Nicolae Pura
În copilărie, de Paște, așteptam cu înfrigurare sfânta împărtășanie și slujba ținută acasă, în secret. Impetuos, părintele Nicolae Pura, pășea în curtea noastră, imediat ce scăpa de băieții cu ochii albaștri care-l însoțeau pe drumul de la gară spre casa noastră. Mătușa mea, călugăriță greco-catolică, închisă vreo opt ani la Gherla, pentru că nu a vrut să treacă la ortodoxie, conform dorinței comuniștilor imediat după desființarea bisericii greco-catolice, ne pregătea. Cele zece porunci trebuiau cunoscute. Apoi, în special mie, îmi cerea să-i fac o prima confesiune privitor la păcatele ce le aveam, pentru a face părintelui Pura o mai bună mărturisire. M-am prins imediat de mișcare și de teamă că mă pârăște părinților, o mințeam pe rupte. Nu înțelegeam atunci de ce după ce ieşeam de la spovedanie, eu primeam cele mai multe canoane pentru iertarea păcatelor, înainte de a primi sfânta cuminecătură. Acum îmi dau seama că, totuși, părintelui Pura îi spuneam tot. Dumnezeu să-l odihnească!
Nicolae Pura s-a născut la 14 septembrie 1913, în satul Cășeiu, un sat de români greco-catolici, aflat la vremea aceea în județul Someș, din Transilvania. Din același sat, provenea și pr. Silvestru Augustin Prunduș, succesorul său la cârma Eparhiei de Cluj-Gherla.
A urmat cursurile Academiei Teologice din Cluj, continuându-și apoi studiile la Colegiul „Pio Romeno” din Roma. După hirotonirea sa ca preot greco-catolic la 19 martie 1938 la Roma, a devenit un apropiat colaborator al episcopului Iuliu Hossu. A ocupat mai multe funcții, ajungând în final rector al Academiei Teologice din Cluj, și primind demnitatea de canonic.
A fost dedicat studenților săi, pentru care a și cules aceste pilde, ca semințe pentru predicile lor pe când vor fi preoți. În 1948 carierea lui de profesor i-a sfârșit odată cu scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma. Ascuns, a continuat să scrie. În anul 1951 a scris „Simfonia Mariei”, lucrare cunoscută uneori ca aparținând unui „autor anonim”.
Canonicul Nicolae Pura a trecut la cele veșnice la 10 august 1981 în com. Mărgineni, unde a fost și înmormântat. „În sicriu aș dori să se pună un exemplar din Simfonia Mariei în mână, crucea și rozariul”, scria în testamentul său canonicul greco-catolic Nicolae Pura. În manuscris i-au rămas alte 22 de lucrări, printre care un rezumat al Conciliului Vatican II, „Explicarea Sfintei Liturghii”, traducerea unor poeme ale lui Pierre Teilhard de Chardin, numeroase meditații și alte traduceri.
Daea il ceartă pe Zaharia!–foto Agroinfo
În 2009 un prieten, funcționar într-o agenție agricolă din Cluj, alta decât Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA), m-a sunat și m-a rugat să instruiesc o persoană de la PSD, care urma să fie numită dir. exec. adj. la Apia Cluj, o împărțeală de posturi în deconcentrate dintre PSD și PDL. Persoana a venit la APIA unde am stat trei ore într-un birou explicându-i cum funcționează toate bazele de date. Ca norocul că am avut un interlocutor inteligent, care a înțeles rolul pe care îl va avea odată cu numirea în funcție.
Bineînțeles că examenul pe post urma să aibă loc, însă, nu avea însemnătatea unei numiri politice.
Astfel a venit și Adrian Zaharia în 2012, din partea PC-ului, dir. exec. la Apia Cluj. Mai întâi a dat examen pentru postul de șef serviciu dar n-a luat. Daniel Constantin, alias Danny, a intervenit pentru prietenul său, iar fostul dir. exec. Șerban Gheorghe a fost convins să preia serviciul Controale pe teren prin transfer. Zaharia a fost uns la șefia agenției din Cluj, pentru ca apoi să-l dea afară pe Șerban ca pe o măsea stricată.
Întâlnindu-mă în 2012 în aceleași condiții cu mai tânărul director, deși, eram destituit la acea dată din funcţia publică, încă din 2011, de către Șerban Gheorghe, Zaharia m-a amenințat, deși mă văzuse pentru prima oară: dacă voi câștiga procesul cu Apia și voi face ce i-am făcut lui Șerban Gheorghe, o să am de-a face cu el.
În decembrie 2016 am pierdut definitiv procesul cu Apia, așa că, n-am mai avut prilejul de a-l ‘face’ și pe Zaharia. În fond, cei doi derbedei politici vor sfârși sau au sfârșit datorită aroganței, nepriceperii, conexiunilor politice dubioase și nicidecum din cauza mea.
Nu mai descriu repetatele apeluri în presă ale angajaților Apia Cluj privind comportamentul de vătaf al lui Zaharia, culminând cu raportul corpului de control trimis de Irimescu, având ca rezultat detașarea disciplinară la Apia Giurgiu și nici de faptul că una dintre angajate, așa cum relatează aceeași presă, îi cere în aceste momente pensie alimentară. Zaharia este și cadru didactic la USAMV Cluj, iar titlul de ‘dottore’ nu putea să-i lipsească din CV, având și tatăl profesor acolo.
Pe rolul Tribunalului București, pe data de 6.03.2017 , Agenția Națională a Funcționarilor Publici(ANFP) , în dosarul nr. 7721/3/2017 și în calitate de reclamant, a cheamat în judecată în contencios administrativ următorii pârâți: Centrul Judeţean Cluj al APIA și pe funcționarii Groza Paul Sever, Filip Octavian Ovidiu, Culic Maria Daniela, Raţiu Natalia Marinela, Dobrican Ștefania și Bogdan Natalia Teodora.
Groza Paul Sever a fost angajat la Centrul local Capuşu Mare în 2014 pe funcția de consilier debutant din poziția de personal contractual, având la acea dată întreprindere individuală și activități de arhivare. În 2015, luna aprilie, își lichidează întreprinderea individuală iar din 2016 devine consilier asistent la serviciul Controale pe teren, Apia Cluj.
Filip Octavian Ovidiu, din personal contractual devine consilier debutant, tot în 2014, la serviciul Măsuri de sprijin, pentru ca în 2016 să devină, brusc , consilier asistent la același serviciu.
Culic Maria Daniela, trecută pe la Eurocontact Serv Impex și Paloma Tours, cu contract individual de muncă, având și întreprindere individuală, devine personal contractual la Apia Cluj, apoi consilier debutant la serviciul Autorizare plăți. Ea a fost mai iute de picior și și-a lichidat întreprinderea în decembrie 2014, pentru ca în 2016 să devină consilier asistent la același serviciu.
Raţiu Natalia Marinela, soția lui Raţiu Ovidiu, consilier superior la serviciul Controale pe teren, devine consilier debutant în 2013, când soțul său a schimbat macazul, devenind simpatizant PC, dintr-un înflăcărat susținător al vechiului dir. exec. Apia Cluj, Șerban Gheorghe, simpatizant și cotizant PDL. Ea devine consilier asistent în 2014 și consilier principal în 2015. În 2016 apare consilier principal la Compartimentul juridic, titulara postului fiind în concediu de maternitate și mutată la Dej. Postul urma să-l ocupe noua stea juridică a Apia Cluj. Vechea titulară a postului și apărătoare ferventă în instanță a Apia, în procesul cu mine, s-a prezentat în mod ilegal în apărarea agenției, la ultimul termen pe care l-am avut, ea nefiind angajată la data procesului, 1.11.2016, în Compartimentul juridic.
Dar asta este altă poveste. Juridică.
