care fac obiectul identificarii parcelei fara echivoc, se pot corecta daca fermierul/functionarul se uita pe aceasta anexa inainte de a inchide cererea. Cele de la pct. 2 si 3 se pot corecta in acord cu Apia.
Iata punctele din aceasta Anexa 17_b:
1 *) Parcela agricola este tăiată de limita blocului fizic
2 *) Bloc fizic eligibil inexistent in stratul de referinta LPIS
3 *) Categoria de folosință a parcelei declarate nu se regăseste în categoria de folosintă a blocului fizic Sistemul informatic va clasifica fiecare caz in 1 sau 2 in functie de intersectia spatială intre parcela si referinta LPIS sau 3 în funcție de nepotrivirea intre categoria de folosintă a parcelei si cea a blocului fizic.
Atentionare: Ca urmare a solicitarii dvs. de a face verificări referitoare la cele semnalate în cuprinsul acestei Anexe, vă anunţăm că APIA va face aceste controale la faţa locului, în conformitate cu art. 37 şi 40 din Reg. CE 809/2014. Pe baza art. 3 alin. (2) din Reg. CE 809/2014, dacă vor fi găsite nereguli, retragerile nu mai sunt autorizate pentru părţile din cererea de plată la care se referă aceste nereguli, aplicându-se penalităti pentru suprafetele negăsite.
AVANTAJE: Toate erorile generate in aplicatia online se vor elimina la maparea IPA Online cu bazele de date IACS, SIVGIS si SNIIA. De asemenea, vor scadea numarul de nereguli si implicit sanctiunile aplicate fermierilor.
Observatiile Curtii de Conturi a Romaniei, la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale-MADR, scot in evidenta jaful la bugetul national, comis de fosta conducere a acestui minister.
Nicolae Vacaroiu, poreclit ‘saniuta’, citeaza din Raportul public pe 2014, la pag. 87 : ‘pana la finalizarea misiunii de audit, reprezentantii MADR nu au pus la dispozitia auditorilor publici externi documentele justificative care sa ateste realitatea operatiunilor pentru care s-a platit suma de 1.962 mii lei, conform contractului incheiat de MADR cu o societate comerciala care a organizat participarea ministerului la targul „BIOFACH 2014”, desfasurat in orasul Nürnberg (Germania), in perioada 12-15 februarie 2014.’
Imediat dupa aparitia lui Vacaroiu, de pe site-ul MADR au fost sterse din arhiva toate pozele fostului ministru exact de la expozitia cu pricina.
Am reusit sa recuperez poza de mai sus in care il recunoasteti pe fosta ‘Excelenta Sa’, ambasador al Romaniei la Berlin, gazda evenimentului, in perioada desfasurarii expozitiei si actual ministru la Externe.
Pe restul participantilor la expozitie ii cunoasteti.
Curios e ca Vacaroiu nu spune cu ce firma a facut contractul de inchiriere MADR-ul, dand, parca, ragaz MADR-ului, revistelor si televiziunilor apropiate ministerului, firmei care a organizat evenimentul si Asociatiei Bio-Romania, sa stearga de pe site-urile lor, toate pozele care faceau referire la acest eveniment.
Lucrurile nu trebuie sa ramana asa, iar institutiile abilitate ale statului trebuie sesizate, daca ‘saniuta’ n-a facut-o deja.
Sau au pus batista pe tambal ‘cei trei muschetari’ din imagine, pentru a nu afla prostimea cum se cheltuiesc peste 400 mii de euro in trei zile!?
1
2
Primarul din comuna Ghelari, jud. Hunedoara, face o miscare inteligenta, ajutand indirect fermierii subventionati de catre APIA sa-si identifice parcelele ‘fara echivoc’ in 2016. Ioan Bulbucan si echipa sa, asa cum prezinta articolul din cotidianul Servus Hunedoara, au accesat un fond comunitar pentru cartografierea intregii comune.
Ministerul Agriculturii, APIA si ANCPI se chinuie de ani de zile sa lamureasca fermierii sa se asocieze sau sa-si identifice corect parcelele subventionate. Primarul Ioan Bulbucan le-a luat-o inainte, fara sa mai astepte vorbaria goala a institutiilor statului.
Pe banii comunitatii europene, primaria va intabula toate cladirile si suprafetele comunei, scutind de la plata pe toti locuitorii ei. Astfel, cei care vor sa vanda imobile sau terenuri o vor putea face mai usor, avand extrase de carte funciara.
Privitor la fermierii comunei, subventionati de APIA, acestia isi vor putea identifica parcelele ‘fara echivoc’, conform reglementarilor europene si specificatiilor agentiei, eliminandu-se astfel erorile de identificare si digitizare.
