Începând cu data de 1 iulie 2017 APIA a început controlul pe teren pentru confirmarea suprafețelor declarate de către fermieri precum și verificarea îndeplinirii condițiilor de ecocondiţionalitate.
Încă de la început, fermierii nu trebuie să se sperie dacă sunt controlați și anul acesta. Dacă anul trecut au fost controlați și au fost găsiți cu nereguli, neregulile reprezintă factori de risc, factori care sunt introduși din nou în anul următor în analiza de risc. Analiza de risc se face automat în baza de date APIA, printr-un soft specializat, iar între fermierii selecționați la control pot fi în mod aleatoriu și cei care au mai fost controlați şi cu un an în urmă.
Desigur, veți spune : cum de Agricost care are peste 55.000 ha de teren arabil în celebra Insula Mare a Brăilei, nu a fost automat și obligatoriu controlată în 2013 când a preluat vechea sociatate SC TCE 3 Brazi a defunctului Culiţă Târâţă ?.
Mai ales că această firmă avea probleme cu controlul prin teledetecție în 2011 și 2012. Manevra a fost făcută discret, sucursala lui SC TCE 3 Brazi din Brăila, rămânând debitoare probabil și trecută în insolvență, iar noua firmă Agricost a apărut ca un prunc nou născut.
Cu toate acestea, procedurile APIA trebuiau aplicate și noua firmă Agricost înscrisă în Registrul fermierilor, trebuia controlată automat, printre factorii de risc fiind imensa suprafață a exploatației.
De ce nu s-a întâmplat acest lucru? Nu știm.
De fapt, suspiciunile fermierilor controlați consecutiv și cu suprafețe mai mici , nu sunt de ieri de azi. De asemenea, din interiorul APIA inspectorii de teren cinstiţi au suspiciuni că foarte mulți dintre colegii lor inspectori, nici nu merg pe teren la control , făcând măsurători din birou sau merg pe teren și măsoară contra cost parcelele fermierilor.
Dar să vedem cum se fac astfel de controale :
1. după ce se emite raportul de control, inspectorul încărcă în GPS parcelele fermierului din aplicația Intranet, Sivgis. Dacă imediat descarci din GPS fișierele într-un alt soft geografic(vezi fostul Lafis-LFK, predecesorul Sivgis, care a rămas pe calculatoarele private ale celor de la control pe teren), încarci puncte GPS pe perimetrul parcelei și miști vectorii, păstrând totuși suprafața, sau după caz modificând-o, dacă vrei să-i faci rău fermierului sau un « bine », apoi reâncarci datele din nou în GPS și le descarci în Sivgis, atașând poze vechi-toată operațiunea făcută din birou- va apărea ca și când ai fi fost pe teren.
2. numai că unii inspectori, avizi de bani, sunt atât de inconștienți încât nu-și dau seama că atunci când încarci datele din Sivgis în GPS apoi mergi în mod real pe teren și deschizi GPS-ul și măsori cu adevărat, apoi te întorci la birou și descarci măsurătorile în mod real din nou în Sivgis, se generează automat un fișier Excel cu toate punctele luate de către GPS în mod real din teren. Dacă fentezi și faci treaba asta din birou, se generează un fișier Excel dar fără puncte!. Asta se poate verifica de catre OLAF și DNA imediat printr-o descindere în toate centrele județene APIA.
3. inspectorii penali se deplasează câte o săptămână acoperind, spre exemplu, zone dificil de controlat atât la SAPS cât și la pachetele de agromediu. Măsoară contra-cost parcelele fermierilor ameninţându-i că dacă nu cotizează nu vor lua subvenție, le confirmă cu poze vechi sau poze la alte parcele, după caz, aceștia luând la final subvenție pe nedrept.
Astfel, inspectorul, pe aparatele GPS ale instituției și pe banii ei, măsoară contra-cost, urmând să descarce sau nu măsuratorile în funcție de modul în care exploatația este invadată sau nu de vegetație nedorită. Luând rapoartele de control din multe centre județene s-ar putea constata că astfel de inspectori, deși semnează câte doi pe documente, se duc singuri la control nerespectând metoda celor ‘4 ochi’.
Se pot întreba fermierii controlați, câți au fost la măsurat și cu cât au cotizat inspectorului și ei vor spune cu nonsalanţă adevărul. Totul este să se investigheze cu atenție și tact. Poate astfel, autoritățile de supracontrol române vor sparge mafiile locale apărute în jurul fiecărei agenții APIA din județe.
Anchetat în dosarul ‘Insula Mare a Brăilei’, pe vremea când era membru în consiliul de administrație al ADS, implantat acolo de Ilie Sârbu, Petre Daea se întoarce din nou la MADR.
Fost șef de fermă pe vremea comunismului, devenit apoi secretar de stat și ministru MADR în primul mandat, acest personaj ar putea fi arestat în urma declarațiilor de dragoste făcute oilor românești.
El a și propus ca oaia să devină brand de ţară. Lângă o oaie găsești o frunză, dar lângă frunză nu găsești o oaie, spune o cugetare emanată de Daea.
Dar să vedem dacă nu cumva cugetările lui Daea nu implică și caprele. Și, probabil, pofte nebănuite ale PSD, Alde, UDMR și votanților lor.
Un om mai este considerat pur chiar și atunci când își eliberează pofta cu o oaie sau cu o capră. Dacă nu există nici o femeie, atunci nu există nici o poftă adevărată sau păcat sexual. Apoi animalul devine stricat și trebuie să moară. Așa spune profetul Mohammed.
Profetul Daea nu ne explică de ce s-a blocat exportul de oi către Oriental Mijlociu o perioadă.
Allan Seymour, un fermier din Nouă Zeelandă, a vândut mii de oi în Siria pentru a satisface apetitul sexual al soldaților ISIS. El a fost arestat după ce autoritătile neozeelandeze au fost avertizate de CIA și MI6 că face afaceri cu militanții ISIS din Siria.
CIA și MI6 au raportat că oile nu erau folosite pentru mâncare, ci au fost folosite pentru satisfacerea apetitului sexual al soldaților ISIS. Confirmarea a venit și de la purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Nouă Zeelandă în data de 19 mai 2017, conform publicației worldnewsdailyreport.com.
Oaia ne dă lapte, brânză, câte un miel,
Ne îmbracă, ne dezbracă.
Da, ea trebuie înțeleasă
Și-a făcut pofta cu el.
În data de 29 mai m-am adresat DLAF, sesizând faptul că “Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale(AFIR) nu mai publică informații referitoare la beneficiarii fondurilor FEGA și FEADR, contrar REGULAMENTULUI (CE) NR. 259/2008 AL COMISIEI din 18 martie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește publicarea informațiilor referitoare la beneficiarii fondurilor provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), modificat prin REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 410/2011AL COMISIEI din 27 aprilie 2011de modificare a Regulamentului (CE) nr. 259/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește publicarea informațiilor referitoare la beneficiarii fondurilor provenite din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).
