Amenințat cu o moțiune simplă de către ‘binomul’ PSD-ALDE, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, ar trebui să înceapă demascarea celui mai mare jaf național de terenuri agricole din Insula Mare a Brăilei.
Aparent, am zice că lucrurile sunt complicate, dat fiind faptul că, vom vorbi de o firmă aflată în faliment din 2014, și anume, SC TCE 3BRAZI SRL.
Triţă Culiţă a înființat la Piatra Neamț în 1994 firma SC TCE 3 BRAZI SRL, cu J27 /1958 /1994 și CUI 6571316, conform datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor.
În 2001 a înființat un punct de lucru la Brăila, primind un cod fiscal special, CUI 14271867. Conform legii, punctul de lucru se poate deschide dacă ai cinci sau peste cinci salariați, iar codul fiscal special conferit, trebuie folosit doar pentru declararea impozitului pe salarii.
Apoi, firma SC TCE 3 BRAZI SRL s-a înregistrat la APIA cu două cereri, una depusă la Centrul județean APIA Neamț, avand CUI 6571316 și una depusă la Centrul județean APIA Brăila, avand CUI 14271867, încălcând regulamentul APIA și cel european : “un agricultor care depune o cerere de ajutor în cadrul oricărei scheme de ajutoare pe suprafată poate depune o singură cerere pe an conform art. 11 din Regulamentul CE nr. 1122/2009”.
Așadar, la Brăila, SC TCE 3 BRAZI SRL nu putea depune o altă cerere folosind CUI 14271867, cu un cod fiscal special acordat, cum am mai spus, doar pentru declararea impozitului pe salarii. Manevra era evidentă, căci, la Brăila, firma a declarat aprox.55.500 ha, reprezentând Insula Mare a Brăilei.
Pentru a va face o idee, falimentul SC TCE 3 BRAZI SRL, Neamt-punct de lucru Brăila, din punct de vedere juridic, s-a declarat pentru datele de identificare cu J27 /1958 /1994 și CUI 6571316.
Cu aceste date de identificare s-a inregistrat corect SC TCE 3 BRAZI SRL la APIA Neamt, primind si un numar specific RO251646227, si incorect la APIA Braila, cu datele de identificare J27 /1958 /1994 și CUI 14271867 , primind un numar RO270225848.
Dupa cum se observa pe site-ul AFIR, beneficiarul fondurilor europene FEGA si FEADR, SC TCE 3 BRAZI SRL, apare cu doua RO…-uri de identificare. Înseamnă că a depus doua cereri, ceea ce contravine art. 11 din Regulamentul CE nr. 1122/2009.
Din acest motiv, din punctul meu de vedere, toate subvențiile obținute de către această firmă pe CUI 14271867 sunt nule de drept. De asemenea și transferul întregii exploatații a SC TCE 3BRAZI SRL, care s-a făcut în 2012 către firma SC AGRICOST SRL, este nul de drept.
Înseamnă că SC AGRICOST SRL trebuie să restituie toate subvențiile încasate până acum.
Cazul este, în mod evident, de competenţa organelor în drept.
Ce se poate face cu Insula Mare a Brăilei, în care ADS-ul, adică statul, are terenuri date în arendă în proporție de peste 80% la sută?
Răspunsul ni-l poate da Achim Irimescu.
Recent, pe un site agricol, la ‘stiri pe surse’ se dădea că sigură înlocuirea lui Achim Irimescu cu Sorin Chelmu, fost secretar de stat la agricultură.
A urmat apoi, într-un articol pe un alt site agricol, o declarație a unui lider al Federației Crescătorilor de Bovine din România, acesta punând la îndoială capacitatea APIA de a face plățile către fermieri până la data de 30 iunie 2016.
Toate semnalele, mascate sau pe față, veneau din partea susținătorilor lui Daniel Constantin și a PSD-ului, după ce aceștia s-au arătat nemulţumiţi de felul cum conduce ministerul Achim Irimescu.