Este inadmisibil ceea ce se intampla la APIA!
In imaginile de mai sus, va prezint din nou dezastrul de la APIA, spre aducere aminte, precum si modul in care fermierii sunt sanctionati pe nedrept iar functionarii agentiei invinuti aiurea.
Fiecare din cele doua imagini contin trei straturi suprapuse.
Prima imagine contine un strat cu harta cadastrala veche a comunei Ghelari, ce se suprapune pe ortofotoplanul comunei, cu imagini vechi din 2012, contrar recomandarilor DG-Agri, si stratul de blocuri fizice actualizate la plezneala.
A doua imagine contine stratul cu harta cadastrala veche, neactualizata, suprapusa pe stratul de blocuri fizice si peste stratul cu harta administrativa Google.
Cum sa-si identifice fermierii parcela ‘fara echivoc’, pe o harta ce contine: o harta veche cadastrala, neactualizata de catre cei de la ANCPI, ortofotoplanuri vechi si blocuri fizice neactualizate sau facute in dorul lelii de catre Directia Topografica Militara?
Cu ce sunt vinovati fermierii ca harta topografica veche nu ‘bate’ cu ortofotoplanul vechi, asa cum se vede si in imaginile de mai sus?.
Drumurile din harta topografica nu ‘bat’ cu drumurile din ortofotoplan dar nici cu drumurile din harta Google Map.
Aceeasi intrebare se pune: cu ce sunt vinovati functionarii publici care stau de ani de zile in fata calculatoarelor avand programe cu asemenea erori sau cu o retea Intranet gestionata de STS care se blocheaza mai mereu?
Fermierii, in astfel de situatii, se razbuna pe functionari pe buna dreptate, nestiindu-se vinovati. Dar nici nu poti incrimina functionarul pentru erorile geografice din softul geografic. Nu poti sa-i invinuiesti nici pentru blocajul repetat al softului facut de celebra firma Siveco.
Functionarul era obligat in fiecare an, ca dupa perioada de depunere a cererilor de subventie, sa mai ‘traga’, fara acordul fermierului, de limitele parcelelor digitizate, pentru a elimina suprapunerile si a ‘aranja’ suprafata digitizata a tarii, astfel incat, toti fermierii sa ia bani.
Bine ca aceasta ilegalitate, generata tot de conducerea APIA, va fi reglementata; fermierul fara sa fie sanctionat, va putea ca in decurs de o luna, dupa inchiderea sesiunii de depunere, sa-si rearanjeze parcelele.
Drept consecinta, pe asemenea harti, se fac controale pe teren si teledetectie, generandu-se alte erori care se rasfrang in sanctiuni asupra fermierilor si injuraturi impotriva functionarilor APIA.
Eu insumi mi-am apostrofat in scris colegii pentru nepricepere si indiferenta, dar cand ma gandesc cati dintre ei si-au pierdut viata si vederea stand mii de ore la APIA, incercand sa dea cererile in plata in conditiile descrise mai sus, ma infior!
De ce sa-ti periclitezi sanatatea injurand ca n-ai luat banii de subventie ca fermier sau ca cei din conducere nu se pricep sau in mod intentionat iti blocheaza munca de functionar?
Iata o intrebare de la care se asteapta un raspuns ‘fara echivoc’, din partea celor care conduc destinele agriculturii.
Era gata sa visam frumos dupa ce comisarul european Dacian Ciolos ne anunta ca a simplificat Politica Agricola Comuna(PAC)!. O ce viS!
A trebuit sa vina un nou comisar, sa ne vorbeasca despre complexitatea PAC 2014-2020, despre faptul ca la nivelul intregii comunitati europene exista probleme cu platile.
Totusi, cei care au investit din timp in noile softuri menite sa armonizeze noua politica agricola cu platile nationale din fiecare stat, au reusit sa plateasca avansuri sau au facut deja plati integrale.
Dupa cum se cunoaste, Achim Irimescu, noul ministru al Agriculturii, a estimat ca platile generale pot incepe in data de 8 aprilie 2016, la o saptamana dupa ziua pacalelilor.
‘Era necesar ca fiecare stat sa se asigure din timp ca sistemul este capabil să realizeze platile conform noii Politici Agricole Comune‘ a spus noul comisar european pentru Agricultura, Phil Hogan.
APIA s-a asigurat din timp.
Pentru ‘Servicii de dezvoltare software pentru realizarea noului sistem informatic în vederea implementarii schemei de plata de baza prevazuta în noua Politica Agricola Comuna‘, APIA a atribuit din timp lui Siveco contractul nr.143974/02.02.2014 in valoare de 28884500.00 Moneda: EUR, Fara TVA.