În acest sens rubrica Acasă >> INFORMAȚII INSTITUȚIONALE >> Organism coordonator >> Beneficiari plăți FEGA și FEADR, nu conține nicio informație pentru anii 2015 și 2016 și nici posibilitatea de filtrare și salvare, așa cum era înainte de instalarea guvernului Ponta. Mai mult, accesul la această rubrică, de pe site-ul APIA, se face în mod intenționat cu rea voința, trimițându-ne la link-ul http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=2030&lang=RO și nu la rubrica beneficiarilor FEGA și FEADR cum era înainte de instalarea guvernului Ponta. Repet, guvernul Ponta.
Consider acest fapt o lipsă totală de transparența în privința folosirii banilor publici, ridicând suspiciuni în privința protecției intereselor financiare ale UE, respectarea regulamentelor europene și naționale.”
Ce credeți că s-a petrecut între timp? Începând de astăzi poți accesa direct de pe site-ul APIA, dar şi de pe site-ul AFIR aceste plăți. Bravo, DLAF!
Iată că se poate!.
După şase ani de procese cu APIA, în data de 9 iunie m-am adresat CEDO pentru a-mi face dreptate cu ajutorul unor prieteni cititori ai blogului meu, care m-au susținut financiar și mi-au întocmit dosarul pentru a face totul posibil.
“Dar tocmai asta este măreția; să nu fi convins că ceea ce faci “slujeste la ceva”, dar să faci! Nu “de florile marului”, nici “de amorul artei”, ci așa, de sufletul fiecăruia dintre noi. Ca să ne asigurăm că încă nu am capitulat, că încă nu facem parte din turmă (altfel: mioritică!), că suntem încă un ins – fie acela și berbece.”, îmi spunea cândva Paul Goma.
Fiul meu îmi reproșa faptul că am vrut eu să schimb lumea. Mai bine tăceam și rămâneam consilier la APIA. Nu, i-am răspuns, oarecum în stilul lui Goma, nu se mai moare din a spune adevărul și lucrurilor pe nume. Dacă toți am tăcea, lumea asta nu s-ar schimba. O vorbă aruncată în vânt și care deranjează un sistem, cu gândul că ceva se va schimba, merită tot sacrificiul.
Încă o dată, observați faptul că DLAF a mișcat ceva, la o simplă sesizare.
Și, dacă tot a mișcat, ia să vedem firmele controlate, cum se spune, de Dragnea, ce sume au luat în 2016.
Din FEADR, firma TelDrum, a luat pentru Măsura 13-Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 31) a luat 15.064,79 Euro. Din FEGA, pentru Plata pentru practici agricole benefice pentru clima și mediu-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.43-an calendaristic 2015, a luat 16.803,50 Euro; pentru Plata redistributivă-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.41 & 42-an calendaristic 2015, 1.301,97 Euro; pentru Program de plată unică pe suprafață, 45.053,45 Euro.
Săracă firmă bogată, am zice. Să nu uităm că TelDrum a avut vreo 5.000 de ha în exploatare, după care a mai dat din suprafețe să trăiască și alții. Alți sateliți ai firmei: SC Gransiloz, SC Zooveg 2010, SC Agrotrust sau SC Romcip.
Din FEADR firma SC Gransiloz a luat pentru Măsura 13-Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 31), 56.808,21 Euro iar din FEGA pentru Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.43-an calendaristic 2015, a luat 67.485,99 Euro; pentru Plata redistributivă-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.41 & 42-an calendaristic 2015, 1.301,97 Euro; pentru Program de plată unică pe suprafață, 18.2022,27 Euro.
Din FEADR firma SC Zooveg a luat pentru Măsura 13-Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 31), 60.831,32 Euro iar din FEGA pentru Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.43-an calendaristic 2015, a luat 72.265,28 Euro; pentru Plata redistributivă-fără disciplină financiară-R.1307/13, art.41 & 42-an calendaristic 2015, 1.301,97 Euro; pentru Program de plată unică pe suprafața, 194.912,91 Euro.
Din FEADR firma SC Romcip a luat în 2015 pentru M215 Plăți bunăstarea animalelor suma de 2.542.538,29 Euro iar pe aceeași măsură, Măsură 14-Bunăstarea animalelor (art 33), în 2016, suma de 704.927,64 Euro.
Dar să vedem și suprafața de peste 9000 de ha administrată de prietenii lui Dragnea. El, săracu, n-are nimic pe numele lui. Fiul sau este ‘agaţat’ de aceste firme prin tot felul de asocieri. Cu contur negru veți observa exploatația inițială a TelDrum. Ulterior, veți observa cum suprafețele se regăsesc în Gransiloz, parcelele colorate în interior cu verde, cu roz, Zooveg sau cu maro, Agrotrust.
Și cu unpic de fainoşag, anul ăsta și firma Romcip, ferma celebră de porci pe numele fiului lui Dragnea, are și ea în dotare niscaiva terenuri de lucrat, așa, cât să ajungă de papa pe câteva zile celor peste 4.000 de purceluși, că să nu bată la ochi.
Ne întrebăm ca oameni simpli ai acestei țări, cum vor vrea cei de la Comisia Europeană să dea din 2018 subvenție pe fermă și nu pe suprafață? La noi, după cum se vede și în exemplul de mai sus, o fermă cu obiect de activitate construcții de drumuri și poduri și care își rotește prin alte firme suprafețele nu poate lua o subvenție decât pe suprafață. În comparație cu fermele occidentale care au un istoric, unele dintre ele având activitate agricolă de peste 100 de ani, fermele românești își schimbă denumirea și preiau suprafețele altor firme, tot ale lor, vrând să pară ca noi, dacă cele vechi au fost sancționate, sau vor să continue activitatea cu culturi pe suprafeţe care au interdicție după doi ani de a mai fi cultivate, tocmai pentru a lasa terenul spre refacere.
Hai, DLAF, intră puțin la ‘ secerat’ la APIA și la ‘ treierat’ la MADR!
Recenta conferință LAPAR, un fel de bilanț al programului PSD, a scos la iveală aceiași ‘specialişti’ în agricultură, certați cu limba română și cu APIA : unul controlat la parcelă, prin teledetecție, altul cu perdele de fum, în loc de perdele forestiere de salcâm, altul care vrea să strângă câte un leu de la oieri pentru cercetare,etc.
Pentru primii doi, Irimescu s-a strofocat de ziceai că-s cei mai năpăstuiți fermieri din țară. Irimescu a intervenit la Apia pentru a-i verifica cererea aflată sub sancțiune, dar nu și-a permis să intervină peste procedurile agenției. Ceea ce este lăudabil. Pentru cel de-al doilea, a constatat că România nu ceruse la Bruxelles salcâmul, ca o componentă a perdelelor de salcâm.
