APIA, de ani buni, îți dă cu generozitate posibilitatea să iei subvenţii din fonduri comunitare și bugetul național. Adică, îți dă cu o mână dar te poate face debitor şi să te dea pe mâna ANAF sau DNA, cât ai clipi.
Cazul semnalat de mine aici, cu referire la pârâta Arhiepiscopia Tomisului în contradictoriu cu reclamanta DNA și APIA Constanța parte civilă, în procesul penal de la instanţele din Constanța, este elocvent.
Dacă citiți atent formularul de cerere de subvenţie, veți observa câteva cerințe ale APIA pe care trebuie să le îndepliniți. Una dintre ele este și aceea că veți fi de acord cu actualizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole(LPIS), mai precis, cu micşorarea, mărirea sau desfiinţarea unui bloc fizic.
Agenția nu ține cont că pe o parcelă, dintr-un bloc fizic actualizat prin micşorare, fermierii pot avea pachete de agromediu, spre exemplu pachetele P1 si P2, pajiști permanente respectiv practici agricole tradiţionale. Micșorându-se blocul fizic, se va micşora și parcela fiecărui fermier care a aplicat în acel bloc, chiar dacă parcela cu pachete P1,2, conform manualelor APIA, nu ai voie să o mişti în blocul fizic în care este declarată, sa o muţi în alt bloc fizic sau să-i schimbi suprafața pe toată durata contractului de agromediu.
Din start se observă că APIA, în contractul de agromediu semnat cu fermierul, își permite unilateral să nesocotească drepturi prevăzute în orice contract comercial, impunând obligații doar din partea fermierilor, fără că ea să răspundă în vreun fel, anulându-ți fără nicio notificare un drept la subvenţie, dacă îți desființează, spre exemplu, un bloc fizic prin actualizarea LPIS, pe care ai pachete de agromediu.
Ea invocă, mai ales în instaţe, faptul că are obligația să schimbe la trei ani hărțile și implicit să actualizeze blocurile fizice, cu consecințe pecuniare sau penale asupra fermierilor, fără ca ea să aibă vreo responsabilitate.
Sugerez miilor de fermieri care solicită anularea actelor administrative în instanţă(procese verbale de debit), după caz, să conteste contractul de agromediu cu APIA, prin aceea că agenția impune drepturi și obligații doar unei părți, iar de sancțiunile civile și penale răspund doar fermierii. Nu se poate ca într-un an inspectorii de teren să vină să confirme prin măsuratori parcela fermierului, după care, în anul următor, cei care actualizează blocurile fizice prin micşorare sau desfiinţare, în speță, Direcția Topografică Militară(DTM) împreună cu funcționarii APIA, să anuleze propriile măsurători APIA și să sancţioneze doar fermierii.
Alt caz și mai flagrant este acela în care, la digitizare se generează formularele de raportare. Aici pot apărea cazuri în care se semnalează lipsa blocurilor fizice. În aceste cazuri, funcționarii care actualizează blocurile fizice, confruntă hărțile noi, dacă sunt, și actualizarea făcută de DTM, fără să mai declanșeze vizita rapidă pe teren, la fața locului, luând decizie împotriva fermierului în mod aberant și penal. Astfel, fermierul este decăzut până și din dreptul de proprietate, cu toate actele doveditoare, devenind debitor din mouse, sau caz penal.
Manualul de digitizare spune : ‘Sistemul va genera un centralizator pentru toate anexele 17 b, centralizator pe bază căruia responsabilii cu actualizarea LPIS de la centrele județene vor realiza verificările necesare și vor actualiza LPIS după caz în funcție de rezultatele constatate în urma vizitelor pe teren sau în urma consultării imaginilor noi. Dacă cele semnalate de fermier nu se adeveresc se pot aplica penalizări în funcție de procedurile de lucru aplicabile.’