Apoi i-a mai atribuit din timp contractul nr. 157860/19.05.2015 in valoare de 1192415.00 RON, fara TVA, pe care Siveco trebuia sa-i faca servicii pentru produsele software licentiate Oracle( detinute de Apia).
A se vedea mai jos produsele licentiate pe nr. de produse numerotate de la 1-9, urmate de cantitate si apoi de perioada in care Siveco trebuia sa presteze serviciile solicitate:
1.Partitioning – Processor Perpetual buc.40, perioada 01.05.2015-31.12.2015
2.Oracle Database Enterprise Edition – Processor Perpetual, buc.35, perioada 01.05.2015-31.12.2015
3.Real Application Clusters – Processor Perpetual,buc. 40, perioada 01.05.2015-31.12.2015
4.Internet Application Server Java Edition – Processor Perpetual, buc. 6, perioada 01.05.2015-31.12.2015
5.Internet Developer Suite – Named User Plus Perpetual, buc. 1, perioada 01.05.2015-31.12.2015
6.Exadata Storage Server Software – Disk Drive perpetual,buc 84, perioada 01.05.2015-31.12.2015
7.Diagnostic Pack – Processor perpetual,buc. 24,perioada 01.05.2015-31.12.2015
8.Tuning Pack – Processor perpetual,buc. 24, perioada 01.05.2015-31.12.2015
9.Data Integrator Enterprise Edition – Processor perpetual, buc.12,perioada 01.05.2015-31.12.2015
Contractul zice clar: ‘Se solicita prestarea de Servicii de suport tehnic pentru produsele software licentiate Oracle detinute de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, în conformitate cu cerintele si specificatiile tehnice din caietul de sarcini’ si ca ‘Produsele mentionate constituie platforma informatica care sustine principalele aplicatii utilizate de catre institutie, respectiv: Sistemul de administrare a platilor, Aplicatia de cartografiere, Aplicatia de contabilitate si Aplicatia cota de lapte.’
Sa ne amintim faptul ca Siveco declara in prima faza cat de complex este softul de plati si ca nu s-a apucat de lucru pentru ca APIA nu i-a dat specificatiile tehnice. Apoi a afirmat ca s-a ajuns la aceasta situatie de amanare a platilor independent de ea si de APIA.
Asadar, cine este de vina pentru intarzierea platilor?
Site-urile agricole abunda in aceste zile cu pareri ale ‘specialistilor’ APIA in materie de teledetectie si prezentarea firmei Gauss drept mare specialista in astfel de controale.
Gauss , singura de altfel, castiga pe banda rulanta, de ani de zile, toate loturile oferite de APIA pentru controlul prin teledetectie. APIA, in schimb, n-a prezentat niciodata concluziile firmei/firmelor care au facut controlul calitatii controlului prin teledetectie. Ceea ce, incontestabil, ne face sa ne indoim de calitatea lucrarilor facute de catre un singur executant.
In Campania 2015, site-urile mai sus amintine ne spun ca aprox. 60% din firmele controlate in jud. Mures si aflate sub lotul de teledetectie , prezinta coduri de neconformitate. Astfel, pentru necunoscatori, se afla abia acum despre erorile generate de diferenta dintre suprafata declarata de catre fermier si cea constata prin controlul prin teledetectie.
Nu se aminteste nimic despre erorile aparatelor de masurat ale inspectorilor de la controlul clasic pe teren, aparate(GPS-uri) care isi asteapta de ani buni recalibrarea sau inlocuirea.
Pentru cunoscatori, ma refer la functionarii APIA, se stie cum Gauss, in anii trecuti, cand controlul se efectua pe desene facute pe hartie in format A3, n-a ‘vazut’ pe hartile de foarte inalta rezolutie suprafete cu culturi, uneori si de 20 ha, inebunind fermierii cu ‘neconformitatile’ sale.
Erorile constatate la controlul prin teledetectie dar si la controalele pe teren, au o cauza penala despre care nu se vorbeste.
Imediat dupa incheierea perioadei de depunere a cererilor de catre fermieri la APIA, functionarii vad toate suprafetele digitizate. O parte dintre ele se suprapun, lucru neobservabil de catre fermieri. Ei isi vad propria cerere, o digitizeaza si vad suprapunerile din vecinatatea propriilor parcele pe care le rezolva sau nu. Functionarii, in sistemul Intranet, vad declaratiile si suprapunerile tuturor fermierilor. Suprapunerile sunt atat de numeroase incat nu exista timpul fizic pentru invitarea fermierilor la agentie si rezolvarea acestor neclaritati. Drept urmare, sefii de la APIA, presati de minister, ordona ilegal centrelor judetene si locale, pentru ca functionarii sa ‘traga’, tot ilegal, de limitele parcelelor digitizate, pentru a elimina suprapunerile si pentru a lua toti fermierii subventie. Atunci cand se desfasoara controlul prin teledetectie, este normal ca suprafata culturilor suprapuse pe suprafata declarata sa nu mai ‘puste’.