N-a trecut mult, și, hop-ţop, ‘alde’ Constantin și PSD au și pus-o de-o moțiune simplă la Camera Deputaților, împotriva lui Irimescu, moțiune intitulată „Cel mai mare dezastru în agricultura romanească din perioada posdecembristă”.
Din punctul meu de vedere, Irimescu își va merita soarta dacă nu va ieşi la rampă. Pentru că a avut si are incă motive suficiente să le închidă gura celor de la PSD și ‘prompteristului’ Constantin.
Un motiv i-am dat și eu. Pentru aceasta, a trimis corpul de control la APIA Cluj, timp în care, separat, am fost convocat şi eu la o discuţie.
Despre ce este vorba?
În 22.02. 2014, APIA Cluj a deschis ilegal în căminul cultural Mociu, jud. Cluj-obiectiv nefinalizat, dintr-un proiect pe Măsura 322-, sediul Centrului Local APIA Mociu, cu binecuvântarea factorilor politici de atunci, în frunte cu Daniel Constantin și a prefectului PSD de Cluj.
Eu am sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă a lui Ponta, care a trimis ‘spre competentă soluţionare’ sesizarea mea la APIA Central și la Poliția Cluj.
APIA Central a dat telefon la APIA CLUJ . Imediat, directorul executiv de aici, prieten cu Constantin și numit de PC, a dispus mutarea Centrului Local APIA, din căminul cultural, unde nu aveau ce cauta, în primăria Mociu.
După o zi de la mutare, Poliția Cluj m-a chemat să dau notă explicativă pentru tupeul de a fi sesizat DLAF-ul(sic!).
Le-am trimis probe în susținerea sesizării iar șeful poliției locale mi-a răspuns că nu au găsit nicio neregulă.
Apoi, m-am adresat DNA-ului, care a clasat dosarul trimis electronic, spunând că nu pot începe ancheta deoarece actele si sesizarea trimise de mine nu au semnătură electronică.
Au venit Cioloş și Irimescu în 2015, trimitandu-le si lor sesizarea, separat. Mentionez că, proiectul cu pricina nu este nici acum finalizat.
Cioloş a pasat sesizarea la Prefectura Cluj. De aici , prefectul mi-a răspuns că el nu știa de faptul că nu avea ce cauta la deschiderea Centrului Local APIA, în căminul cultural, un obiectiv care făcea parte dintr-un proiect comunitar nefinalizat, deși, site-ul prefecturii spune altceva. Vezi aici.
Nemulțumit de răspuns, i-am trimis lui Cioloş o nouă sesizare, după care a pasat-o la MADR și AFIR, iar șeful AFIR de atunci, Andrei Szakal, a motivat că nu se justifică sesizarea mea.
Amu’–i amu’!
Irimescu a pasat sesizarea mea, în prima fază, celor de la direcția antifrauda din minister. Aceștia mi-au cerut, conform legii, o prelungire a răspunsului. A urmat apoi o întâlnire la Cluj cu doi inspectori de la corpul de control a lui Irimescu, ce veniseră să controleze și APIA Cluj. Unul dintre ei, mai bătrân și emanat probabil din PSD, îmi spunea că oamenii politici nu sunt informați atunci când participă la întâlniri politice despre legalitatea locațiilor iar căminele culturale sunt prin definiție locuri de întâlniri cetățenești. L-am întrebat, nu cumva locuri de întâlniri tovărășești?
N-am mai primit în veci nici raportul celor doi, conform legii. În schimb, electronic, mi-au răspuns la sesizarea venită de la Cioloş, în doru lelii, că deh, venea de la premier!.
În concluzie:
Constantin a deschis ilegal un centru local APIA într-o comună care are un proiect în derulare, pe un obiectiv, cămin cultural, pe care nu avea ce cauta, într-o comună condusă de către un fost primar UDMR devenit PC și acum ALDE.
Actualmente Centrul Local APIA Mociu stă ilegal în Primăria Mociu, fara o hotărâre de consiliu local.