Daea, în schimb, așa cum declara la conferința LAPAR, îl sună și se consultă zilnic cu președintele acestei organizații, cel controlat prin teledetecție, promițând fermierilor, ca să nu dea de bănuit, că toți cei care au avut controale prin teledetecție și au fost în regulă, nu vor mai fi controlați.
Tactica lui Irimescu seamănă mult cu a noului ministru MADR. L-a luat sub ‘areapa’ lui pe șeful LAPAR, s-a pus în prezidiu la penultima conferință, s-au sunat reciproc pentru a bloca din fașă orice revoltă a fermierilor, s-a dus în vizite de lucru. În loc să fi acuzat direct vechea conducere MADR, pe Daniel Constantin, aflat atunci și până de curând în mare dragoste cu PSD, Irimescu a declanșat totuși implementarea modulelor de plăţi la Apia și finalizarea lor.
Daea, alt politruc și mai șiret, împreună cu Dragnea , au încercat să-i tragă preșul lui Irimescu prin moțiunea de cenzură din 2016, cerându-i demisia, acuzându-l că nu a dat subvenția la timp în 2015. Cei doi șmecheri știau foarte bine faptul că pe Măsura 511, Asistenţă tehnică din PNDR, Constantin umbla cu caravana de informare fermieri prin țară, consolidandu-și de fapt structura de partid, în loc să implementeze modulele de plăți. Iar acum, pe munca lui Irimescu, Daea și Dragnea se laudă amândoi că au făcut plățile la timp. Noroc cu fermierii că pricep cum au stat lucrurile.
Noul ministru face din nou promisiuni fără acoperire spunând, peste procedurile Apia, că fermierii care au fost controlați și nu au avut probleme, nu vor mai fi controlați. El nu cunoaște procedurile Apia și nici nu-l interesează. După cum știm, soția lui este director la Direcția Resurse Umane din cadrul APIA Central. La controlul prin teledetecție și nu numai, se face o analiză de risc automat în baza de date, după care, se face o selecție aleatorie de dosare în plus de controlat. Apoi se emit automat ordine de control. În softul analizei de risc sunt introduși factori de risc : mărimea fermei, nereguli anterioare ale fermei,etc. La controlul prin teledetecție se achiziționează hărți cu înaltă și foarte mare rezoluție, constituind loturi de control, pe suprafețe de zeci de km². Chiar dacă sub aceste loturi se vor afla și fermieri controlați și fără probleme, nu există nicio posibilitate de a-i exclude de la un nou control. Selecția fermierilor de sub aceste loturi se face tot aleatoriu. Ar fi contrar procedurilor europene și ale Apia, iar nerespectarea lor ar produce automat sancțiuni aplicate României.
Daea face promisiuni de angajare la minister, câte doi pe un loc, unul la Bruxelles și unul acasă, pentru o mai bună negociere a viitoarei politici agricole comune.
Fermierii nu-s proști și își amintesc de Irimescu, care, a înființat posturi de atașați agricoli pentru a-și implanta oamenii pe la tarabele agricole prin Europa. Daea preia inițiativa și își va împlânta atașate pesediste peste tot, cu condiţia sa fie românce bune de tot, iar în țară, în buna tradiție dâmboviţeană, va angaja câte un bun român de la PSD și una şi mai bună de la Alde, pe un singur loc.
Angajarea nu ar fi o problemă atât de mare, dacă, cei doi pe un loc ar lucra în agențiile ministerului pentru dezvoltarea agriculturii și nu ar lucra la sediile PSD. Cazul ‘Bombonica’ este pe rol în instanțele de judecată și este un exemplu în acest sens.
Să mai amintim o altă problemă ridicată la conferinţa LAPAR de către Daea, cea a porcilor. Nu-i suficient că a pus la cale o subvenţie de 10.000 euro la fermele de porci, pentru a-l linişti pe fiul lui Dragnea, care anul acesta a declarat doar puţin peste 4.300 de porci la Apia. Ministrul a mers mai departe întrebându-se cum e posibil să cumperi de afară porci, sa-i creşti, apoi să-i vinzi. De ce, atâta timp cât avem şi noi porcii nostri?.
Corect! Dacă avem doar doi porci la ha, de ce porcii cu mii de ha de la ADS sa nu beneficieze de subvenţie de la PSD?. Numai că cei de la Comisie o sa-i dea lui Daea de ros şoriciul lor. PSD trebuie sa întelegă faptul că suntem în UE, nu în UIE!
Trist este că nici presa agricolă nu se lasă mai prejos, iar spălarea imaginii fiecărui ministru și pupatul clanțelor ministerului au devenit obiceiuri fireşti.
Zilnic, site-urile agricole l-au fotografiat și intervievat pe Irimescu din toate pozițiile, l-au sunat pentru exclusivități, pentru a-i introduce pe la ușile celor de la Apia sau Siveco.
Cu Daea se petrece la fel, la care se adaugă și promovarea ‘dronelor’ PSD din Slatina, Caracal și Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților.
Astăzi, lui Daea i se fac poze și poezii. El a devenit, precum muzele, o sursa de inspiraţie.
Mâine, când va fi într-un loc cu verdeață, i se vor scrie și cântecele.
The Show must go on , d-le Tucă!
Petre Daea, ministrul Agriculturii, trăiește a doua tinereţe. Dacă la început de mandat spunea că poate fi găsit zilnic la birou, începând cu ora 6 ale dimineţii, de la o vreme face vizite tovărășești de lucru prin județe pe la sediile Apia, aduce funcționari în toiul nopții pentru a-i număra și a le face program suplimentar pentru a primi cereri de subvenție, intră în solarii cu legume, mai admiră combine și bovine pe la câte o expoziție agricolă, stă de vorba cu fermierii.
Asta, asa, pentru a nu sta în birou. Precum birocrații !. El este un om de acțiune, devotat șefului, căruia îi umple și aprinde ciubucul, cum o făceau odinioară ciubucciii.
Nu are el nicio treabă cu fermierii, cărora le-a creat impresia că se luptă pentru interesele lor. Recent a declarat că nu prelungește data 15 mai 2017, ultima zi de depunere a cererilor de subvenții agricole, cu nici o oră în plus : „Puteţi să mă daţi în judecată, dar nu-mi voi încălca ordinul. Nu pentru că sunt căpos, ci pentru că trebuie să punem ordine în sistem. Pentru mine contează ca fermierii să primească subvenţiile la timp şi asta presupune să îşi şi depună cererile atunci când sunt programaţi să o facă, nu să vină cu toţii în ultimul ceas”.
Unde mai pui că, în ultimul moment, modifică proceduri și ordine pentru a complica şi mai mult accesul la subvenții.