La fel se intampla si la controlul clasic pe teren, dupa incheierea datei de depunere a declaratiilor de suprafata si a ‘violului’ la parcelele digitizate efectuate de catre functionarii responsabili de dosare: inspectorii de teren incarca in GPS-uri parcelele digitizate si ‘trase’, merg pe teren si masoara parcela dupa coordonatele incarcate, dar si cultuara de pe aceasta parcela. Dupa descarcarea masuratorilor la parcela si la cultura, in calculatoarele APIA, se observa aceeasi diferenta dintre suprafata culturilor declarata si cea constatata pe teren.
Vina este datorata lipsei cadastrului general. Din acest motiv, majoritatea fermierilor, am putea spune, primesc ilegal subventii comunitare si nationale, pe declaratii de identificare de genul, ‘ia p’acilea‘, si nu pe suprafete aflate in sistemul national de referinta.
Conceptul de identificare a parcelei fara echivoc, este un semnal de alarma tras de catre Comisia Europeana, indreptat mai degraba impotriva autoritatilor pentru a cadastra suprafetele aflate in plati comunitare, decat impotriva fermierilor, care, in marea lor majoritate(aprox. 700.000 mii) nu au bani sa-si intabuleze pamanturile.
E suficient sa amintim ca Romania a fost sanctionata cu apox. 1 mld. euro datorita faptului ca APIA a calculat din 2007 subventia SAPS si CNDP de pe AXA I cu acelasi curs cu care au calculat masurile delegate de la APDRP(AFIR)de pe AXA II(PNDR 2007-2014). Cursul dat de Banca Centrala Europeana pentru AXA I era diferit de cursul dat pentru AXA II. Pentru acest caz penal nu a raspuns nimeni.
Asteptam acum, in lipsa cadastrului, sa returnam CE, din bani publici, banii de pe suprafete declarate aiurea si controlate la cacialma?
Ordonanta de Urgenta pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin.(1) lit.c) si k) din Legea nr. 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, modificata prin Legea 149/ 2015 din 24.06.2015, ar trebui sa intre de urgenta in atentia DNA!
Suspendarea alin.(1) lit.c) de la art. 23 din Legea nr. 407/2006, <<c) pasunatul animalelor domestice in terenul agricol intre 6 decembrie si 24 aprilie>>, intra in contradictie cu Bunele Conditii Agricole si de Mediu(GAEC 7 – Intretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de pasunat de 0,3 UVM/ha si/sau prin cosirea lor cel putin o data pe an).
Prevederea de la alin.(1) lit.c) de la art. 23 din Legea nr. 407/2006, modificata prin Legea 149/ 2015 din 24.06.2015(promulgata), a fost intocmita conform Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, din 11.12.2013.
Art. 10 din aceste norme spune clar: ‘Introducerea animalelor pe pajisti este permisa doar in perioada de pasunat prevazuta in amenajamentul pastoral‘. Amenajamentul pastoral se afla in Ghidul-Cadru
pentru amenajamentul pastoral, anexa la Hotararea nr. 78/2015 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.064/2013
Ghidul-Cadru, in conformitate cu normele de ecoconditionalitate spune la paragraful 5.4.1:
‘5.4.1. Durata sezonului de pasunat
Se precizeaza data inceperii si incheierii pasunatului, stabilindu-se numarul zilelor de durata a pasunatului, pe fiecare trup de pajiste in parte. Pentru determinarea duratei de sezon se va tine seama de altitudine, factori limitativi, conditii climatice extreme, traditie locala.
Momentul inceperii pasunatului rational se face cand:
..
e) după 23 aprilie.
Durata sezonului de pasunat este determinata in primul rand de durata perioadei de vegetatie care este legata mai mult de perioadele de seceta la campie si deal si de temperaturi scazute pentru zona de munte astfel:
a) campie: 190-210 zile la irigat (aprilie – octombrie) sau 100-150 zile la neirigat;
b) dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie);
c) munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie);
d) subalpin: 60-100 de zile (iunie-august).