Dobrican Ștefania, altă beizadea, aterizează la Apia Cluj, la serviciul Controale pe teren în 2014, din postura de personal contractual, direct consilier asistent. Ea este mai bengoasă fiind administrator și acţionar la S.C. FLOWERGRAPH S.R.L.-D. dar și fostă inginer horticol la S.C. COMGABY MOLN S.R.L.
În 2016 apare la serviciul Măsuri de sprijin, consilier asistent, fără a-și mai declara SRLD-ul.
Ultima pe listă, cu voia dumneavoastră, este Bogdan Natalia Teodora. Aceasta, din poziția de economistă în 2014, deținută la SC INDECOR SRL, sare în schema lui Zaharia, direct consilier principal la serviciul recuperare debite, arzând probabil mai multe etape. Poate și poziția de expert a soțului de la ADS Cluj să fi contat. Nu știm. Culmea e că în 2015 câștigă de la Apia, din prestări servicii şi ca angajată consilier principal la același serviciu, luând bani și ca economistă la SC INDECOR SRL. Tare, nu!??
În 2016 intră în regulă și apare doar consilier principal la același serviciu, recuperând debitele de la fermieri la greu.
Toate datele se află în declarațiile de avere și interese ale pârâților de pe site-ul Apia și din mapa ANFP-ului.
Ascensiunea fulminantă pe funcții, examene pe ochi frumoși, fără respectarea legii, chefuri și podul din picioare, după probele orale, au enervat, probabil, ANFP-ul atât de mult, încât, cu greu, a început să facă ordine, chemând la bară împricinaţii de mai sus.
Sugerăm agenției ANFP să înceapă și la București controlul, acolo unde Camelia Luchian, soția lui Petre Daea, ministrul MADR, este director Direcția Management Resurse Umane din Apia Central și cea care a aprobat toate documentele de angajare băgate sub nas de către Zaharia. Documente care le contestă în acest moment doar ANFP-ul.
Cazul este penal, din punctul meu de vedere, iar DNA ar trebui ca după Paște să controleze mai temeinic preacuvioasa agenție.
Agraria este primul târg pe care o firmă germană l-a realizat în România și care, din anul 1995 și pană în prezent, și-a clădit, un nume puternic, devenind evenimentul agricol numărul unu al Transilvaniei. Organizarea a fost impecabilă, făcută special pentru afaceri în agricultură.
Un prieten fermier, de la poalele munților Făgăraș, m-a sunat sâmbăta trecută exprimându-și dorința de a ne vedea la Agraria în comuna Jucu, jud. Cluj. Surpriza făcută m-a pus pe gânduri și imediat mi-am făcut planul ca odată ajuns acolo, să-i fac şi eu o surpriză și să-l prezint revistei Ferma, pentru rubrica ‘Fermieri de copertă’.
Din păcate, nu am reușit să ne vedem. Am reușit, în schimb, să stârnesc curiozitatea fiului meu care m-a dus la expoziție, el chiar reușind să contacteze o firmă agricolă care face afaceri cu echipamente de automatizare, cu firma la care lucrează.
Ca să vezi! Agricultura nu înseamnă doar afaceri cu mașini agricole,terenuri și animale, domeniul fiind conectat la toate afacerile din România.
În multe din textele mele am relatat despre lipsa de interes a instituțiilor statului dar și private, a mass-mediei în general, vizavi de agricultură. Un minister cum este cel al Agriculturii, care are un buget mai mare decât al Armatei, și cu cea mai mare rată de absobţie a fondurilor europene, nu poate fi decât pe primul loc în ceea ce privește interesul dezvoltării și monitorizării acestuia de către instituțiile amintite mai sus.
Tematica generoasă a expoziției a atras la standuri firme de prestigiu din țară și din străinătate care și-au prezentat tehnologiile și produsele în domeniile: mașini și utilaje agricole, producție vegetală, nutriția plantelor, protecția plantelor,energii regenerabile, zootehnie, industrie alimentară și ambalaje, hoticultură, electronică și mecanică, prestări de servicii în agricultură,etc.
Cele mai spectaculoase evenimente au fost paradele bovinelor în ringul amenajat special pentru ele și cu tribune pentru vizitatori, testarea abilităților în manevrarea tractoarelor și testarea stabilității rampelor mașinilor de erbicidat.
Au fost prezentate bovine din rasa Bălțată Românească dar și bovinele de carne Angus. În mod surprinzător și ca un efect al afacerilor trainice din agricultură, aici s-a desfășurat prima licitație de bovine de carne din rasa Angus.
Desigur, nu ne-am așteptat să vedem un comisar de licitație ca în filmele americane, care are o vorbire rapidă și uneori incoerentă pentru necunoscători, dar nici participanți care să-și adjudece bunurile supuse vînzării cu aceeași viteză cu care comisarul decide prețurile de vânzare. Important este că s-a creat un precedent iar edițiile următoare ale expoziției vor deveni și mai atractive.
Testarea manevrabilității unei game largi de tractoare și a stabilității rampelor mașinilor de erbicidat nu s-ar fi putut desfasura fără o suprafață adecvată alocată participanților în mod generos de către organizatorii expoziției. Zeci de tineri fermieri, însoțiți de mecanii autorizați, au încercat toate tipurile de tractoare și utilaje direct în câmp pe spațiul special amenajat.
Nu aș putea spune că am fost doar un simplu vizitator al expoziției. Privirea mea s-a îndreptat spre standurile presei agricole şi Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj(USAMV).
Din păcate, singura publicație prezentă și cu impact național a fost Revista Ferma, cu întregul ei staff. Am fost plăcut impresionat să constat că standul revistei era întărit de echipele departamentului ‚Rural’de la Radio France Internațional-România și Asociațiaţiei Presei Agricole din România.
Standul USAMV a venit în întâmpinarea fermierilor cu o soluţie inovatoare, şi anume, cu o platformă online, Agrim.ro, care promovează legătura dintre producătorii agricoli şi furnizorii de inputuri. Cadrele didactice din cadrul USAMV Cluj, cu rol de consultanţi, mediază colaborarea dintre fermieri şi furnizori , răspunzând online tuturor întrebărilor fermierilor legate de fertilizanţi, cultura pajiştilor, entomologie, fitopatologie, herbologie, maşini agricole, pedologie, plante medicinale, seminţe şi material biologic, tehnologii agricole.
Pe această platformă mi-am exprimat dorinţa de a deveni consultant pe probleme de subvenţii, mai precis, pentru a veni în sprijinul celor care nu ştiu sau nu cunosc programul IPA Online. În această privinţă, USAMV s-a aratat deschisă la colaborare.
Până atunci, pe blogul meu, fermierii se pot adresa cu întrebări, la care voi răspunde.
Foto: Octav Ganea
Municipiul Deva, ca mai toate ‘muncipilii’ din țară, nu mai știe ce să facă și cum să atragă cât mai mulți turişti. Noua fântână cântătoare din centrul orasului, bucură deocamdată locatarii din zonă dar și pe părinții ieşiţi cu copiii la soare, admirând banala țâșnitoare cu apă.
Cetatea Devei este fanionul, majoritatea turiștilor vizitând acest obiectiv și mai puțin centrul vechi sau nou al orașului.
Adrian Năstase, presat cândva de cei care îi numărau casele, s-a enervat pe aceştia în momentul în care au vrut să-i numere găinile din ferma de la Cornu, sugerând curioșilor că ar fi mai bine să-i numere ouăle.
Sugestia a căpătat o conotație sexuală și ar putea fi folosită chiar de către deveni, în ajunul Sărbătorii de Paște.