Ce să mai spunem de funcționarii prost pregătiți care, deși au mesaje blocante-cele scrise cu roșu-, sau atenționări în care se specifică diferențe mai mari de 20% dintre suprafața declarată și cea digitizată, închid cererea fără a ajuta fermierul să-și corecteze declarația, de parcă fermierii s-au născut specialiști IT.
Funcționarul ar trebui să știe că mesajele blocante generează alte erori în momentul mapării declarației IPA Online cu bazele de date IACS, ceea ce îi va îngreuna misiunea în controlul administrativ a cererii fermierului.
Până și manualul de control APIA explică foarte clar: ’Înainte de finalizarea cererii de plată se vor verifica toate Anexele 17_b din lista de rapoarte “IPA-Online – Fișier PDF anexa 17_b” și numai dacă acestea sunt în conformitate cu cerințele fermierului se va închide cererea în aplicația IPA-Online.’
Un alt exemplu este la controlul prin teledetecție în care dacă parcela îți este acoperită parțial sau total cu nori, firma prestatoare de servicii prin teledetecție, firma care face controlul calității controlului prin teledetecție sau în final APIA, ar trebui să facă rapid o vizită pe teren. În cele mai multe cazuri, fermierul devine debitor tot din mouse, exact ca în cazurile prezentate mai sus.
Actualizarea LPIS, în lipsa cadastrului, a generat de-a lungul timpului sancțiuni din partea Comisiei Europene. Auditul extern din 2009 și 2010 a concluzionat la vremea respectivă că sistemul integrat de administrare și control(IACS) și sistemul de identificare a parcelelor agricole(LPIS) sunt ineficiente.
Nu putem afirma nici acum faptul că bazele de date ale APIA sunt mai eficiente, atâta timp cât mii de fermieri sunt sancționați pe nedrept iar indiferenţa, neputința și în unele cazuri culpa funcționarilor în frunte cu șefii lor nu sunt sancţionate.
Punerea sub control judiciar a directorului general Teamnet Internațional SA, aduce la rampă APIA, așa cum ne arată referatul DNA: „In perioada 2007 — 2014, Ghiţă Sebastian Aurelian, în mod direct, a pretins de la reprezentanții S.C. (…) S.A. și a primit, în mod indirect de la aceștia suma de 22.872.321,21 lei (…), respectiv suma de 24.620.988,85 lei (…), prin folosirea unor proceduri de subcontractare și simularea unor relații comerciale între S.C. (…) S.R.L. București și S.C. Teamnet Internațional S.A. (…), promițând în schimb că își va exercita influența asupra factorilor decizionali (…), în vederea deblocării unor plăti pentru contracte deja existențe, încheierea unor contracte și acte adiționale, dar și pentru alocarea unor fonduri băneşti pentru viitoare contracte în domeniul IT, cu referire la contracte încheiate de SC (…) SA cu Agenția pentru Plăţi și Intervenții în Agricultură ”.
Ancheta se poate extinde și în ‚ripublică’, am zice noi. În Republica Moldova unde Teamnet este abonată probabil și aici la banul public.
Dar să revenim la APIA.
În data de 12 August 2012, APIA solicita în Sistemul Electronic de Achiziții Publice(SEAP), o firmă care să-i facă servicii de dezvoltare, modificare, extindere și adaptare a sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Veneau alegerile parlamentare iar prietenul lui Ghiță, Victor Ponta, avea să devină prim-ministru.
Valoarea estimată a contractului era de 5.331.380 RON și se solicita prestarea de ‘servicii de dezvoltare, modificare, extindere și adaptare a sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, servicii care constau în dezvoltarea de noi funcționalități specifice în cadrul sistemului informatic deținut de către instituție. Prin implementarea acestui proiect, se doreşte extinderea serviciilor de dezvoltare a sistemului informatic specific activităților pe care le desfășoară autoritatea contractantă în vederea gestionarii fondurilor europene și naționale destinate sprijinirii agriculturii.’
În data de 24 noiembrie 2012, Teamnet câștigă licitația cu prețul de 5.230.000 RON și subcontractează 65% din proiect lui SIVECO, în baza contractului de subcontractare nr. QRC 2623/02.11.2012, cedând suma de 3.399.500 RON.