Incetarea pasunatului se face cu 3-4 saptamani (20-30 de zile) inainte de aparitia ingheturilor permanente la sol.‘
Iata ce spune acest GAEC7, pag.15 din Ghidul de ecoconditionalitate : ‘Obiectivul acestui standard este evitarea deteriorării pajistilor permanente prin masuri de intretinere si exploatare rationala. Legat de intreţinerea si exploatarea rationala a pajistilor, fermierii trebuie sa mai respecte urmatoarele:
– primavara, sa nu inceapa pasunatul prea devreme, cand solul este inca umed, pentru
ca acesta se batatoreste si se pot forma gropi, se distruge vegetatia, iar pe terenurile in panta se produce eroziunea solului;
– pasunile inundate nu vor fi pasunate mai devreme de 2 saptamani de la retragerea
apelor;
– pajistile care nu sunt pasunate in cursul unui an calendaristic se cosesc cel putin o
data pe an;
– masa vegetala cosita trebuie adunata in maxim 2 saptamani de la efectuarea cositului;
– toamna, pasunatul sa inceteze cu aproximativ 25–30 de zile inainte de venirea
ingheturilor permanente prognozate.’
Acest standard GAEC7 trebuie respectat de catre fermieri. Altfel, inspectorii APIA de la controale pe teren sunt nevoiti sa aplice sanctiuni pecuniare fermierilor.
Prin suspendarea de catre guvern a unui articol de lege, care suspenda implicit acest standard, se aduce o atingere grava a intereselor financiare ale CE, prin aceea ca, APIA va acorda ilegal subventii in Campania 2015(perioada de plata 1 dec. 2015-30 iun.2016) pe terenuri care nu respecta standardele de ecoconditionalitate in integralitatea lor- considerand ca oierii incepand cu 2007 au respectat GAEC7.
Pe de alta parte, solicitarea oierilor de a ridica interdictia din legea vanatorii cu privire la pasunat, confirma faptul ca, niciun oier din aceasta tara nu a respectat pana acum GAEC7. Inseamna ca APIA a efectuat plati necuvenite catre toti oierii incepand cu 2007.
Ditamai fostul comisar pe agricultura, care a reformat, chipurile, agricultura europeana, Achim Irimescu, alt specialist in agricultura sau noul dir. gen. al APIA, Ioan Merca, cum de nu s-au sesizat?
De la ultimul nu te poti astepta la ceva pentru ca e de la APIA, dar de la primii doi care cunosc, dupa cum afirma, legislatia europeana si nationala in materie, ne-am fi asteptat mai mult.
Priviti cum motiveaza ‘specialistul’ in agricultura Achim Irimescu suspendarea articolului cu pricina: ‘ Interzicerea miscarii animalelor in perioada 6 decembrie – 24 aprilie, si
impunerea stabulatiei permanente, determina imbolnaviri ale ongloanelor(Copita care acopera complet ultima falanga a fiecarui deget-DEX), imbacsirea
cojocului de lana care genereaza boli ale aparatului respirator, conducand astfel la
pierderi majore in randul efectivelor de animale.
In cadrul raselor de ovine din Romania, rasa turcana este majoritara, fiind o
rasa creata de-a lungul secolelor in libertate, iar limitarea miscarii in ferestrele iernii
conduce, implicit, la degenerarea genetica a populatiilor de ovine din aceasta rasa,
fapt ce constituie o pierdere importanta a patrimoniului zootehnic national.
Avand in vedere ca majoritatea fermelor din Romania sunt ferme cu crestere
in sistem extensiv, care nu au surse de apa proprii, iar interzicerea deplasarii
animalelor la sursele de apa naturale, respectiv rauri, lacuri, izvoare, genereaza boli
metabolice cauzate de insuficienta consumului de apa si conduce la diminuarea
semnificativa a efectivelor de animale.’
Impactul asupra mediului, pentru care semneaza Cristina Pasca-Palmer de la Mediu, este unul fain-frumos. Citez: ‘Impactul va fi deosebit de benefic pentru ca are in vedere valoarea naturala
a terenului si mentinerea echilibrului ecologic intre speciile de animale,
domestice si salbatice.’
Ordonanta contra ongloanelor si imbacsirii cojoacelor este finalizata cu semnatura lui Dacian Julien Ciolos.
Eu stiam ca de Bunele conditii agricole si de mediu(GAEC) si de sanatatea animalelor se ocupa fermierii pentru care Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) ii plateste din FEGA, FADR si bugetul national, nicidecum guvernantii.
Apai, no! sa-i iertam??
OLAF, DG AGRI, DLAF, DGA, DNA? hai, la treaba, ca tot o tineti langa-balanga cu controalele la fondurile comunitare!
Data de 11.12.2015. Mai spre seara. Achim Irimescu il numeste pe Ioan Merca dir, gen. APIA. Ioan Merca a fost detasat interimar de pe pozitia de dir. exec. adj. al Centrului judetean APIA, Cluj.