Fără să publice nimic pe propriul site, într-o totală lipsă de transparență, municipalitatea Devei a achiziţionat ornamente pentru Sărbătorile Pascale, cam aceleasi achiziţionate de primariţa Capitalei, în valoare de 82.353 RON, adică 18.133,0368 EURO în doar două minute. Data de inițiere a fost 6.04.2017 ora 15.16 și atribuirea la data 6.04.2017 ora 15.18
“SE VOR EXECUTA DOUA OUA cu diametru, 200 inaltime X 150 latime realizate din fibra de stricla pe suport metalic cu forma in stil FABERGE. Imaginea cetatii va fi pictata pe ou.
Iepuras de paste in trasura trasa de o gaina (butaforie)
SE VA EXUCUTA UN IEPURE DE PASTE SCULPTAT, CU DIAMETRU DE 170X80, GAINA VA FI SCULPTATA, DIAMETRU 150 latime X 190 inaltime X 220 lungime, Iepurele va fi plasat intr-o caruta plina cu 12 oua avand diametrul de 45 lungime x 28 latime.
Personajele vor fi pictate cu rezistenta la ploaie.
CUIB CU OUA
VA FI REALIZAT DIN NUIELE PE SUPORT DE LEMN SI METAL CU DIAMETRUL DE 300 X 300, IN CUIB VOR FI AMPLASATE 6 OUA CU DIAMETRUL DE 85 LUNGIME X 40 LATIME, PICTATE MANUAL CONFORM TRADITIILOR ROMANESTI.”
Oferta a fost strategic plasată și cu dedicație, pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice(SEAP) în data de 30.03.2017 la ora 14.19 de un anume Verzescu Alexandru Toma-persoană fizică autorizată, din satul Mârşa, orașul Avrig și suna cam așa:
“Creatie artistica – butaforie decor Paste
Decor 1: SE VOR EXECUTA DOUA OUA cu diametru, 200 inaltime X 150 latime realizate din fibra de stricla pe suport metalic cu forma in stil FABERGE. Imaginea cetatii va fi pictata pe ou.
Decor 2: Iepuras de paste in trasura trasa de o gaina (butaforie)
SE VA EXUCUTA UN IEPURE DE PASTE SCULPTAT, CU DIAMETRU DE 170X80, GAINA VA FI SCULPTATA, DIAMETRU 150 latime X 190 inaltime X 220 lungime, Iepurele va fi plasat intr-o caruta plina cu 12 oua avand diametrul de 45 lungime x 28 latime.
Personajele vor fi pictate cu rezistenta la ploaie.
DECOR 3: CUIB CU OUA
VA FI REALIZAT DIN NUIELE PE SUPORT DE LEMN SI METAL CU DIAMETRUL DE 300 X 300, IN CUIB VOR FI AMPLASATE 6 OUA CU DIAMETRUL DE 85 LUNGIME X 40 LATIME, PICTATE MANUAL CONFORM TRADITIILOR ROMANESTI.”
Observați cam cine e la butoane în primărie și cât de bine cunoaște limba română, cerință pentru un funcționar public, dar și unitățile de măsură, preluând cuvânt cu cuvânt oferta lui Verzescu.
Dacă recent ne-am sesizat pentru lipsa de transparență la APIA Hunedoara, care, prin achiziţia făcută în valoare de aprox. 10.000 Euro, privind angajarea a opt persoane pentru trei luni de prestări servicii, ni s-a părut şi o măsură exagerată, atunci butaforia municipalităţii reprezintă o risipă flagrantă de bani publici.
După ce devenii vor admira creaţia artistică, aceasta se va depozita într-o magazie a primăriei, apoi va lua drumul spre deponeul public, loc urât mirositor, foarte disputat zilele acestea de către mai marii județului.
Nu ne rămâne decât să-i numărăm ouăle lui Mircia.
Și, zilele cât va mai sta la primărie.
Personajul Statu-Palmă-Barbă-Cot este „un personaj fictiv din mitologia basmului românesc. Așa cum sugerează numele, personajul este un bătrân pitic cu statură de o palmă și bărbă lungă de un cot. De obicei, el apare în narațiune ca o figură supranaturală care ajută personajele principale, le ghidează, le vorbește, sau doar este observat de ele, fiind prins mai tot timpul în vreun trunchi de copac.”
Am putea asemui personajul din poveste cu ministrul MADR, Petre Daea. Site-ul MADR face mai nou, un loc generos pozelor cu vizitele tovărășești ale ministrului și întâlnirile acestuia cu responsabilii agriculturii pentru a pune țara la cale. Dacă până mai ieri de pe site-ul ministerului accesai agențiile din subordine, acum trebuie să le cauți cu lumânarea.
M-am pus în situația unui simplu fermier, tânăr și dornic de afirmare, care a aflat că Agenția Domeniilor Statului(ADS) pune la bătaie în arendă sau concesiune suprafețe libere de contract . Am intrat pe site-ul ministerului pentru a accesa ADS-ul, dar acolo am dat de pozele lui DAEA, față, verso și profil. Am intrat apoi pe un site de căutare reușind să găsesc accesul la ADS pe domeniilestatului.ro. Aici, prin căutări succesive(greoaie), găsesc informația din 1 aprilie 2017, într-un fișier Excel, cu situația terenurilor din județul Hunedoara, prezentate mai jos:
După cum veți observa, căutările unui astfel de fermier, care își dorește măcar o informație rapidă și concisă pentru a acționa, nu se opresc aici.
Județul Hunedoara fiind un județ cu un relief care se pretează mai puţin la suprafețe arabile, are totuși 49,56 ha de teren arabil, disponibile pentru a fi arendate sau concesionate, fiind în proprietatea statului . Numai că, statul nostru, ‘fidel’ cetățeanului, îmi spune că suprafaţa cu pricina este dată spre folosinţă Oficiului Județean de Consultanţă Agricolă(OJCA), o entitate care, din punct de vedere juridic, nu mai există.
Ce-i de făcut, se întreabă același fermier al județului Hunedoara, și cum poate afla cine gestionează această suprafață?
Pentru a veni în sprijinul lui am căutat noi. OJCA s-a transformat în Camera Agricolă Hunedoara, având un site atât de neprietenos încât și un elev din clasa primară își dă seama că nu poate naviga lejer pentru a obține o informație utilă: pagini care se încarcă greu, erori de editare pagină,etc., cameraagricolahunedoara.ro.
Și, ce să vezi, aici nu se găsește nicio informație cu privire la situația suprafeței ADS administrată de OJCA, prin Camera Agricolă Hunedoara! Îți pui în mod firesc întrebarea, cum ai putea și cu cine ar trebui să vorbești despre enigmatica suprafață, pentru a-ți pregăti eventual documentele și a participa la vreo licitație.
Camera Agricolă, la ‘Anunţuri ‘, prezintă rezultatele unui concurs de consilier din 2016. La ‘ Conducere’ ți se umple pagina cu poza unui individ care se suprapune peste prima pagină, ș.a.m.d.
Camera este în subordinea Consiliului Județean Hunedoara. Mai fac un pas și intru pe pagina consiliului observând că există o comisie, şi anume, COMISIA NR.1 de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanțe, agricultură, silvicultură, administrarea domeniului public și privat al județului , din care face parte, printre alții, și un coleg de-al meu de liceu, Mârza Florin: 1. Iovănescu Alin-Cosmin Președinte 2. Bălănesc Doinița-Maria Vicepreședinte 3. Dunca Victoria-Alina Secretar 4. Suciu Ancuţa-Elena Membru 5. Ciodaru Iulian-Dacian Membru 6. Circo Aurel-Vasile Membru 7. Hodor Petru Membru 8. Stănescu Vetuţa Membru 9. Mârza Florin Membru 10. Burlec-Martin Ionel Membru 11. Gligor Dorin-Oliviu Membru 12. Hojda Ion Membru 13. Gherman Petre Lucian Membru.