Primarul acestei commune, fost turnător la securitate şi candidat ALDE pentru un nou mandat, a propus mai nou, ca ‘alde’Constantin, printr-o hotărâre de consiliu local, să devină cetățean de onoare al comunei Mociu, jud. Cluj, acum în plină campanie electorală.
Dupa cum se vede, dorinţa unora de debarcare a lui Irimescu, are un substrat eminamente politic, şi nicio legătură cu problemele fermierilor sau a celor din agricultură.
Dotinţa tuturor fermierilor şi funcţionarilor din agricultură, este ca Irimescu să înceapă odată curăţenia!
Anual, cererea de subvenție se depune în perioada 1 martie-15 mai, fără sancțiune și 15 mai-10 iunie cu sancțiune de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai.
Cine a sugerat prelungirea datei?
Comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, anunța în 29 aprilie 2016 pe site-ul Comisiei Europene “decizia Comisiei de a extinde această perioadă de depunere a cererilor, datorită gravității situației economice pe anumite piețe agricole și unele dificultăti care rezultă din primul an de punere în aplicare a schemelor de plăti directe și măsurile de dezvoltare rurală. Se anticipează că această relaxare a regulilor va ajuta unii fermieri cu dificultăti specifice depunerii cererii / revendicărilor în timp. Statele membre care decid să amâne data limită pentru depunerea cererii de ajutor trebuie să se asigure în continuare că normele privind buna gestiune financiară sunt respectate”.
Ce a făcut guvernul?
Guvernul Cioloş doarme în papuci, după cum se vede. Recent, o investigație jurnalistică a pus în mișcare instituțiile statului, constatându-se un atentat la sănătatea populației României, cazurile de diluare a dezinfectanților din spitale.
Va trebui o nouă investigație jurnalistică pentru a convinge autoritățile că ceea ce se întâmplă acum este un atentat la siguranța naţională, prin lipsă banilor pentru ca fermierii să producă hrană pentru populația țării?
Autoritățile nu au intervenit în momentul în care noul ministru al agriculturii a găsit agenția în 2015, cu softul blocat, funcționari care i-au prezentat în mod eronat situația și cu o conducere decapitată de către DNA.
La agenţiile de plăţi s-au făcut numiri fără să se facă un control pentru a afla cauzele care au dus la blocarea plăților către fermieri și fără să se ceară parlamentului modificarea legii funcționarului public, pentru că apoi să se poată scăpa de toți neisprăviții implantați de fostul ministru al agriculturii..
În prima fază, pentru a plăti micii fermieri, s-a adus un cititor de tabele, pe post de director general APIA. Asta a nedreptățit marii fermieri care au început să vocifereze, amenințând cu mișcări de stradă.
Imediat ministrul agriculturii a schimbat cititorul de tabele cu un făuritor de vorbe, pentru a păcăli marii fermieri și a le promite și lor subvenții.
Abia a terminat APIA perioada negocierilor și de reducere la tăcere a guralivilor din agricultură, că vremea i-a lovit din plin pe fermieri, calamitându-le în unele zone ale țării, întreaga exploatație.
Care sunt argumentele?
Argumentele privind prelungirea datei de depunere a cererilor pentru Campania 2016 sunt multiple. Fermierii români, față de cei europeni, s-au trezit în plină campanie agricolă fără bani, unii dintre ei cu sancțiuni anuale, cu terenurile calamitate din cauza vremii, înglodați de datorii la bănci și cu o agenție decapitată de către DNA împreună cu administratorul firmei care face softul APIA.
Din aceste motive, prelungirea perioadei de depunere a cererilor de subvenție se justifică. Fermierul are timp să-și termine toate lucrările în exploatație, să anunțe APIA, după caz, apelând la forță majoră privind calamitățile naturale și să-și corecteze cererea dacă parcelele declarate prin digitizare, produc supradeclarări, suprapuneri sau depășesc limitele blocului fizic.