Data de 12.12.2015. De dimineata tare!. Omul lui Vasile Dincu, Liviu Alexa, da de stire: Ioan Merca sigur va fi dir. gen. APIA. Presa agricola online preia stirea.
Data de 14.12.2015, ora 18.00. Nicio informatie oficiala despre numire. Site-urile APIA si MADR prezinta aiureli pentru prosti: vizite de lucru, poze fata-verso cu Irimescu, subventii la motorina,etc.
Drept pentru care m-am adresat lui Vasile Dincu:
Stimate D-le Dincu,
Referitor la numirea altui interimar la APIA
D-l ministru A. Irimescu l-a numit initial pe Florin Faur, dir. gen. interimar la APIA, in locul lui Gheorghe Benu, cercetat penal. Ulterior, ordinul a fost revocat pentru ca nu poti numi un nou interimar, cand tu, de fapt, ai un interimar in persoana d-lui Putintei. Legea spune ca trebuie musai sa organizezi concurs.
„Pe de altă parte, Gheorghe Dorel Benu, cel care a detinut anterior postul de directorul general la APIA, a fost suspendat din functie, fiind cercetat DNA pentru fapte de coruptie, iar locul său nu poate fi ocupat decât prin concurs sau temporar asa cum îl ocupă în momentul de fată si Mihai Putintei.”
Sa nu uitam, dar sa si reparam, APIA este o constructie comunitara si toti se supun examenelor si nu numirilor politice prin ordin de ministru.
In data de 11.12.2015, asa cum se vede in atasament, Irimescu il numeste pe Merca dir. gen. interimar la APIA, acesta fiind actualmente detasat in noua functie din postura de dir. exec. adjunct al APIA Cluj.
Iar punem amici de-ai lui Ciolos, scoliti pe la Bioterra si cu diplome obtinute pe banda rulanta la USAMV-uri, fara sa aiba cunostinte despre functionarea APIA?
Merca a fost dir.exec. la Consultanta Agricola Cluj, numit in 2006 de Flutur, pe vremea cand era liberal. In aceasta perioada Merca a depus cerere la APIA in numele Consultantei agricole Cluj, pe un teren de 6 ha aflat in proprietatea agentiei de consultanta. O imbecilitate mai mare nici ca se pomenea. In traducere, inseamna plati comunitare duble catre administratiile de stat.
Ulterior, dupa ce am sesizat DG AGRI la CE, privitor la ilegalitatea de a depune cereri de subventie a consiliilor judetene, locale si a agentiei de consultanta agricola, cererea a fost retrasa.
In 2009 Ilie Sarbu i-a revocat pe toti dir exec. ai agentiei de consultanta agricola, transformand agentia in camere agricole judetene, sub patronajul consiliilor judetene. Merca a contestat in instanta revocarea sa si a castigat, devenind consilier superior al camerei agricole din Cluj. In 2012 a fost numit politic in functia de dir. exec adj. al Apia Cluj, locsor de unde a stat cumintzel pana l-o fi sunat Ciolos.
Cum ramane cu meritocratia? Cum se face ca, peste noapte, in mai putin de patru ani, Merca a devenit specialist Apia, cand el habar nu are cu ce se mananca APIA.
Sunt consternat!
In atari conditii, ma ofer eu interimar, desi legea nu-mi permite, fara ‘renuneratie’ si sa conduc APIA de la Cluj.:)))
Spuneti-i d-lui Irimescu, pe care l-am vizitat in 2012 la investirea ca secretar de stat in MADR, ca atunci m-am oferit sa conduc APIA la orice nivel, in speranta de a-l ajuta, dar a preferat sa-si puna dir. gen pe fostul sau coleg de facultate Gheorghe Benu, anchetat ulterior penal. Sa nu pateasca si cu Merca la fel!.
Problema este ca acolo trebuie schimbat managementul din temelii, schimbata echipa IT si pus un specialist in IT care relationeaza constient cu Siveco si Teamnet.
Sunteti sigur ca Merca nu-si aduce si el la randul lui amicii la Bucuresti, asa cum Florin Faur a facut-o, aducandu-si nevasta la Apia central in 2011 sau Putintei cu nevasta la directia audit din aparatul central?
Nu uitati, d-le Ministru, important este ca fermierii trebuie platiti iar modulele informatice la Apia trebuie refacute in totalitate pentru platile finale catre fermieri. Puneti interimar un IT-ist, schimbati echipa de negociere cu cele doua firme IT dar si echipa comisiei de licitatii de la APIA.
A pune necunoscuti si pretenasi de tot felul stirbeste reputatia agentiei.