Dacă știa puțin lucrul cu calculatorul sau își lua pur și simplu un funcționar Apia drept consilier, intra în bazele de date ale agenției și făcea câteva filtrări pentru a constata cum marii fermieri cu terenuri în arendă de la ADS, nu accesează măsuri de agromediu. Deși sunt voluntare, recomand vulcanicului ministru să modifice mai degrabă contractele pe care le are ADS-ul cu fermierii, introducând obligativitatea ca pe pământurile statului să fie accesate toate măsurile de agromediu. La rândul lor, arendașii cu un astfel de contract, nu mai pot invoca la Apia dreptul voluntar pentru a nu acceasa măsurile, având asupra capului teama de a le fi anulate contractele de arendă cu arendatorul ADS.
La fel, funcționarii Apia să aibă interdicția de a intra pe cererile fermierilor și a le digitiza parcelele, în timpul programului și în perioada de depunere a cererilor , singura lor misiune fiind de verificare și închidere a cererilor de subvenţie. Fermierii care nu se pricep la lucrul cu calculatorul, să fie ajutați din timp, în mod organizat de către DADR-uri sau Camerele Agricole, cu condiția ca funcționarii acestor instituții din subordinea MADR, să cunoască munca pe calculator și softul geografic Apia, IPA Online.
Să dispună dezvoltarea softului geografic Ipa Online prin multiplicarea funcționalităților lui și nu cum este acum, un soft banal și depășit, față de ceea ce există pe piață.
Să dispună prin ordin ca tuturor fermierilor cărora li s-au făcut rapoarte de debit, rezultate din actualizări de blocuri fizice prin micșorare sau eliminare, și, care, au contracte de agromediu pe aceste blocuri fizice, să nu mai fie sancționați ci să li se activeze automat clauza de revizuire.
Cu riscul de a rămâne cu o suprafață nesubvenționată de 1-2 mil. ha, gestul lui Daea de a nu prelungi data de depunere a cererilor de subvenție, este îndreptat nu numai împotriva fermierilor.
În afară de faptul că acceptă sedii vopsite în culorile secuiești şi fără însemnele româneşti şi europene, amprente ale identităţii oricărui sediu APIA din ţară, nu ține cont că în interiorul acestora lucrează oameni și nu roboți, indiferent că sunt maghiari sau români de origine. Nu-l interesează de decesele funcționarilor Apia, a căror număr a crescut îngrijorător, datorită stresului și muncii peste programul de lucru de ani de zile. Funcționarii sunt neplătiți pentru orele suplimentare și recompensați doar cu zile libere. Moartea nu ține cont de sex, religie sau origine, d-le Daea!.
Acest scenariu, în care un ministru își anunța la debut cu surle și trâmbițe un program de birou, punându-se chipurile la dispoziția fermierilor, apoi ieșind din birou, dând impresia că se îngrijește de funcționarii Apia, denotă o manifestare de jupân pe banii statului român. N-ar fi o prima constatare a acestei stări de fapt. Știm cu toții apucăturile partidelor, atunci când pun mâna pe puterea politică.
În timp ce fermierii sunt disperați că nu pot depune cererea de subvenție la timp, iar funcționarii mor încet și sigur din cauza epuizării, șefii Apia prosperă, chiar dacă au dosare penale sau sunt suspectați de nereguli. Despre ei nu suflă o vorba Daea. Pe biroul său zac o grămadă de sesizări privind abuzile unor derbedei din fruntea centrelor locale sau județene ale APIA.
Parcă am fi în filmele cu proști: un ministru al unei instituții publice, cu soția șefa la resurse umane în Apia, și care umblă de-a-n boulea prin țară, fără să facă curățenie în agențiile din subordine, nu lucrează în tandem cu DNA.
DNA ‚valseaza’ elegant printre tractoare furate, fonduri obținute ilegal, spăgi și scandaluri și arestează cuminte , azi, câte un șef de centru local și un primar, mâine, câte un funcționar sau fermier, poimâine, câte un director din APIA. Recent, în timpul unei vizite de lucru de-a lui Daea, DNA i-a încătuşat şeful Centrului Local Apia Hunedoara.
Directorul general APIA tace mâlc. La fel şi soția lui Daea, directoare la resurse umane. Ne așteptam ca Daea și noua lui soție să fie ca pita caldă la moraliate și profesionalism, cei doi fiind decorați de Iliescu cu medalii pentru merite deosebite aduse în slujba țării. Dar dacă aluatul nu-i bun, nici pita nu se coace!
Mai știm un fost ministru, care, cu gura pân’ la urechi, a preluat mandatul de ministru MADR, în 2015. Apoi a dat vina voalat pe ministrul căruia tocmai îi luase locul, pentru că nu mișcase un deget pentru finalizarea modulelor de plăți din softul APIA. Asta, la faza pe sector. La faza pe ‚muncipiu’ s-a luat de Siveco până ce firma cercetată penal l-a încurcat, punându-l la calculator. Siveco a dat vina pe Apia. Trezit la viață, Achim Irimescu, căci despre el este vorba, s-a pus pe schimbat directorii din Apia Central, sugerând pulimii că ăștia ar fi vinovați pentru blocajele plăților. Nu a mișcat un deget la sesizările de pe biroul său, privitoare la cazurile penale ale unor șefi de birou, funcționari sau șefi de centre județene Apia. A început să inventeze infestări de alimente aduse din exterior, furturi de miliarde de verzișori cu tirurile, asta că să arate cât de aproape este de fermier, după care s-a lăsat păgubaș și a intrat la nesfârșite taifasuri cu ‚laparii’, șefi peste miile de fermieri, pregătiți ca lupii, cu ‚oi mândre și cornute’ și arende de la ADS, să muşte noul ministru și funcționarii Apia. Irimescu i-a mângâiat pe creștet, potolindu-i şi promițându-le deschideri și conexiuni în lumea largă. A început și el vizite de lucru pe la fermieri, apoi pe la arabi. Unii mâncători de carne de oaie și de vită i-au întors vizitele, cu unul dintre ei având un stupid accident, fiind loviți amândoi în bot. După șocul accidentului și câteva declarații, într-o totală lipsă de caracter şi bun simţ, și-a dat demisia înainte de a preda ministerul și a sta la o discuţie, ’ bot în bot’, cum se spune, cu noul ministru Petre Daea.
Traseul lui Irimescu o să-l urmeze, după cum se vede și Daea. Cu pașaportul pe masă, parcă îl văd pe ‚piticul atomic’ cu ceata de slujbași în avion, cutreierând lumea și ‘muncind de zor, pentru țară și popor’.
Niciunul nu va răspunde pentru actualele sancţiuni şi cele viitoare, aplicate României si datorate neregulilor de la Apia, sancțiuni plătite din buzunarul nostru, fiind mai degrabă interesaţi de propria lor imagine şi de ceea ce presa a scris sau va scrie despre ei.
Într-o postare pe un grup de socializare din luna aprilie 2017, APPC anunța prelungirea perioadei de depunere a materialelor de presă , pentru a participa la concurs.