SIVECO, cu patroană condamnată cu executare la doi ani pentru mită, presta aceleași servicii. Dar APIA, după cum se vede, i-a făcut unpic de loc și sărmanei firme Teamnet, ‘să mănâncă și gura ei ceva’ firimituri din banul public.
Comisia de licitație a fost alcătuită din: Gheorghe Dorel Benu, Melinda Kerekes, Alexandru Stancu, Alexandru Constantinescu, Florentin Constantin, Cornelia Lăzărescu, Dorina Stancu, Adriana Chirea, Sabina Budurescu, Cristina Gavrilă, Dumitra Mihăilă, Elena Deaconu, Oana Enciu, Adrian Hiru, Roxana Pândaru, Valeriu Popescu , George Zlotea. Persoanele de contact au fost Cristina Gavrilă și Dumitra Mihăilă .
Despre Gheorghe Dorel Benu și Melinda Kerekes, fost dir. gen., respectiv dir. gen. adj.APIA, se cunoaște faptul că au fost suspendați, având dosare penale. Cei doi se află încă în sistem, primul este dir. exec. adj. la APIA Ilfov iar al doilea este dir. Direcție Economică în APIA Central.
Cristina Gavrilă, fostă Avgherinos și recrutată de fosta securitate, a avut numele conspirativ de Teodor Popescu. CNSAS a zis că nu poate fi încadrată la colaborator. Dar turnătoarea, persoană de contact în mai toate licitațiile agenției, a primit ‚di papa’ conducând actualmente, din poziția de director, Direcția Patrimoniu, Achiziții Publice și Administrativ(DPAPA) -APIA.
De observat prezența în toate licitațiile a lui Alexandru Constantinescu, uns director Direcție IT APIA. Tipul este provenit din MADR și transferat la APIA încă de la debutul agenției . ‚Tânarul’ IT-ist în vârstă de 64 ani, știe de toate și pentru toți: cum se blochează calculatoarele din unele județe că să nu ‘crape’, atunci când vine auditul extern în alte județe, cum se configurează o rețea care se blochează, dacă numărul utilizatorilor(funcționari APIA) este prea mare, cum se rezolvă litigiile referitoare la blocarea softurilor făcute de către SIVECO și Teamnet, cum se SeTeSeşte rețeaua Intranet, ş.a.m.d.
Cel mai spectaculos contract obținut de asocierea SIVECO-Teamnet, pentru care DNA a făcut vizite dese la APIA, este cel anunțat fain-frumos și legal în data de 12 iunie 2013, în varoare estimată în euro de, țineți-vă bine, 30.546.367 Euro.
APIA solicita de data aceasta o firmă care să-i facă servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Altă extindere, altă dezvoltare din bani publici.
Comisia de licitație a fost constituită din: Gheorghe Dorel Benu, Melinda Kerekes, Aurel Pană, Cornelia Lăzărescu, Elena Mierlea, Nicolae Horumbă, Adriana Chirea, Ungureanu (Marinescu) Felicia, Alexandru Constantinescu, Florentin Constantin, Valeriu Popescu, Traian Crainic, George Zlotea, Alexandru Stancu, Cristina Gavrilă, Dumitra Mihăilă, Elena Deaconu, Oana Enciu, Adrian Hiru, Roxana Pândaru.
Aceeași Cristina Gavrilă la persoane de contact.
Un personaj nou trebuie remarcat în comisia de licitaţie şi anume Aurel Pană. Acesta, prezent în comisia de licitație în postura de al doilea dir. gen. adj. APIA, a fost condandamnat ulterior la șapte ani cu executare pentru luare de mită.
La data de 2 februarie 2014, contractul a fost atribuit asocierii dintre Siveco şi Teamnet și negociat la valoarea de 28.884.500 EUR.