M-am gândit să-l caut pe Florin pentru a-l convinge ca împreună cu întreaga comisie să determine ca informația de la ADS să fie transpusă imediat pe Camera Agricolă, pentru a-l informa pe tânărul fermier, din prezentul scenariu, despre suprafața cu pricina și îndruma, eventual, spre vreo entitate juridică pentru ca acesta să poată participa la licitație.
Renunțând la idee, mi-am adus aminte de existenţa Direcției Agricole Județene Hunedoara(DAJ), daj.hd.ro. Am intrat pe acest site și am căutat informații despre cele 55,59 ha dar nu am găsit nimic. DAJ Hunedoara reprezintă ministerul lui DAEA în teritoriu.
…
V-am prezentat, dragi cititori, pe scurt, modul în care statul te ajută să te dezvolți. Dacă ar încasa taxele și impozitele cu aceeași dificultate cu care te ‘ajută’ să le produci, ar fi echitabil. Numai că, sovietica nu doarme, vorba unui înțelept. Statul ăsta a scăpat, probabil, de bandiții de comuniști și securiști, dar nu înțelegem de ce noile generații de politicieni dovedesc o indiferenţă susceptibilă de același banditism.
Narațiunea noastră nu este un basm, iar de personaje supranaturale prinse în ministere sau instituțiile din teritoriu, ca într-un trunchi de copac, nu mai avem nevoie.
La APIA se petrec lucruri trăsnite, am putea zice, de când toate centrele județene au primit personalitate juridică. Geaba merge Petre Daea, ministrul MADR, deghizat în fermier pe la centrele județene APIA, ca să dea un bot în boaşele funcționarului, ca mielul la oaie, cum se spune, da de l-ar prinde cu ceva nereguli.
Centrele județene fac oricum ce vor. Au prins curaj, mai ales că bugetul MADR îl depăşește pe cel al MAPN.
Intrând pe SEAP, Sistemul Electronic de Achiziții Publice, pe lista de cumpărături directe atribuite, constatăm că APIA Hunedoara, precum alte centre județene, cumpără la greu servicii și consumabile necesare bunei desfășurări a activităților centrului județean și centrelor locale arondate.
Observăm astfel că C&C Computers SRL, abonată la lista de furnizori, vinde către Apia Hunedoara capsatoare, hârtie copiator, cartușe tonner, elastic, pungi, notes adeziv, capse, ordine de deplasare, photoconductor imprimantă, prelungitoare, prize, textmarker pelican, foi de parcurs, registre de intrare-ieșire, reparații IT, etc.
Tora Print vinde hârtie igienică în trei straturi(geografice), prosoape de bucătărie, registre format A4, plicuri siliconice și cutii de arhivare.
Autocar Serv face revizii auto la mașinile instituției. Diacom Prestcom verifică sistemele de alarmă. Alice Grem Impex face și ea reparații auto dar la SUV-urile din dotarea Apia Hunedoara.
Asta pe partea mecanică pentru că One Side face reparații instalații electrice.
SANEX vinde capace WC de culoare albă(nu maro!), clapete WC, zăvoare ușă, baterie instalație apă, corpuri de neon, colţari, dibluri, burghie, soluţie de geamuri, pronto spray, mopuri și prosoape.
Curățenia în instituție o face Asociația MERIT, Asociația pentru Mediu, Ecologie, Responsabilitate, Incluziune Socială, Tineret.
Dar cea mai tare achiziție a APIA Hunedoara s-a făcut în data de 17.03.2017. În aceeași zi s-a inițiat anunțul și tot atunci s-a și atribuit. Valoarea este, țineți-vă bine, de 45.000 RON, mai exact 9.888,154 EURO.
Apia Hunedoara a solicitat prestarea unui număr de 3.400 de ore, pe bază de contract, cu un număr de opt persone în perioada 20.03.2017 până la 31.05.2017, conform ofertei nr. 4 din 15.03.2017.
Firma căreia i s-a atribuit contractul este Elena’s Modern Fashion din Bucureşci, jud. Hunedoara.
Când am văzut așa ceva, normal că m-am întrebat ce servicii ar putea face o firmă de fashion, în afară de a îmbrăca personalul Apia care lucrează la controlul pe teren. Dar din descrierea achiziţiei se pare că firma de fashion prestează, probabil, cu opt persone făcând 3.400 ore paradă a modei prin instituția publică.
Pentru a mă lămuri, am pus mâna pe telefon și dă-i și sună:
-Alo, bună ziua! Sunteți Elena’s Modern Fashion? după care m-am prezentat.
-Da, bună ziua, spuneți..
-Cu cine am plăcerea să vorbesc?
-Spuneți.
-E secret?
-Nu. Otilia Oancea, administrator, îmi răspunde ea cu greu.
-În legătură cu contractul cu Apia Hunedoara, ce îmi puteți spune? adăugând detalii privind orele de prestare a serviciului și suma contractului.
-Haide domnule, vreți așa la telefon să discutăm?
-Da, dar e vreun secret?
-Nu. Dar la telefon vreți să discutăm..după care îmi închide brusc telefonul în nas. Vorba aia, ți-l pun pe nas și-acol’ ți-l las!
Nu mă dau bătut și sun la Apia Hunedoara pentru a obţine un al doilea punct de vedere și cer la șefa serviciului economic, d-na Crăciun Mariana. Îmi spune foarte respectuos că funcționarii Coste Darius și Horga Liliana știu mai multe detalii despre contract dar lipsesc și să revin luni. Mai imi spune că dir. exec. Apia Hunedoara știe de contract și să-l sun direct pentru informații.
Sun din nou dar dir. exec. Socol Ioan este plecat. Mi se face legătura cu dir. exec. adj., d-na Veronica Topor, care îmi spune că nu intră în atribuțiile sale un răspuns la întrebarea mea privind contractul de ‘fashion’ și-mi dă numărul de telefon a lui Socol. L-am sunat dar nu a răspuns.
Un contract aflat în derulare pe bani publici, la sfârşitul lunii martie 2017, este atât de secretos încât nimeni nu are voie să vorbească decât dir. exec. Apia Hunedoara, Socol Ioan Marcel!
Contractele prezentate mai sus au valori mici, reparațiile auto nedepășind suma de 3.000 RON și fac parte indiscutabil din serviciile și consumabilele necesare bunei funcționari a instituției, chiar dacă ele sunt prezentate ușor hazliu.
Secretomania din jurul acestui contract m-a făcut să mă gândesc la eventualele preferințe ale APIA Hunedoara pentru unul sau altul dintre furnizori, fapt ce pune în discuţie transparenţa tuturor licitaţiilor pe bani publici.
Socol Ioan Marcel a fost salariat la Eurojobs Petroşani şi este acasă cu plasarea forţei de muncă. Mai este şi actionar la Imobil Instal din Brad.
Cele doua Elene de la Modern Fashion, Suciu Ancuţa Elena, acţionar şi Oancea Elena Otilia, administrator, au prietenii frumoase cu dir. exec. Socol Ioan Marcel si Horga Liliana de la serviciul econominc de la Centrul Judeţean Apia Hunedoara.
Firma Elenelor sau Elena’s Modern Fashion, cu sediul în Bucureşci, dă bine la Deva! Numai că firma asta înregistrată în 2012 se ocupă cu comerţul cu amanuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate. Or, Apia Hunedeoara nu are magazine specializate second-hand. Din 2012 până în 2015 nu a avut niciun angajat dar a avut profit, aşa cum arată site-ul ministerului de finanţe. Suciu Ancuţa Elena figurează în declaraţia de avere şi interese din 2016, director numit temporar de PSD la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, acţionar 90% la Invest Credit Gold, cu 50% la Elena’s Modern Fashion, cu o participaţie nespecificată la Invest Credit Gold si 100% la Agrocons Business.