Așa după cum știm, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a înfiinţat în 2004. Primii angajați ai agenției proveneau din direcțiile agricole județene, direcții care găsiseră momentul oportun de a scăpa de leneși și neisprăviți. La acea dată, puțini dintre ei știau care va fi rolul și durata de funcționare a agenției, mai ales că, aderarea României la Uniunea Europeană era incertă.
În ianuarie 2006 s-a dat o ordonanță de urgență prin care se blocau toate angajările de funcționari publici, excepție făcând ministerul agriculturii. Era momentul certitudinii privind aderarea României în 2007 la Uniunea Europeană.
Astfel, s-au organizat în februarie 2006 concursuri în toată țara, iar de la 1 martie 2006 au fost angajați aprox . 5000 de funcționari publici la APIA.
Începând cu conducerea centrală, 95% dintre angajații APIA au venit cu ‘recomandari’de pe listele întocmite de către PNL și PD.
Ce a urmat se știe. La banul comunitar s-au înghesuit mii de fermieri, funcționari, politicieni, instituții de stat, firme private și de stat, culte religioase, unități militare, aeroporturi și străini cu suprafețe imense, declarând codul 970, teren necultivat, pentru care au luat milioane de euro. Pe de altă parte, firmele care au făcut softurile s-au bătut pe viață și pe moarte pentru contracte cu APIA.
Un apetit așa de mare pentru jefuirea legală a banului național și comunitar nu a scăpat ochiului vigilent al Comisiei Europene, autorizarea de funcționare a agenției fiind mereu pusă în pericol.
Cu toate acestea, în perioada 2007-2014 s-au absorbit majoritatea banilor destinați României pentru agricultură.
La nivel european, planul de dezvoltare rurală nu a dat roade, așa că, s-a simțit nevoia de a reforma întreaga politică agricolă comună.
Nouă politică europeană, care cuprinde perioada 2015-2020, se pare că a complicat lucrurile, accesul la banii comunitari făcându-se după reguli mai stricte și condiționat de producție. Acest lucru a schimbat bazele naționale de date ale agențiilor de plăți europene, pentru a face loc noilor condiții de acordare a subvențiilor.
România nu a făcut excepție în 2015. APIA s-a blocat efectiv în interpretarea noii politici agricole, ceea ce a dus la întârzierea plăților către fermieri.
Deși perioada de plată a rămas neschimbată, plățile generale făcându-se începând cu data de 1 decembrie a anului în curs și terminându-se cu 30 iunie a anului următor, fermierii români nu pot accepta acești termeni de plată, datorită lucrărilor pregătitoare pentru campanile agricole de primăvară.
Anul acesta, plățile pentru Campania 2015 sunt în desfășurare până la data de 30 iunie 2016. Fermierii, în lipsa banilor, au fost prinși pe picior greșit, invocând falimentul și pierderea culturilor, drept pentru care, au cerut la unison demisia conducerii provizorii a APIA. Amintim că vechea conducere a fost decapitată de către DNA. La fel și administratorul firmei care face softul la APIA este anchetat de DNA.
În aceste condiții, fermierii nu ar fi trebuit să se plângă de lipsa banilor, dacă în anii trecuți i-ar fi folosit exclusiv pentru dezvoltarea propriilor afaceri agricole. La ce case și mașini au unii dintre ei, am fi tentați, în locul Comisiei Europene și a autorităților române, să ne întrebăm cum justifică fiecare, banii primiți drept subvenție din anii anteriori?
Cei mai privilegiați au fost, ani de-a rândul, marii fermieri, regăsiți o parte dintre ei în conducerile marilor asociații agricole. Aceștia au ‘scapat’ mereu de controale pe teren sau prin teledetecție. Ei cer acum, în numele lor, în primul rând, destituirea conducerii APIA, acuzând-o de neprofesionalism. N-au suflat nimic de vechea conducere, despre care am aflat de la DNA cât de ‘profesionişti’ erau.