Zis și făcut. Imediat mi-am selectat o descriere de pe blog, un scurt istoric al activității mele în presa clujeană, câteva articole de pe blog publicate și în cotidianul la care scriu de mai bine de un an de zile.
Apoi, pentru o clipă, mi-am pus întrebarea privind rostul demersului meu, mai ales că nu terminasem jurnalismul și nici nu eram membru APPC.
O întâmplare fericită m-a făcut să lucrez la un ziar local clujean cu impact regional. Acolo am învățat ‘meserie’ de la Florin Danciu, Victor Lungu, Călina Berceanu, Dana Gherman, Raul Chiş, Ioan Mureșan, Bogdan Stanciu, Cornelia Trif, Mihai Bacalu, Vasile Racoviţan, Dan Ielciu, Raluca Crișan, Emilia Moldovan, de fapt, și de la cei nenumiti, inclusiv de la cei care prelucrau pozele și tehnoredactau pregătind ziarul pentru tipărire, Eugen Olariu, respectiv Mihai Armanca. Am cunoscut și vânzătorii care făceau bani pentru ziar, Valentin Popescu fiind ‘ăl mai tare din parcare’, redactorii din subredacţiile ziarului din mai multe județe , intrând și în tipografie dar și în birourile din țară ale unor firme care ne vindeau publicitate.
În aceeași perioadă am mai publicat în Cotidianul și câteva articole într-un ziar din Gorj.
Nu întâmplător am descris puțin activitatea mea din presă.
Urmărind comentariile din presa clujeană, după gala decernării premiilor APPC, ediția 2017, am constatat numărul mare de nemulțumiri și nemulțumiți.
Eu sunt onorat pentru articolul selectat la această ediție, chiar dacă nu sunt membru APPC. Felicit cu prietenie pe toți participanții și în mod special pe câstigătorii premiilor la toate categoriile. Nu în ultimul rând, felicit organizatorii Galei.
Iar pentru cei învinși, printre care mă aflu și eu, va relatez o întâmplare care ar trebui să ne bucure și să constate că munca noastră nu este în zadar. Scrisesem prin 2002 în Cotidianul, despre un politician care stătea la pândă, la vremea respectivă, să preia conducerea unui partid politic. Peste ani l-am întâlnit absolut întâmplător și mi-a reproșat fraza în care aminteam de el. Cu alte cuvinte, să nu uităm niciodată faptul că materialele noastre scrise oricând și oricât de bine sau prost, ele își găsesc întotdeauna un ecou în mintea cititorului.
Toate concursurile au învingători și învinși. Învingători suntem cu toții, demonstrând încă o dată forța presei din țara noastră.
Cafea bună, minte luminată, obiectivitate și multă sănătate pentru presa clujeană!
Din ciclul ‘APIA, locul II în topul corupţiei din instituțiile publice’, conform raportului anual de analiză și prognoză „Romania 2017”, întocmit de Societatea Academică Romană (SAR), ne vom ocupa astăzi de urs. De Urs Ioan Florin, director executiv APIA Maramureș.
În perioada în care cei doi ‘mijlocaşi la închidere’, Cioloş și Irimescu, controlau guvernul tehnocrat, Urs trebuia scos pe tușă datorită incompatibilității rezultate dintr-o decizie definitivă câștigată de Agenția Națională de Integritate. Lucrul acesta nu s-a întâmplat nici atunci, nici acum. Individul este lipit de scaunul de director, deși este incompatibil, suspect în privința accesării unei măsuri privind despăgubiri din fonduri UE prevăzute la art. 1 alin. (1) din Regulamentul Delegat (UE) 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă și nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere a pomilor fructiferi din propria livadă, datorate embargoului rusesc, și inapt din punct de vedere medical pentru a îndeplini o funcție publică.
Amú să servim un pahar cu horincă și să vedem cu şad lucrurile.
Tanti ANI
La data de 09.07.2015 în urma sesizării unei persoane fizice prin care se arata că directorul executiv Urs Ioan Florin din cadrul Apia Maramureș a aprobat în secret dosarele de plată a firmei S.C POMICOLA.S.A , societate la care este acţionar, Agenția Națională de Integritate a declanșat lucrarea nr.27146/S/II/09.07.2015, la această lucrare fiind conexate alte două sesizări având același obiect și subiect, formulate de persoane fizice. În urma efectuării cercetărilor de către ANI au rezultat următoarele concluzii:
-Persoana evaluată a încălcat prevederile art.13 din Reg.10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, coroborate cu dispozițiile art.70 din Legea 161/2003 și dispozițiile art.11 alin.(1) literă a) din Ordonanța de Urgență nr.66/2011 și nu a respectat dispozițiile art.12 alin.(2) din același act normativ. Având în vedere concluziile în temeiul dispozițiilor art.10 lit.f) și art.21 alin.(4) din Legea 176/2010 DISPUNE:
1. Comunicarea Raportului de evaluare persoanei evaluate.
2. Comunicarea Raportului de evaluare Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru informare și luarea măsurilor ce se impun, după rămânerea definitivă a acestuia, în conformitate cu dispozițiile art.25 din Legea 176/2010.
La data de 28.04.2016 numitul Urs Ioan Florin contestă Raportul de evaluare nr.15355/G/II/06.04.2016 la Curtea de Apel Cluj , iar în data de 02.02.2017, prin Hotărârea nr.37/2017 a Curţii de Apel Cluj, i se respinge cererea formulată. În data de 15.03.2017 i-a fost comunicată reclamantului Hotărârea nr.37/2017 a Curţii de Apel Cluj, cu drept de recurs de 15 zile de la comunicare.
Conform cererii reclamantului Urs Ioan Florin, depusă pe portalul instanţei Curţii de Apel, reiese faptul că, acesta solicita la data de 29.03.2017 aplicarea mențiunii definitive a sentinței civile nr.37/02.02.2017, pronunţată de Curtea de Apel.
Ce trebuia să facă Agenția de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură București și nu a făcut nici până în prezent, era să emită o decizie de eliberare din funcție, încă din data de 06.04.2016 când a fost constatat conflictul de interese, nu să îi acorde acestuia drepturi salariale în cuantum de 158.448,00 lei. Mai mult de atât, nici până la această dată nu a fost pusă în aplicare Hotărârea nr.37/2017 dată de o INSTANȚĂ DE JUDECATĂ, mai precis de Curtea de Apel Cluj, unde din data de 29.03.2017 este DEFINITIVĂ.
Hotărârea judecătorească, desemnând tocmai rezultatul activității judiciare,reprezintă fără îndoială,cel mai important act al justiției. Hotărârea judecătorească,în general,reprezintă un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice și de eficientizare a normelor de drept substanțial. Forța executorie a hotărârii judecătorești este un efect intrinsec al acesteia. Pe cale de consecință, ordinea juridică internă a statului ar deveni iluzorie dacă s-ar permite ca o decizie judiciară definitivă și obligatorie să devină inoperantă, prin chiar atitudinea de nerespectare a acesteia de către conducerea APIA CENTRAL.