Prin prezenta informare nu fac decat sa-mi exprim un punct de vedere absolut dezinteresat. Asa cum va spuneam, ma aflu in plin proces cu APIA(inceput in 2010) pentru destituirea din functia publica de consilier superior. Pana acum , la procesul final, 7062/117/2011 de pe portalul de justitie, doi judecatori s-au abtinut in cauza mea. Sa fie oare din cauza faptului ca in 2013 am sesizat Inspectia Judiciara a CSM-ului si frica de descoperiri de fapte care frizeaza penalul intre judecatori??
Faptul ca presa online preia stirea de pe site-ul lui Liviu Alexa, cu numirea pe sest a d-lui Merca, asa, pe inserate si vineri seara, fara un anunt oficial, va poate aduce prejudiciu de imagine, mai ales ca Alexa a fost un student de-al Dvs, ‘mai rebel’. Si, mai mult, numirea s-a facut fara o minima transparenta pe care o tot invoca guvernul din care faceti parte.
Cu stima,
Antoniu Poienaru, Cluj-Napoca
Mandri ca sunt romani de la stanga: Dorel Benu, primarul comunei Mociu si Adrian Zaharia. In planul secund mandrii romani George Turtoi si Daniel Constantin
Dosarele de coruptie in care sunt implicati lucratorii din agentiile de stat se inmultesc pe zi ce trece.
DNA abia acum a inceput sa-si formeze propriile echipe de control pe care si le trimite la ascultat, saltat si deferit justitiei infractorii politici din institutiile statului. E bine si in ultimul ceas.
Ceea ce se intampla in interiorul APIA am semnalat de ani de zile, fara vreun efect.
Invit procurorii platiti din banii nostri, sa observe cum pe nesimtite in centrele judetene APIA s-a mai creat un post de dir. executiv adj. Daca pana acum aveam un dir. exec. si un dir.exec. adj., APIA a mai bagat pe statul de plata inca un nemernic care nu face nimic, un dir. exec. adj., pentru a multumi PC-ul, PSD-ul si UNPR-ul sau UDMR-ul, dupa caz.
Semnalul de lupta impotriva PNL-ului tradator a fost dat in momentul destramarii USL, iar unealta mijlocitoare a inlocuirilor politice nu putea fi decat dir. gen. APIA, Dorel Benu.
Acesta este anchetat si in arest la domiciliu. La fel si dir. gen. adj. APIA, Aurel Pana.
In aceasta degringolada, vanitosul Adrian Zaharia, dir. exec al Centrului judetean APIA Cluj, face ce vrea.
Mai nou, mediaza impreuna cu organizatia PC Cluj, in spatiile APIA Cluj amenajate de catre angajati ai agentiei , simpatizanti PC, pe europarlamentarul Laurentiu Rebega. Acesta si-a deschis cabinet de europarlamentar pentru a ajuta fermierii. Sau pentru a-si dezvolta propriile afaceri.
Tupeul nemarginit al lui Zaharia rezida din faptul ca in toate ocaziile se afiseaza cu Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, si pe la toate usile spune ca-l cunoaste si ca ar fi fost colegi in organizatiile studentesti.
Tehnica de dominare prin trimiteri la ‘pile, cunostinte si relatii’ dar si amenintari, se reflecta si prin incercarea de a controla sindicatul APIA Cluj.
Centrele locale ale agentiei APIA Cluj le-a mutat si sucit intr-o maniera penala.
Un exemplu ar fi sediul centrului local Apahida care a fost desfiintat si infiintat altul in comuna Mociu.
Primarul de acolo, un UDMR-ist sadea si fost turnator la securitate, a trecut cu bagajele politice in 2013 la PC. In campania pentru prezidentiale din 2014 s-a trezit cu dosar penal.
Apetitul partidului PC pentru activitati penale a sporit de cand cel care a infiintat acest partid, Dan Voiculescu, se afla la mititica pentru o perioada de zece ani.
Numai ca spatiul in care functioneaza centrul local APIA din Mociu este caminul cultural aflat in proprietatea primariei Mociu. Aceasta a renovat in 2012 caminul cultural cu ajutorul unui proiect PNDR- AXA 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale–Masura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale.
Consultanta s-a facut cu ajutorul firmei Long Way din Cluj, iar proiectul s-a numit :’Proiect integrat de infiintare retea de canalizare reabilitare drum, extindere retea alimentare cu apa, modernizare camin cultural si infiintare centru de zi pentru copii ‘tip after school’ in comuna Mociu, judetul Cluj’.
Valoarea acestui proiect a fost de 9.922.999 lei platiti din fonduri FEADR.