Soţul său Suciu Dorin Teofil este avocat în Baroul Hunedoara.
Ancuţa ne mai spune în declaraţie că este secretar executiv la Organizaţia Femeilor Social Democrate Hunedoara şi preşedinte la organizaţia pesedistelor din Deva. Suciu Ancuţa Elena apare şi pe lista de consilieri din partea PSD la Consiliul Judeţean Hunedoara.
Asta ca să va fie clar!
Până la a-și exprima cele doua firme, una privată şi una de stat, un drept la replică, noi, împreună cu cititorii noștri am putea să ne închipuim orice, începând cu îmbrăcarea sărmanilor din Apia Hunedoara, prezentarea de modă în fața funcționarilor, până la şpagatul şi podul din picioare drept bonus, dacă din lotul de opt fac parte şi foste gimnaste de la Deva.
Din această cauză s-ar putea ca activitatea de control administrativ a cererilor de subvenţie să fie îngreunată iar plățile către fermieri să fie încetinite sau chiar stopate.
Chiar dacă legea achiziţiilor publice îi permite lui Socol să cumpere direct servicii până în 50.000 Euro, considerăm că achiziţia celor opt persoane pentru a presta la Apia Hunedoara servicii, probabil de arhivare, consultanţă pentru fermieri la depunerea cererilor de subvenţie sau actualizări de blocuri fizice, s-a făcut netransparent, cu dedicaţie pentru cele trei simpatizante PSD şi la o sumă exagerată, din banii contribuabilului român. La care mai adăugăm şi un posibil conflict de interese prin avocatul Suciu Dorin Teofil, care ar putea pe perioada contractului să apere în instanţe doar interesele Apia Hunedoara.
În locul lui Daea m-aș deghiza în Elena’s și aș face podul din picioare numai pentru a prinde în ofsaid funcționarul Apia pentru a-l sancționa pentru această achiziţie, marca PSD!
Când îl vezi pe Dragnea șef peste pesediști, împreună cu ingredientele ALDE și UDMR, ar trebui să te temi. Nu de alta dar tipul poate aduce contramanifestanţi și din mormânt, dacă te iei probabil de afacerile lui. O parte dintre aceștia chiar au votat.
Lăsând gluma la o parte, tipul este sigur pe el și va muri în picioare dacă cineva va cuteza să se ia de el, cum de altfel a și declarat-o. Relațiile lui de afaceri sunt puternice și făcute cu “mapia” locală și centrală.
În 2012 șeful Ocolului silvic Turnu Măgurele, Dumitru Marin, devine dir. exec. la Direcția silvică Teleorman. Soția lui, Dumitru Elena este consilier la Apia Teleorman și, în mod miraculos, gestionează dosarele de subvenţie ale firmelor TelDrum, Gransiloz, Agrotrust și Agrotrust Cereal, firmele în care fiul lui Dragnea este acţionar prin interpuși sau acţionar majoritar.
TelDrum este cunoscută ca o firmă care face servicii în construcții. Ea face și servicii în agricultură. Dacă în 2010 lucra 5.200 ha, în 2016 a ajuns să lucreze 50 ha. Terenurile și subvenţiile aferente acestei perioade, au fost transferate probabil altor firme din Cooperativă.
De la APIA Teleorman, Dragnea are cel puțin două personaje cunoscute şi ajunse în vârful agenției: Nicolae Horumbă, fost șef serviciu și dir. exec. Apia Teleorman, a ajuns dir. gen. adj și dir. gen APIA Central. Actualmente s-a reîntors la vatră în postura de șef serviciu Apia Teleorman. La fel, Emanoilă Pena a fost și el șef serviciu și dir. exec. Apia Teleorman, apoi șef serviciu APIA Central, dir. gen. adj. în MADR, devenind dir. Direcția măsuri de piață în Apia Central.
Nu întâmplător Dragnea l-a pus șef la MADR pe Petre Daea, a cărui soție, Camelia Luchian, este dir. Direcţia resurse umane din cadrul APIA Central.
În 2016, înainte de alegeri, Dragnea spunea că a prevăzut în programul de guvernare, subvenţionarea fermelor de porci cu 10.000 euro, care au cel puțin 200 capete: ”Exportăm 20 de mii de tone, importăm 230 de mii de tone, adică exportăm 30 milioane de euro, încasăm 30 de milioane de euro din export și plătim peste 350 de milioane de euro – deci românii duc în afara țării 350 de milioane de euro ca să mâncăm de Crăciun carne de porc din Germania, din Olanda, din Ungaria. Nu putem să mâncăm carne de porc din România, aici suntem!?. Programul nostru este ca 8 ani de zile să fie ajutor pentru îngrășare, 10 mii de euro anual pentru fermele cu 200 de capete”.
Petre Daea nu s-a lăsat nici el mai prejos și a dat-o cu ajutoare de minimis pentru tomate și cu susținerea subvenției pe porci, notificând Bruxelles-ul pentru intenția de a acorda subvenția de 10 mii euro : „dacă nu sunt în stare să impun regula pentru ca țara mea, ca agricultura să se dezvolte, atunci nu am ce căuta ca ministru”.
Foarte frumos sună programul!. Numai că o anchetă semnată Hotnews, a scos la iveală faptul că ferma fiului lui Dragnea, Romcip, rebotezată Ferma Salcia, aduce porci din Olanda și Germania, îi îngrăşă pe repede-înainte și îi revinde pe piața românească. Unde este genetica românească în materie, ar trebui să se întrebe Daea?.
În anul 2015 Romcip avea 16.450 de porci pentru care a luat pe Măsura 215-Plăți bunăstarea animalelor, suma de 2.542.538,29 Euro, bani din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR). Aici ar trebui ca DNA să-i ia la „interviuri” pe medicul veterinar al fermei, consiliera Epure Cristina, gestionara dosarului de plată a Romcip de la Apia Teleorman și pe cel din Apia Central care au aprobat documentele de plată.
Să verifice rapoartele de control la fața locului, în fața porcului(sic!), și cu manualul Măsurii 215 de la APIA în faţă, legislația românească, europeană și crotaliile a 16.450 de porci pe masă, să vadă dacă suma de peste 2 mil. euro se justifică sau nu. Ferma Salcia a avut în 2016 un număr de 12.350 de porci declarați, iar în 2017, ancheta Hotnews a aflat că în fermă ar exista 4.000 de capete de porci.
Nu de alta dar suma încasată de fiul lui Dragnea prin Romcip l-ar putea face invidios și pe fugarul Sebastian Ghiță, care a luat în 2015 prin Teamnet International, pe Măsura 511- Asistenţă tehnică, bani tot din FEADR, suma de 2.368.131,23 Euro.
Ce fain e să fii porc pentru că beneficiezi de mai mulţi bani!.
Se pune întrebarea, oare ce mănâncă suinele(porcii) și bovinele din exploatațiile atribuite familiei Dragnea? Să nu ne facem probleme pentru că Agrotrust este o exploatație cu 600 de bovine și 500 ha, la care se adaugă Gransiloz cu 4.400 ha și Zooveg 2010 cu 4.000 ha. Agrotrust Cereal exploata în 2015 1.800 ha dar în 2016 nu a mai avut activitate.
Dacă se constată că firmele din acest grup agricol au beneficiat în mod fals de Măsura 215, cu o populație de mai puțin de 16.000 de capete sau au transferat terenuri anual de la o firmă la alta pentru a evita, probabil, controalele prin teledetecție şi controale clasice pe teren de la Apia, aducând atingere intereselor financiare ale Comunității Europene şi bugetului naţional , înseamnă că cineva ar trebui să plătească.
Până la proba contrarie, există prezumția de nevinovăție. Consideram că toate afacerile s-au făcut legal şi cu respectarea normelor în vigoare .