În acest context, așa cum s-a subliniat în Decizia Curții Constituționale nr.972 din 21.11.2012, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.800 din 28.11.2012, a admite unei persoane/instituții/autorități posibilitatea de a cenzura ,,sub orice aspect o hotărâre judecătorească definitivă,care a dobândit autoritate de lucru judecat, echivalează cu transformarea acestei autorități în putere judecătorească, concurentă cu instanţele judecătorești, în ceea ce priveşte înfăptuirea justiției. Legitimitatea unui astfel de act ar avea ca efect, acceptarea ideii că, în România, există și persoane/instituții/autorități cărora nu le sunt opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele prevăzute de Constituție și de lege, deci care sunt mai presus de lege.”
De asemenea, potrivit art.25 alin.2, teza întâi, din Legea nr.176/2010, citez,, persoana eliberată sau destituită din funcţie, potrivit prevederilor alin.1 sau față de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate, este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică”.
De asemenea, potrivit art.25, alin.3, din Legea nr.176/2010, citez,,fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese, constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit regulilor aplicabile demnității funcției sau activității respective.”
Conform Deciziei nr.418/03.07.2014, dată de Curtea Constituţională și publicată în partea I a Monitorului Oficial nr.563/30.07.2014, unde interdicția de a mai exercita timp de 3 ani o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, este o sancţiune cu natură juridică distinctă, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizați de norma juridică.
Embargoul rusesc
Încă de la început, amintesc cititorilor de la DNA și DLAF, că pe această suspiciune privitoare la accesarea unei măsuri privind despăgubiri din fonduri UE prevăzute la art. 1 alin. (1) din Regulamentul Delegat (UE) 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă și nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere a pomilor fructiferi din livada lui Urs, datorate embargoului rusesc, am sesizat OLAF-ul. Nu de alta, dar știm cu toții, mai ales fermierii, că atunci când reclami agenția la DNA și DLAF, cele două instituții îți răspund invariabil că ’pentru competenta soluţionare’ vor cere un punct de vedere tocmai de la APIA. Or, OLAF-ul, dacă sunt atinse intresele financiare ale Comunității prin posibile fraude, începe imediat ancheta.
În urma prelungirii embargoului Federației Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a stabilit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume, prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 1369/2015 al Comisiei din 7 august 2015 de modificare a Regulamentului Delegat (UE) nr. 1031/2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume.
Cantitatea repartizată României a fost de 3.000 tone. Perioada aplicării acestor măsuri excepţionale începea de la data de 8 august 2015 și până la data epuizării cantităţii de 3.000 tone sau până la data de 30 iunie 2016.
Cum se face că firma Pomicola SA împreună cu două sau trei firme agreate, au fost singurele beneficiare ale unor astfel de fonduri din tot județul Maramureș, deși, în județ mai sunt zeci de pomicultori, și, dacă pentru suma încasată de Urs de 1.195.016,04 lei, a existat o cerespondenţă cu suprafața declarată la APIA şi producţia estimată?
DNA și DLAF ar putea ’să întrebe 100 de români’ dacă directorului Direcţiei Măsuri de Piață din Apia Central, Emanoilă Pena, îi place horinca de Baia Mare, în comparație cu știuca de acasă. De la Alexandria.
Nebunia salvează România
Conform Referatului nr.4754/08.08.2016 întocmit la APIA CENTRAL de către Camelia Luchian, director Direcţia Reasurse Umane Apia şi nevasta lui Petre Daea, actualul ministru MADR, în urma notelor de control întocmite de MADR și DACIS s-a dispus, prin detașarea dir.executiv Urs Ioan Florin la Botoșani pe o perioadă de 6 luni. La data de 08.08.2016 s-a emis Decizia nr.577/08.08.2016 de detașare la Botoșani a dir. exec. Urs Ioan Florin unde i se aduce la cunoștință că începând cu data de 30.08.2016 i se modifică raportul de serviciu prin detașare. La nici 15 zile, mai exact la data de 14.09.2016, Apia Central îi emite o altă decizie, mai exact Decizia nr.673/14.09.2016 prin care îi încetează detașarea la Botoșani, această revocare rezultând în urma contestării Deciziei nr.577/08.08.2016 în Contenciosul Administrativ la Tribunalul Maramureș de către Urs Ioan Florin. Motivele invocate de Urs Ioan Florin în acțiunea înaintată Tribunalului Maramureș, au fost cele medicale, adică, grave probleme medicale!
Din documentele probante depuse la dosar a reieșit că acesta figurează în evidențele medicilor de specialitate cu boli cronice încă din anul 1998, mai exact cu TULBURARE DEPRESIVĂ RECURENTĂ ACTIVĂ tip cronic , acestuia eliberandu-i-se rețete medicale în fiecare lună cu medicamente de depresie, mai exact XANAX de 0.50mg. Pe lângă această afecțiune mai suferă și de alte boli grave cronice, printre care și neurologice probate cu documente.
Tulburarea depresivă majoră, cunoscută şi drept tulburarea depresivă recurentă, depresia clinică, depresia majoră, depresia unipolară sau tulburarea unipolară, este o tulburare mentală caracterizată prin tristeţe şi diminuarea respectului de sine, lipsa interesului sau plăcerii în activităţile normale. Este o condiţie debilitantă care afectează familia persoanei, interesul pentru serviciu sau scoală, somnul şi obiceiurile alimentare şi în general sănătatea. 3,4 % dintre persoanele afectate comit suicid iar 60 % dintre cei care s-au sinucis au avut depresie sau o altă tulburare a stării afective.
În data de 30.08.2016 acesta este diagnosticat de medicul specialist cu episod depresiv recurent, conform documentului probant.
Şeful Serviciului Controale pe Teren şi Inspecţii Maramureş, Crivăţ Marian Cătălin, poate să confirme cum e să primeşti de la un nebun de legat, un laptop în cap.
Într-o astfel de situație, Urs Ioan Florin nu mai poate ocupa o funcție publică, ținând cont de hotărârea din de 29.03.2017 a instanței privind conflictul de interese, acesta ocupând în continuare funcția de director executiv la Apia Maramureș. Mai mult de atât, acesta este suferind de tulburare represivă recurentă, fiind evidenţiată ca boală cronică în fișele medicale personale, devenind astfel un pericol public.
Mai vreţi subvenţii??
Mai întâi‚ şi poate cel mai important,
’Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale reamintește că termenul limită de depunere a Cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2017 este data de 15 mai 2017. Pentru a veni în sprijinul fermierilor, în weekend-urile următoare, respectiv 06 – 07 mai și 13 – 14 mai, sediile APIA județene/locale vor funcționa după programul de lucru normal. În ce privește situaţia depunerii Cererilor unice de plată, până la data de 02 mai, ora 12:30, avem înregistrate în baza de date un număr de 652.388 cereri pentru o suprafaţă de 4.093.024,61 hectare, conform Anexei. Adresăm pe această cale rugămintea ca potenţialii beneficiari ai sprijinului financiar să respecte programarea la care au fost invitați să depună Cererea unică de plată, iar cei care nu au reușit să se prezinte la data programată să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA.