Asociațiile agricultorilor trebuie să fie unite, pentru a fi un interlocutor credibil în fața oricărui ministru al agriculturii, să-și vadă de rampele de descărcare-încărcare a produselor agricole, nu a celor politice, iar fermierii, în totalitatea lor, să-și chibzuiască mai bine banii din subvenție, de la un an la altul, să nu-i mai cheltuiască aiurea, pentru ca apoi să se plângă precum babele la ușa APIA şi a ministrului agriculturii.
Guvernul României a aprobat prin HG nr. 294/2015 un Program național de cadastru și carte funciară pentru perioada 2015-2023.
La nivelul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară(ANCPI) s-a constituit o comisie care a prioritizat unitățile administrativ-teritoriale(UAT) la nivelul fiecărui județ pentru a fi incluse în acest program.
Includerea în program a comunelor s-a făcut ținând cont de trei aspecte: au proiecte de dezvoltare locală, de infrastructură sau sunt foarte sărace.
Ce trebuie să facă cetățenii comunelor?
Trebuie știut faptul că, acţiunea de cadastrarea se face la nivel de localitate și nu individual. Cu toate acestea, pentru a-și întăbula gratuit imobilele și terenurile, cetățenii comunelor trebuie să colaboreze cu firmele care efectuează cadastrul și cu autoritățile locale. În lipsă lor sau în caz de refuz, cadastrarea tot se va efectua gratuit.
Care sunt avantajele?
Se estimează prin acest program, o creștere a valorii imobilelor și terenurilor din toate comunele, ceea ce va duce cu siguranță la o reactivare a pieței de vânzare-cumpărare a terenurilor și clădirilor. Astfel, se pot obține mai ușor credite ipotecare de la bănci sau credite agricole. Nu în ultimul rând, identificarea parcelelor agricole pentru obţinerea subvenţiilor APIA va fi mult mai precisă.
Durată cadastrării unei comune se estimează a fi cuprinsă între 12 și 18 luni de la data începerii acțiunii și în funcție de suprafața UAT-ului.
Situaţia la zi a cadastrării teritoriului se poate observa cu ajutorul hărţii ANCPI.
Mai mulţi fermieri din jud. Hunedoara, ne-au semnalat faptul că, nu le-au intrat subvenţiile în cont din Campania 2015, deşi, ministerul şi conducerea centrală a agenţiei anunţau cu surle şi trâmbiţe începerea plăţilor generale în data de 8 aprilie 2016.
1.Ordinul 619/2015
Se pot elimina din Ordinul 619/2015 toate obligativitatile fermierilor, crescatori de animale sau nu, care au in exploatare pasuni private sau in concesiune/arenda, si delega catre primarii. Apia se umple nejustificat de hartii. Adeverinta eliberata de catre primarie trebuie sa fie o justificare fara echivoc pentru APIA.
Eliberarea adeverintei, la prima vedere, constituie o responsabilitate juridica. De ce, prin aceasta adeverinta, sa nu responsabilizez si mai mult primaria, deopotriva cu fermierul, in privinta dreptului de proprietate asupra terenului, dreptului de folosinta a terenului, densitatii de animale pe ha, suprapasunarii, cositului, vanzarii fanului, samd. Ce naiba o intereseaza pe Apia ce face fermierul cu fanul? Doar asa ca sa-i demonstreze ca e fermier activ?. Un audit extern nu are decat sa constate veridicitatea adeverintei mergand la primarie, tot o institutie a statului, angrenata in mecanismul platilor comunitare. Oricum, APIA prin controalele efectuate va face acelasi lucru. Primariile sa nu mai elibereze adeverinte pentru APIA decat daca sunt indeplinite de catre fermier conditiile de mai sus. De ce sa nu simplificam lucrurile?
AVANTAJE: daca adeverinta va fi semnata de catre primarie si fermier sub aspectul raspunderii legii penale, daca declaratie e falsa, atunci APIA va scapa de hartii. Toate erorile generate la maparea(legatura) IPA Online cu bazele de date IACS, SIVGIS si SNIIA, dupa inchiderea sesiunii de depunere a cererilor, vor disparea si vor usura controlul administrativ si darea in plata a cererilor.