În acest acest context, Dragnea nu ar trebui să ne tot spună că el nu știe nimic de afacerile fiului său prezentate de mass-media, dacă nu are nimic de ascuns.
Nu de alta, dar pe zi ce trece îi creşte nasul.
APIA, de ani buni, îți dă cu generozitate posibilitatea să iei subvenţii din fonduri comunitare și bugetul național. Adică, îți dă cu o mână dar te poate face debitor şi să te dea pe mâna ANAF sau DNA, cât ai clipi.
Cazul semnalat de mine aici, cu referire la pârâta Arhiepiscopia Tomisului în contradictoriu cu reclamanta DNA și APIA Constanța parte civilă, în procesul penal de la instanţele din Constanța, este elocvent.
Dacă citiți atent formularul de cerere de subvenţie, veți observa câteva cerințe ale APIA pe care trebuie să le îndepliniți. Una dintre ele este și aceea că veți fi de acord cu actualizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole(LPIS), mai precis, cu micşorarea, mărirea sau desfiinţarea unui bloc fizic.
Agenția nu ține cont că pe o parcelă, dintr-un bloc fizic actualizat prin micşorare, fermierii pot avea pachete de agromediu, spre exemplu pachetele P1 si P2, pajiști permanente respectiv practici agricole tradiţionale. Micșorându-se blocul fizic, se va micşora și parcela fiecărui fermier care a aplicat în acel bloc, chiar dacă parcela cu pachete P1,2, conform manualelor APIA, nu ai voie să o mişti în blocul fizic în care este declarată, sa o muţi în alt bloc fizic sau să-i schimbi suprafața pe toată durata contractului de agromediu.
Din start se observă că APIA, în contractul de agromediu semnat cu fermierul, își permite unilateral să nesocotească drepturi prevăzute în orice contract comercial, impunând obligații doar din partea fermierilor, fără că ea să răspundă în vreun fel, anulându-ți fără nicio notificare un drept la subvenţie, dacă îți desființează, spre exemplu, un bloc fizic prin actualizarea LPIS, pe care ai pachete de agromediu.
Ea invocă, mai ales în instaţe, faptul că are obligația să schimbe la trei ani hărțile și implicit să actualizeze blocurile fizice, cu consecințe pecuniare sau penale asupra fermierilor, fără ca ea să aibă vreo responsabilitate.
Sugerez miilor de fermieri care solicită anularea actelor administrative în instanţă(procese verbale de debit), după caz, să conteste contractul de agromediu cu APIA, prin aceea că agenția impune drepturi și obligații doar unei părți, iar de sancțiunile civile și penale răspund doar fermierii. Nu se poate ca într-un an inspectorii de teren să vină să confirme prin măsuratori parcela fermierului, după care, în anul următor, cei care actualizează blocurile fizice prin micşorare sau desfiinţare, în speță, Direcția Topografică Militară(DTM) împreună cu funcționarii APIA, să anuleze propriile măsurători APIA și să sancţioneze doar fermierii.
Alt caz și mai flagrant este acela în care, la digitizare se generează formularele de raportare. Aici pot apărea cazuri în care se semnalează lipsa blocurilor fizice. În aceste cazuri, funcționarii care actualizează blocurile fizice, confruntă hărțile noi, dacă sunt, și actualizarea făcută de DTM, fără să mai declanșeze vizita rapidă pe teren, la fața locului, luând decizie împotriva fermierului în mod aberant și penal. Astfel, fermierul este decăzut până și din dreptul de proprietate, cu toate actele doveditoare, devenind debitor din mouse, sau caz penal.
Manualul de digitizare spune : ‘Sistemul va genera un centralizator pentru toate anexele 17 b, centralizator pe bază căruia responsabilii cu actualizarea LPIS de la centrele județene vor realiza verificările necesare și vor actualiza LPIS după caz în funcție de rezultatele constatate în urma vizitelor pe teren sau în urma consultării imaginilor noi. Dacă cele semnalate de fermier nu se adeveresc se pot aplica penalizări în funcție de procedurile de lucru aplicabile.’
Ce să mai spunem de funcționarii prost pregătiți care, deși au mesaje blocante-cele scrise cu roșu-, sau atenționări în care se specifică diferențe mai mari de 20% dintre suprafața declarată și cea digitizată, închid cererea fără a ajuta fermierul să-și corecteze declarația, de parcă fermierii s-au născut specialiști IT.
Funcționarul ar trebui să știe că mesajele blocante generează alte erori în momentul mapării declarației IPA Online cu bazele de date IACS, ceea ce îi va îngreuna misiunea în controlul administrativ a cererii fermierului.
Până și manualul de control APIA explică foarte clar: ’Înainte de finalizarea cererii de plată se vor verifica toate Anexele 17_b din lista de rapoarte “IPA-Online – Fișier PDF anexa 17_b” și numai dacă acestea sunt în conformitate cu cerințele fermierului se va închide cererea în aplicația IPA-Online.’
Un alt exemplu este la controlul prin teledetecție în care dacă parcela îți este acoperită parțial sau total cu nori, firma prestatoare de servicii prin teledetecție, firma care face controlul calității controlului prin teledetecție sau în final APIA, ar trebui să facă rapid o vizită pe teren. În cele mai multe cazuri, fermierul devine debitor tot din mouse, exact ca în cazurile prezentate mai sus.
Actualizarea LPIS, în lipsa cadastrului, a generat de-a lungul timpului sancțiuni din partea Comisiei Europene. Auditul extern din 2009 și 2010 a concluzionat la vremea respectivă că sistemul integrat de administrare și control(IACS) și sistemul de identificare a parcelelor agricole(LPIS) sunt ineficiente.
Nu putem afirma nici acum faptul că bazele de date ale APIA sunt mai eficiente, atâta timp cât mii de fermieri sunt sancționați pe nedrept iar indiferenţa, neputința și în unele cazuri culpa funcționarilor în frunte cu șefii lor nu sunt sancţionate.
Punerea sub control judiciar a directorului general Teamnet Internațional SA, aduce la rampă APIA, așa cum ne arată referatul DNA: „In perioada 2007 — 2014, Ghiţă Sebastian Aurelian, în mod direct, a pretins de la reprezentanții S.C. (…) S.A. și a primit, în mod indirect de la aceștia suma de 22.872.321,21 lei (…), respectiv suma de 24.620.988,85 lei (…), prin folosirea unor proceduri de subcontractare și simularea unor relații comerciale între S.C. (…) S.R.L. București și S.C. Teamnet Internațional S.A. (…), promițând în schimb că își va exercita influența asupra factorilor decizionali (…), în vederea deblocării unor plăti pentru contracte deja existențe, încheierea unor contracte și acte adiționale, dar și pentru alocarea unor fonduri băneşti pentru viitoare contracte în domeniul IT, cu referire la contracte încheiate de SC (…) SA cu Agenția pentru Plăţi și Intervenții în Agricultură ”.
Ancheta se poate extinde și în ‚ripublică’, am zice noi. În Republica Moldova unde Teamnet este abonată probabil și aici la banul public.
Dar să revenim la APIA.
În data de 12 August 2012, APIA solicita în Sistemul Electronic de Achiziții Publice(SEAP), o firmă care să-i facă servicii de dezvoltare, modificare, extindere și adaptare a sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Veneau alegerile parlamentare iar prietenul lui Ghiță, Victor Ponta, avea să devină prim-ministru.
Valoarea estimată a contractului era de 5.331.380 RON și se solicita prestarea de ‘servicii de dezvoltare, modificare, extindere și adaptare a sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, servicii care constau în dezvoltarea de noi funcționalități specifice în cadrul sistemului informatic deținut de către instituție. Prin implementarea acestui proiect, se doreşte extinderea serviciilor de dezvoltare a sistemului informatic specific activităților pe care le desfășoară autoritatea contractantă în vederea gestionarii fondurilor europene și naționale destinate sprijinirii agriculturii.’