Fermierii care nu vor depune cererile până la data de 15 mai 2017 nu vor putea beneficia de subvenţii.’
Deci, atenţie, fermieri!
Spuneam că Apia bate toate clasamentele!.
Fără doar și poate, dacă veți vrea vreodată să cunoasteţi această instituție, cu 4.819 salariați în 42 de centre județene și 265 de centre locale, veți observa că toate locațiile sunt identice în privința aspectului interior, începând cu mobilierul și terminând cu spațiile alocate arhivei. Anual funcționarii beneficiază de instruiri în privința administrării bazelor de date, a arhivarii documentelor, achizițiilor publice, teledetecție, controale pe teren sau luptei împotriva corupției. Despre aspectul vestimentar și profilul moral al angajaților ne vom ocupa în continuare.
Apia este singura instituție care are o absorbție de fonduri europene situată între 95 și 100%.
Recent, agenţia a fost introdusă într-un top al corupției fiind pe locul doi într-un clasament ce cuprinde perioada 2010-2016, conform raportului anual de analiză și prognoză „Romania 2017”, întocmit de Societatea Academică Romană (SAR).
Harta Corupției Județene intocmită de Societatea Academică din România arată că la un nivel de absorbție de sub 8 % pană în anul 2013, s-au înregistrat 11% cazuri ce implică fonduri europene, iar dintre acestea 37% sunt condamnări ale unor persoane cu funcții publice. Instituțiile publice cel mai des implicate în acest tip de cazuri se află la nivel local: primăriile cu 47% , Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu 8% și consiliile județene cu 6%.
Din cele 3911 de cazuri de condamnări definitive care implică atât cazuri ce vizează bugetul național, cât și cel european vedem că doar 11% (437) implică fonduri europene. Dintre acestea din urmă, 62% (275) sunt condamnări ale unor persoane din sectorul privat, iar 37% (162) sunt persoane cu funcții publice. În plus, se observă faptul că instituțiile publice cel mai des implicate în acest tip de cazuri se află la nivel local: primăriile cu 47% (77 persoane condamnate care au lucrat în primării), Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu 8% (13 cazuri) și consiliile județene cu 6% (10 cazuri).
Analiza situației românești, dar și comparația cu vecinii – faţă de care reprezentăm un record negativ absolut – duce la trei recomandări de bun simț: transparenţă decizională, indicatori de parcurs și profesionalizarea resurselor umane.
În privința APIA transparența decizionala a început cu pași timizi odată cu venirea lui Achim Irimescu la conducerea MADR și a fost continuată de noul șef Petre Daea.
Pare hilar comportamentul de planificator comunist a lui Daea la MADR, dar de când a venit ‚piticul atomic’ chiar a trasat niște pași de parcurs, în privința unor termene precise de plată a subvențiilor în agricultură, începând cu depunerea cererilor până la efectuarea plăților, perioade precise de control administrativ al cererilor, tocmai pentru a evita aglomerațiile din centrele județene și locale APIA. Nu s-a dat în lături ‚nomenclaturistul’ nostru nici de la planificarea piețelor agricole, stimulând financiar cultivatorii de legume pentru a contracara invadarea pieței românești cu produse străine de o calitate îndoielnică. A devenit celebru cu proiectul propus crescătorilor de oi, care până mai ieri își aruncau lâna, de a salva acest produs și a-l folosi fie la fabricarea plăpumilor sau în construcții ca izolator.
Nu a făcut nimic, am putea spune, în privința profesionalizării resurselor umane. De altfel, niciun ministru MADR nu a îndrăznit să propună modificarea legii funcționarului public, astfel încât, să poată fi dați afară toți nepoftiții aduși pe pile și relații, care mai mult încurcă în efectuarea actului administrativ din toate instituțiile publice, nu numai din APIA.
În zadar instruiești funcționarii publici pentru a-i profesionaliza, dacă ei continuă să fie corupți, să nu înțeleagă faptul că sunt în slujba cetățeanului sau să nu cunoască limba română scris și vorbit.
Profesionalizarea funcționarului public presupune ridicarea standardului moral în instituțiile publice concomitent cu cel profesional. Astfel, cu cât gradul de pregătire va fi mai ridicat, cu atât corpul funcționarilor publici va fi mai calificat iar actul administrativ se va ridica la pretențiile cetățeanului.
În caz contrar, ne vom plânge veșnic de cei care lucrează la stat pe salarii exorbitante, fără competențe, în comparație cu cei care trudesc pe bani mai puțini în sectorul privat.
De ce ar fi nevoie pentru îndeplinirea acestor trei recomandări?
Simplu. De voință politică!
Brațul lung al legii a pus recent ‘lanţul scurt’ la mâinile unui primar controversat, dar și iubit. Este vorba despre Mircia Muntean, fostul primar al Devei. Cu toate acestea, nimeni nu-i poate reproşa lucrurile bune pe care le-a făcut pentru Deva, inclusiv pentru dezvoltarea pieţei locale și sprijinirea producătorilor agricoli prin facilităţile oferite.
În privința dezvoltării pieţei locale și a lanțului scurt de aprovizionare, la nivelul întregului județ, ne vom ocupa astăzi de singura asociaţie care a câștigat un proiect comunitar în jud. Hunedoara. Conceptul lanțului scurt de aprovizionare, concomitent cu dezvoltarea pieței locale, este unul nou pentru România și extrem de cunoscut în alte țări europene. Neînțelegerea acestui concept a avut drept consecinţă respingerea multor proiecte, ceea ce face din asociaţia câştigatoare, despre care vom vorbi, un adevărat lider.
Asociaţia se numește ASOCIAȚIA TRANSILVANĂ DE PROMOVARE A SERVICIILOR DE OCUPARE iar proiectul câștigat și pregătit pentru implementare are denumirea de „BUNĂTĂŢI DIN HUNEDOARA-COOPERARE ORIZONTALĂ ȘI VERTICALĂ ÎNTRE ACTORII DIN LANȚUL DE APROVIZIONARE ÎN SECTORUL AGRICOL DIN JUDEȚUL HUNEDOARA”.
La prima lecturare, asociaţia și proiectul în sine nu ne spun multe lucruri. În spatele asociaţiei este o firmă de consultanță, care a știut să se asocieze cu producători, procesatori și comercianți cu amănuntul. Asta, de fapt, a fost o primă condiţie pentru a accesa un astfel de proiect. Incredibil, dar au existat firme care nu au înţeles faptul că trebuie să se asocieze, consecinţa fiind respingerea proiectului. Partea spectaculoasă a proiectului Asociației Transilvane , reprezintă planul de afaceri,studiul pieței, perfect realizabil și care va pune în mișcare piață locală, asigurându-se stabilitate pentru producătorii mici și mari agricoli, procesatori și vânzători. Aceștia își vor putea vinde produsele pe lanțul scurt direct în supermarketuri. De asemenea, relaționarea între toți actorii, bazată pe contacte și contracte comerciale, va dinamiza piață locală la nivelul întregului județ.