In Ghidul solicitantului –Masura 322 se zice clar la pag.21: ‘Toate activităţile pe care solicitantul(nm: Primaria Mociu) se angajează să le efectueze prin investiţie atat la faza de implementare a proiectului cât şi în perioada de monitorizare şi pentru care a primit punctaj la selecţie, devin condiţii obligatorii. În caz că, la verificarea cererilor de plată, sau în perioada de monitorizare, se constată că aceste condiţii nu se respectă, plăţile vor fi sistate iar contractul va fi reziliat.’
Asadar, ce cauta sediul centrului local Apia Mociu in spatiul caminului cultural Mociu, reabilitat pe Masura 322, daca trebuie respectate conditiile privitoare la: ‘renovarea, modernizarea, extinderea şi/sau dotarea căminelor culturale
(cu excepţia căminelor culturale care au primit sau sunt în curs de finanţare prin „Programul prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale”, conform legii nr. 143/2007) centrelor culturale/ centrelor pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale dacă acestea adăpostesc activitatea unui/unor ansambluri artistice recunoscute ( muzică, dans, teatru, pictură, sculptură, artă manufacturieră tradiţională )‘?.
Sa intelegem ca Centrul local APIA Mociu adaposteste activitati de dans si muzica pentru a sta legal in acel spatiu?
Seful acestui centru local- seful orchestrei, cum ar veni-, este nimeni altul decat fostul secretar al comunei Apahida, Ioan Harbea, destituit din functia publica de catre fostul prefect al Clujului, Alin Tise, si angajat apoi la APIA in 2006.
O alta dovada este organigrama din imagine in care se vede clar ca in acest moment APIA functioneaza cu un centru local legal la Apahida, nicidecum la Mociu.
Organigrama este semnata de catre dir. exec APIA Cluj, Adrian Zaharia.
Mai observam ca decizia de infiintare a noului centru local Mociu este semnata de arestatul fost dir. gen. APIA, Dorel Benu, fara a se preciza adresa noului sediu.
Pe niciun act oficial prezentat mai sus nu apare adresa din Mociu a sediului local APIA. In schimb pe site-ul APIA, la centre judetene apare adresa centrului, ce coincide cu adresa caminului cultural.
Toate poarta amprentele lui Adrian Zaharia si ale lui Dorel Benu.
De amprentare stim cine se ocupa!.
Suprafata de aprox.57.000 ha care a fost lucrata de SC TCE 3 Brazi SRL in Insula Mare a Brailei
Celebra firma a raposatului Culita Tarata, SC TCE 3 Brazi SRL, a pus mana in 2001 pe aprox. 57.000 ha de teren agricol in Insula Mare a Brailei, cu concursul Agentie Domeniului Statului(ADS), si cu directa recomandare a lui Ilie Sarbu(tata-socru), fost ministru al Agriculturii.
Dupa ce a pus mana pe putere in 2012, actuala coalitie de guvernare a schimbat toti sefii de agentii, inclusiv pe cel de la ADS.
Ca un facut, firma SC TCE 3 Brazi SRL si SC Grivco SA si-au transferat in 2012 terenurile arendate, pe alte firme, intocmind noi contracte de arenda cu ADS-ul, desi ambele firme se afla in procese pe rol cu vechea conducere a ADS.
Prima firma, SC TCE 3 Brazi SRL, a intrat in insolventa transferand toata suprafata de aprox. 57.000ha firmei SC Agricost Srl iar Grivco SA si-a transferat cele 2.400 ha de la acelasi ADS, pe firma Grivco Agro Srl, devenita SC Agro Seed Muntenia SRL.
Miza acestor miscari a fost de a beneficia de subventii pe suprafata de la APIA, desi, in contractele initiale dintre cei doi arendasi si ADS aveau ‘obligatia sa nu cedeze ori sa instraineze in orice fel exploatarea, folosinta sau uzufructul terenului cu destinatie agricola arendat, fie prin subarendare, inchiriere, cesiune, asociatiune in participatiune sau orice alte conventii, si nici sa le dea ii gaj, in garantie, sa-l angajeze in nici un fel, sa-l ipotecheze ori sa accepte vreo creanta asupra lui ori masura de sechestru ori poprire pe venit, fie ele si asiguratorii, fara acceptul prealabil expres si in scris al arendatorului’.
Intreaga conducere a ministerului Agriculturii si APIA ar trebui demisa urgent si recuperate toate subventiile acordate ilegal. De asemenea, suprafetele aflate in proprietatea ADS sa fie licitate si nu acordate prin atribuire directa, recuperate arendele neachitate si incasate la timp arendele viitoare.
Cei care se fac vinovati de spolierea bugetului national dar si a bugetelor europene sa fie trasi la raspundere.
E clar, nu?
Comentarii recente