În data de 24 noiembrie 2012, Teamnet câștigă licitația cu prețul de 5.230.000 RON și subcontractează 65% din proiect lui SIVECO, în baza contractului de subcontractare nr. QRC 2623/02.11.2012, cedând suma de 3.399.500 RON.
SIVECO, cu patroană condamnată cu executare la doi ani pentru mită, presta aceleași servicii. Dar APIA, după cum se vede, i-a făcut unpic de loc și sărmanei firme Teamnet, ‘să mănâncă și gura ei ceva’ firimituri din banul public.
Comisia de licitație a fost alcătuită din: Gheorghe Dorel Benu, Melinda Kerekes, Alexandru Stancu, Alexandru Constantinescu, Florentin Constantin, Cornelia Lăzărescu, Dorina Stancu, Adriana Chirea, Sabina Budurescu, Cristina Gavrilă, Dumitra Mihăilă, Elena Deaconu, Oana Enciu, Adrian Hiru, Roxana Pândaru, Valeriu Popescu , George Zlotea. Persoanele de contact au fost Cristina Gavrilă și Dumitra Mihăilă .
Despre Gheorghe Dorel Benu și Melinda Kerekes, fost dir. gen., respectiv dir. gen. adj.APIA, se cunoaște faptul că au fost suspendați, având dosare penale. Cei doi se află încă în sistem, primul este dir. exec. adj. la APIA Ilfov iar al doilea este dir. Direcție Economică în APIA Central.
Cristina Gavrilă, fostă Avgherinos și recrutată de fosta securitate, a avut numele conspirativ de Teodor Popescu. CNSAS a zis că nu poate fi încadrată la colaborator. Dar turnătoarea, persoană de contact în mai toate licitațiile agenției, a primit ‚di papa’ conducând actualmente, din poziția de director, Direcția Patrimoniu, Achiziții Publice și Administrativ(DPAPA) -APIA.
De observat prezența în toate licitațiile a lui Alexandru Constantinescu, uns director Direcție IT APIA. Tipul este provenit din MADR și transferat la APIA încă de la debutul agenției . ‚Tânarul’ IT-ist în vârstă de 64 ani, știe de toate și pentru toți: cum se blochează calculatoarele din unele județe că să nu ‘crape’, atunci când vine auditul extern în alte județe, cum se configurează o rețea care se blochează, dacă numărul utilizatorilor(funcționari APIA) este prea mare, cum se rezolvă litigiile referitoare la blocarea softurilor făcute de către SIVECO și Teamnet, cum se SeTeSeşte rețeaua Intranet, ş.a.m.d.
Cel mai spectaculos contract obținut de asocierea SIVECO-Teamnet, pentru care DNA a făcut vizite dese la APIA, este cel anunțat fain-frumos și legal în data de 12 iunie 2013, în varoare estimată în euro de, țineți-vă bine, 30.546.367 Euro.
APIA solicita de data aceasta o firmă care să-i facă servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Altă extindere, altă dezvoltare din bani publici.
Comisia de licitație a fost constituită din: Gheorghe Dorel Benu, Melinda Kerekes, Aurel Pană, Cornelia Lăzărescu, Elena Mierlea, Nicolae Horumbă, Adriana Chirea, Ungureanu (Marinescu) Felicia, Alexandru Constantinescu, Florentin Constantin, Valeriu Popescu, Traian Crainic, George Zlotea, Alexandru Stancu, Cristina Gavrilă, Dumitra Mihăilă, Elena Deaconu, Oana Enciu, Adrian Hiru, Roxana Pândaru.
Aceeași Cristina Gavrilă la persoane de contact.
Un personaj nou trebuie remarcat în comisia de licitaţie şi anume Aurel Pană. Acesta, prezent în comisia de licitație în postura de al doilea dir. gen. adj. APIA, a fost condandamnat ulterior la șapte ani cu executare pentru luare de mită.
La data de 2 februarie 2014, contractul a fost atribuit asocierii dintre Siveco şi Teamnet și negociat la valoarea de 28.884.500 EUR.
Contractul cadru semnat de APIA cu asocierea respectivă prevedea: ‚Serviciile care se propun a fi achiziționate constau, pe de o parte, în realizarea de servicii de dezvoltare software pentru realizarea de noi funcționalități ale Sistemului IT sau de extindere a celor existențe, iar pe de altă parte constau în prestarea de servicii cu caracter de regularitate, respectiv, servicii de suport tehnic, mentenanță corectivă și administrare pentru sistemul informatic, prestate în vederea rezolvării eventualelor disfuncționalități care pot apare în operarea sistemului’.
Din cauza acestui ultim contract, Campania 2015 de la APIA a fost prelungită atât în privința datei de închidere a depunerilor de cereri, datei de demarare a plăților generale cât și a datei de încheiere a plăților.
Toată lumea, în frunte cu Achim Irimescu, a dat vina pe vechiul șef MADR, Daniel Constantin, pentru că nu a dispus la timp urgentarea executării contractului cadru, ținând cont de PAC 2014-2015. Apoi Irimescu a dat vina pe Siveco şi Teamnet.
Presat de asociațiile de fermieri şi uns cu toate alifiile, Irimescu a acuzat apoi APIA, cu funcţionarii ei nepricepuţi.
Cu timpul, asocierea Siveco-Teamnet a fost scoasă de pe lista vinovaţilor pentru întârzierile din Campania 2015 APIA. APIA fost şi ea scoasă de pe lista neagră(black list) prin declarația lui Irimescu, aceea că agenția nu este o firmă de consultanţă , mascând în fond nepriceperea funcţionarilor în gestionarea softurilor implementate de asocierea Siveco-Teamnet.
La final, ca într-un film cu proşti , a apărut unul din alt secol la conducerea MADR, care început cu planificările şi raportările ca pe vremea împuşcatului, promițând fermierilor bani cu găleata .
Schimbarea legii funcționarului public este o necesitate. Numai astfel DNA va putea face curățenie în administrația de stat.
Altfel ne vom trezi citind la nesfârşit referate DNA în loc de rechizitorii.
Arhiepiscopia Tomisului prin reprezentantul său legal, Prea-Sfinţitul Teodosie, alături de persoanele care au fost împuternicite în relaţia cu APIA, au fost trimişi în judecată pentru declaraţii false făcute la APIA Constanţa. Pe scurt, au declarat vie pe rod în cererea de subvenţie, iar DNA a găsit în teren vegetaţie nedorită.
Sloganul din titlul articolului ar putea fi pus în gura Prea-Sfințitului Teodosie, după ce rechizitoriul a ajuns pe sub ușa redaţiei celor de la stiripesurse.ro : ‘DNA să vină să mi-o ia via pe rod’.
Rechizitoriul este făcut, probabil, de către procurori machedoni, atâta timp cât interoghează faptele din 2011 petrecute la Ferma Nazarcea, aflată în proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului. Nu se reţine faptul că dir. executiv APIA Constanța, Pufleni Stere, machedon, este vărul dir. gen. adj. APIA de la acea vreme, Sterghiu Nicolae. De asemenea, fiica lui Sterghiu, Anagnoste Ecaterina, era șefa serviciului Controale pe teren, din cadrul Centrului județean APIA Constanța. Aceste aspecte ce ţin de interese de grup şi incompatibilităţi, pot influenţa mersul anchetei, existând suspiciunea ca APIA să fi închis ochii la neregulile respectivei ferme.
Departe de mine de a discredita o minoritate, mai ales că machedonii au sânge de valah în vene. Trebuie observat că atât APIA Tulcea, cât și APIA Constanța sunt ‘butonate’ de ani de zile, în mare parte de machedoni, atunci când își protejează propriile interese de grup, și declarați români, atunci când e vorba de patriotismul deșănţat.