Pentru a va face o idee și a încuraja firmele de consultanţă să depună cât mai multe proiecte, să vedem ce tip de proiect a accesat Asociația Transilvană. Este voba despre submăsurile 16.4 și 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” care contribuie direct la domeniul de intervenție 1A: Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale, sprijinul fiind acordat prin submăsurile 16.4 și 16.4a pentru cooperarea dintre actori în sectorul agro-alimentar, inclusiv din sectorul pomicol, cu scopul de a comercializa produsele din lanțurile scurte de aprovizionare și va facilita utilizarea metodelor inovatoare de comercializare a produselor şi atragerea unor categorii noi de consumatori. Submăsurile contribuie şi la domeniul de intervenție 1B: Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite, sprjinul fiind acordat pentru încurajarea şi utilizarea de noi procese și tehnologii în sectorul agro-alimentar, conducând la creșterea gradului de inovare din sector. Totodată, cooperarea dintre fermieri și alți actori în scopul dezvoltării de lanțuri scurte de aprovizionare și piețe locale sprijinite în cadrul submăsurilor 16.4 și 16.4a poate conduce la creșterea competitivității, a valorii adăugate a produselor și la consolidarea rolului fermierilor în lanţul de aprovizionare, influențând pozitiv viabilitatea generală a exploataţiilor agricole/ pomicole, acestea având implicaţii directe asupra domeniului de intervenţie 3A: Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al organizațiilor interprofesionale. Obiectivul acestor submăsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agoalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare. Submăsurile nu presupun numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianţi alimentari cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi alte forme de cazare în mediul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizații neguvernamentale şi autorităţi publice.
Valoarea proiectului câștigat de Asociația Transilvană este de 1.433.205 euro.
Vorbind în continuare la superlativ despre firma de consultanță, apreciem faptul că oferă consultanță și pentru alte firme pentru a accesa astfel de proiecte, demonstrând prin aceasta voința și credința că totul este posibil și numai dacă vrei și dacă există implicare, se pot absorbi foarte multe fonduri comunitare pentru dezvoltarea țării noastre.
Asociația poate fi contactată pe propriul site, loc în care fermierii, dornici de a accesa la rândul lor fonduri pentru dezvoltarea propriilor afaceri și pentru care li se cere să fie autorizați, se pot înscrie la cursuri , primind la sfârşit o diplomă recunoscută la nivel național.
În tabel prezentăm derularea sesiunilor pentru depunerea proiectelor de investiţii.
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (POR) a lansat Ghidul Solicitantului aferent Axei prioritare 3, Priorităţii de investiții 3.1, Operațiunea B – Clădiri publice
Municipiul Hunedoara a achiziționat în data de 12.04.2017, prin firma Expert Consulting SRL din Timișoara, servicii de consultanță pentru elaborarea cererii de finanțare și a tuturor studiilor necesare întocmirii acesteia, pentru patru obiective de investiții, din POR 3.1B.
Cele patru obiective sunt:
-REABILITAREA CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL HUNEDOARA PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE-PRIMĂRIA MUNICIPIULUI HUNEDOARA
-REABILITAREA CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL HUNEDOARA PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE-COLEGIUL TEHNIC MATEI CORVIN
-REABILITAREA CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL HUNEDOARA PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE-ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.6 HUNEDOARA
-REABILITAREA CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL HUNEDOARA PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE-COLEGIUL NAȚIONAL IANCU DE HUNEDOARA
Valoarea fiecărui contract de consultanţă se ridică la suma de 29.500 RON, mai precis 6.536,23 EURO
Expert Consulting este o firmă de consultanță și training pentru excelenţă în afaceri, specializată în elaborarea și implementarea de proiecte pentru dezvoltarea și diversificarea afacerilor prin oferirea de soluții inovatoare, punând un accent deosebit pe accesarea de fonduri europene.
Marian Mocan este director general al firmei de consultanță și este decanul Facultăţii de Management în producție și transporturi din cadrul Universitătii Politehnica din Timișoara.
Mocan este recunoscut ca un om integru: „Eu nu am plătit spagă niciodată, dar au fost emisari care au venit la clienții noștri. Unei firme i-am făcut proiectul, care a fost depus la autoritatea din București și, în loc să primească răspunsul, s-a trezit cu emisari la usă, care i-au spus clientului că știu că are un proiect depus, că partea nerambursabilă este de 1,5 milioane de euro și i-au propus să dea 10% în avans spagă, garanție că proiectul va fi aprobat ulterior.”
Nu credem că Municipiul Hunedoara condus de PSD va răspunde unor astfel de solicitări care ar veni de la emisari tot de la PSD. Ar fi culmea ridicolului și, mai mult, caz penal!
Ce face această firmă de consultanță în sprijinul Municipiului Hunedoara?
-Verifică și analizează conformitatea documentației tehnice cu cerințele programului de finanțare
-Elaborareza cererea de finanțare, declarațiile și anexele conform Ghidului Solicitantului;
-Realizazeaza bugetul proiectului și verifică cheltuielile eligibile și neeligibile;
-Modelează bugetul în vederea maximizării sumei nerambursabile;
-Realizează macheta privind analiza și previziune financiară;
-Acordă sprijin în analiza preţurilor de piață a bunurilor ce vor fi achiziţionate prin proiect și în obținerea ofertelor de preţ de la furnizori, în situaţia în care acestea nu au fost puse la dispoziția beneficiarului de către proiectant;
-Verifică documentele emise de instituțiile publice, necesare a fi ataşate proiectului;
-Furnizează informații și formulare pentru obținerea avizelor necesare depunerii proiectului;
-Pregătește dosarul proiectului;
-Depune Cererea de Finanţare prin aplicația electronică MySMIS, însoțită de toate documentele anexă;
-Actualizează dosarul Cererii de Finanțare la solicitarea beneficiarului;
-Supravegheză procesul de verificare a dosarului de finanţare;
-Comunică cu instituția finanțatoare;
-Comunică permanent cu beneficiarul referitor la stadiul proiectului depus;
-Reface dosarul de finanţare în cazul respingerii cererii de finanţare de către autoritatea finanţatoare;
-Analizează, pregătește și depune răspunsurile la clarificările solicitate de finanţator în vederea finalizării procesului de evaluare.
-Pregătește și participă la vizita precontractuală
Exemplul primăriei poate fi urmat și de alte primarii, doar având dorința de a accesa fonduri comunitare pentru binele public și nu de a cheltui aiurea banii publici.
Comentarii recente