2.IPA Online
APIA va trebui sa atentioneze urgent toti fermierii care isi digitizeaza parcelele in 2016 dar mai ales functionarii care verifica cererile digitizate, ca inainte de a inchide cererea sa verifice RAPOARTELE cu ANEXA 17_B. Celor carora li se genereaza aceste rapoarte si pe care marea majoritate nu le vad(sunt cu sutele de mii de fermieri in fiecare an) atrag dupa sine controlul pe teren. Toate erorile de la pct 1, erori generate exclusiv la digitizare si care fac obiectul identificarii parcelei fara echivoc, se pot corecta daca fermierul/functionarul se uita pe aceasta anexa inainte de a inchide cererea. Cele de la pct. 2 si 3 se pot corecta in acord cu Apia.
Iata punctele din aceasta Anexa 17_b:
1 *) Parcela agricola este tăiată de limita blocului fizic
2 *) Bloc fizic eligibil inexistent in stratul de referinta LPIS
3 *) Categoria de folosință a parcelei declarate nu se regăseste în categoria de folosintă a blocului fizic Sistemul informatic va clasifica fiecare caz in 1 sau 2 in functie de intersectia spatială intre parcela si referinta LPIS sau 3 în funcție de nepotrivirea intre categoria de folosintă a parcelei si cea a blocului fizic.
Atentionare: Ca urmare a solicitarii dvs. de a face verificări referitoare la cele semnalate în cuprinsul acestei Anexe, vă anunţăm că APIA va face aceste controale la faţa locului, în conformitate cu art. 37 şi 40 din Reg. CE 809/2014. Pe baza art. 3 alin. (2) din Reg. CE 809/2014, dacă vor fi găsite nereguli, retragerile nu mai sunt autorizate pentru părţile din cererea de plată la care se referă aceste nereguli, aplicându-se penalităti pentru suprafetele negăsite.
AVANTAJE: Toate erorile generate in aplicatia online se vor elimina la maparea IPA Online cu bazele de date IACS, SIVGIS si SNIIA. De asemenea, vor scadea numarul de nereguli si implicit sanctiunile aplicate fermierilor.
Observatiile Curtii de Conturi a Romaniei, la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale-MADR, scot in evidenta jaful la bugetul national, comis de fosta conducere a acestui minister.
Nicolae Vacaroiu, poreclit ‘saniuta’, citeaza din Raportul public pe 2014, la pag. 87 : ‘pana la finalizarea misiunii de audit, reprezentantii MADR nu au pus la dispozitia auditorilor publici externi documentele justificative care sa ateste realitatea operatiunilor pentru care s-a platit suma de 1.962 mii lei, conform contractului incheiat de MADR cu o societate comerciala care a organizat participarea ministerului la targul „BIOFACH 2014”, desfasurat in orasul Nürnberg (Germania), in perioada 12-15 februarie 2014.’
Imediat dupa aparitia lui Vacaroiu, de pe site-ul MADR au fost sterse din arhiva toate pozele fostului ministru exact de la expozitia cu pricina.
Am reusit sa recuperez poza de mai sus in care il recunoasteti pe fosta ‘Excelenta Sa’, ambasador al Romaniei la Berlin, gazda evenimentului, in perioada desfasurarii expozitiei si actual ministru la Externe.
Pe restul participantilor la expozitie ii cunoasteti.
Curios e ca Vacaroiu nu spune cu ce firma a facut contractul de inchiriere MADR-ul, dand, parca, ragaz MADR-ului, revistelor si televiziunilor apropiate ministerului, firmei care a organizat evenimentul si Asociatiei Bio-Romania, sa stearga de pe site-urile lor, toate pozele care faceau referire la acest eveniment.
Lucrurile nu trebuie sa ramana asa, iar institutiile abilitate ale statului trebuie sesizate, daca ‘saniuta’ n-a facut-o deja.
Sau au pus batista pe tambal ‘cei trei muschetari’ din imagine, pentru a nu afla prostimea cum se cheltuiesc peste 400 mii de euro in trei zile!?
Comentarii recente