În urma unei sesizări, cică ‘de la Bucuresti’, și la chemarea dir. exec. Apia Constanța, Pufleni Stere, cei doi inspectori de la controlul pe teren de la Apia Constanța, GUGUTĂ VASILE și VLĂSCEANU FLORENTIN VALENTIN se deplasează în control la Ferma Nazarcea, conform notei de constatare nr. 7120 din 6.07.2011, pentru a verifica conformitatea solicitării de subvenţie pentru via pe rod, cu realitatea din teren. Doar în vizită, la privit buruieni de peste gard, aşa de capul lor și la spusele lui Pufleni, fără GPS, fără ordin de deplasare. Nu conta că sesizarea venea pe linie de MADR și în control fuseseră și cei de la corpul de control al ministrului.
Dragă DNA, inspectorii nu se deplasează fără un ordin de deplasare, în cazul de față eliberat de șeful serviciului controale pe teren, fără GPS, fără a avea încărcate în GPS parcelele digitizate de cel controlat, fără să măsoare parcelele supuse controlului, fără să facă un raport la care să atașeze pozele și fără a introduce în IPA- Online și Sivgis rezultatele raportului de control. Unde mai pui că la un astfel de control trebuie să ai dosarul celui controlat în copie, unde are atașate și contractele pentru agromediu semnate pe proprie răspundere, contracte ce conţin condițiile impuse pentru respectarea GAEC-urilor. De asemenea, Caietul fermierului cu lucrările efectuate de către fermier, trebuia verificat de inspector și consemnat în raport. Bunele condiţii agricole şi de mediu(GAEC) sunt obligatorii pentru întreaga suprafaţă, nu doar pe suprafaţa cultivata cu vie. Inspectorii erau și sunt executanți, nu trimiși la constatări după cum vrea mușchiul vreunui director, inspector din minister sau procuror.
Trebuia procedat exact cum au facut-o atunci când ați declanșat ancheta în cauză și ați apelat în 2016 la inspectorii de teren. De teama DNA, noii ‘pufleni’ din 2016 au măsurat de au transpirat, au întocmit rapoarte și au înfierat proletar Arhiepiscopia, transferând întreaga vină asupra unui biet preot care venea doar primăvara sau toamna și sfinţea via ca să facă rod.
Şi, dăi cu nerespectarea GAEC-urilor pe perioada 2010-2016 anchetată, aşa cum apare în rechizitoriu, fără să se specifice nerspectarea SMR-urilor şi diferenţa dintre perioada de aplicare a GAEC-urilor şi anul în care APIA a adoptat şi Condiţiile statutare de management(SMR), aşa numita ecocondiţionalitate(GAEC+SMR).
Voi, dragi procurori, i-ați interogat pe cei doi inspectori APIA în 2016 și amândoi au spus că doar au constatat neregulile și că nu era un control pe teren, răspunzând fidel la întrebările voastre: ‘nu-i așa că e așa?’. Păi dacă au constatat neregulile, atunci de ce nu au sesizat imediat centrul județean, direcția Antifrauda din cadrul APIA Central, DLAF sau OLAF, pentru extinderea anchetei și stoparea tentativei de fraudă? Asta intră în atribuțiunile oricărui funcționar public, să sesizeze astfel de nereguli, în spate având legea avertizorului public.
A invoca acum semnătura pe propria răspundere și a absolvi APIA Constanța de vreo vină este foarte ușor.
Atunci, funcționarul APIA și agenția asta, pentru ce mama zmeilor sunt puşi acolo!? Doar pentru a da subvenții, fără să aibă vreo responsabilitate de prevenire a fraudelor, conform propriilor manuale?
Mai mult, Prea-Sfințitul Teodosie cere un control în 2013, APIA Constanța emite un ordin de control pe care sunt trecuți doi inspectori, conform procedurilor, Neag Claudia de la serviciul control pe teren APIA Constanța și Săcăleanu Ovidiu-Liviu de la serviciul de control pe teren APIA Galați. Neag Claudia a fost întrebată de către procurori de ce nu a fost în echipa de doi inspectori la control, ea invocând volumul mare de lucru.
Așadar, controlul a fost efectuat ilegal de către o singură persoană, inspectorul Săcăleanu Ovidiu-Liviu. Spun ilegal, pentru ca procurorii să bage la cap: controlul pe teren se face de către doi inspectori conform metodei ‚celor patru ochi’, pentru a elimina suspiciunile de părtinire, tentativă de acoperire a fraudelor sau chiar reaua voință printr-un control neconform cu realitatea, menit să acuze pe nedrept fermierul.
Din cauza nerespectarii metodei cu pricina, sistemul de administrare si control IACS si sistemul de identificare a parcelelor LPIS au fost declarate ineficiente in 2010, ca urmare a unui audit extern, drept pentru care România a fost sancţionată de către Comisia Europeană.
Ia auziți ce mai declară în fața procurorului, în dobitocia sa, acest inspector Săcăleanu Ovidiu-Liviu: ‚Precizez că parcelele de viţă de vie (acestea dinspre Constanța) erau invadate de buruieni de 50-60 cm pe toată suprafața pe care am văzut-o, dar nu de arboret, concluzia fiind că nu se făcuseră 2-3 prașile, cum e normal, și nici nu se intervenise mecanizat pentru inlăturarea vegetației nedorite. Adică nu se făcuse întreaga gamă de lucrări mecanice și manuale. Precizez că, potrivit procedurii, dacă găsesc suprafața și cultură, nu am obligația să extind controlul’.
Ce vorbești vere!? Deci, tu constați că nu sunt îndeplinite condițiile de ecocondiţionalitate(GAEC+SMR), după cum rezulta din ‚spovedania’ dată în faţa procurorului, apoi găsești cultura și suprafața dar procedura nu te obligă să extinzi controlul la întreaga exploataţie. Ba, din contră! Trebuia să extinzi controlul pe întreaga suprafață, conform procedurii APIA. Ai încălcat, de teamă, procedura APIA. Asta nu te putea totuși opri să informezi imediat, peste capul celor de la APIA Constanța sau APIA Central, conform legii avertizorului public, organismele de control şi supracontrol DLAF, DNA, DGA sau OLAF!
În concluzie, marea majoritate a fermierilor din țara noastră nu cunosc procedurile APIA. Ei apelează după program la funcționarii APIA care le întocmesc cererile pe aplicația Ipa Online. Cum funcționarii sunt prost pregătiți în marea majoritate, te bate Dumnezeu dacă cererea este făcută prost iar la închiderea cererii, gestionarul de dosar, adică cel care face și cererea în numele fermierului, nu mai verifică erorile din IPA Online. Astfel, fermierul care semnează ca primarul pe o cerere, de care e sigur că e făcută corect de către un neispravit de funcționar, ajunge în caz de nereguli să înapoieze sume exorbitante la bugetele europene și cel național sau să i se facă dosar penal.
Este și cazul prezentei speţe.
Dragi procurori și dragi judecători. Citiți bine procedurile APIA şi cu atenţie, cercetați miile de cazuri aflate pe rolul instanţelor, în care fermieri nevinovați se luptă cu o agenție condusă veșnic de o minoritate politică şi veți vedea că am dreptate.
V- aţi găsit hoțul-hoților, pe bietului Teodosie, cu toate păcatele lui!.
Vă sugerez să vă aplecați asupra motivelor pentru care România este sancţionată datorită neregulilor de la APIA de ani de zile cu sute de milioane de euro, bani plătiți din buzunarul nostru, pentru care nimeni nu răspunde. Pentru asta vă stau la dispoziție cu documente printr-o abordare directă, fără urmăriri de telefoane sau alte..metode specifice.
Comentarii recente