Contractul cadru semnat de APIA cu asocierea respectivă prevedea: ‚Serviciile care se propun a fi achiziționate constau, pe de o parte, în realizarea de servicii de dezvoltare software pentru realizarea de noi funcționalități ale Sistemului IT sau de extindere a celor existențe, iar pe de altă parte constau în prestarea de servicii cu caracter de regularitate, respectiv, servicii de suport tehnic, mentenanță corectivă și administrare pentru sistemul informatic, prestate în vederea rezolvării eventualelor disfuncționalități care pot apare în operarea sistemului’.
Din cauza acestui ultim contract, Campania 2015 de la APIA a fost prelungită atât în privința datei de închidere a depunerilor de cereri, datei de demarare a plăților generale cât și a datei de încheiere a plăților.
Toată lumea, în frunte cu Achim Irimescu, a dat vina pe vechiul șef MADR, Daniel Constantin, pentru că nu a dispus la timp urgentarea executării contractului cadru, ținând cont de PAC 2014-2015. Apoi Irimescu a dat vina pe Siveco şi Teamnet.
Presat de asociațiile de fermieri şi uns cu toate alifiile, Irimescu a acuzat apoi APIA, cu funcţionarii ei nepricepuţi.
Cu timpul, asocierea Siveco-Teamnet a fost scoasă de pe lista vinovaţilor pentru întârzierile din Campania 2015 APIA. APIA fost şi ea scoasă de pe lista neagră(black list) prin declarația lui Irimescu, aceea că agenția nu este o firmă de consultanţă , mascând în fond nepriceperea funcţionarilor în gestionarea softurilor implementate de asocierea Siveco-Teamnet.
La final, ca într-un film cu proşti , a apărut unul din alt secol la conducerea MADR, care început cu planificările şi raportările ca pe vremea împuşcatului, promițând fermierilor bani cu găleata .
Schimbarea legii funcționarului public este o necesitate. Numai astfel DNA va putea face curățenie în administrația de stat.
Altfel ne vom trezi citind la nesfârşit referate DNA în loc de rechizitorii.
Arhiepiscopia Tomisului prin reprezentantul său legal, Prea-Sfinţitul Teodosie, alături de persoanele care au fost împuternicite în relaţia cu APIA, au fost trimişi în judecată pentru declaraţii false făcute la APIA Constanţa. Pe scurt, au declarat vie pe rod în cererea de subvenţie, iar DNA a găsit în teren vegetaţie nedorită.
Sloganul din titlul articolului ar putea fi pus în gura Prea-Sfințitului Teodosie, după ce rechizitoriul a ajuns pe sub ușa redaţiei celor de la stiripesurse.ro : ‘DNA să vină să mi-o ia via pe rod’.
Rechizitoriul este făcut, probabil, de către procurori machedoni, atâta timp cât interoghează faptele din 2011 petrecute la Ferma Nazarcea, aflată în proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului. Nu se reţine faptul că dir. executiv APIA Constanța, Pufleni Stere, machedon, este vărul dir. gen. adj. APIA de la acea vreme, Sterghiu Nicolae. De asemenea, fiica lui Sterghiu, Anagnoste Ecaterina, era șefa serviciului Controale pe teren, din cadrul Centrului județean APIA Constanța. Aceste aspecte ce ţin de interese de grup şi incompatibilităţi, pot influenţa mersul anchetei, existând suspiciunea ca APIA să fi închis ochii la neregulile respectivei ferme.
Departe de mine de a discredita o minoritate, mai ales că machedonii au sânge de valah în vene. Trebuie observat că atât APIA Tulcea, cât și APIA Constanța sunt ‘butonate’ de ani de zile, în mare parte de machedoni, atunci când își protejează propriile interese de grup, și declarați români, atunci când e vorba de patriotismul deșănţat.
În urma unei sesizări, cică ‘de la Bucuresti’, și la chemarea dir. exec. Apia Constanța, Pufleni Stere, cei doi inspectori de la controlul pe teren de la Apia Constanța, GUGUTĂ VASILE și VLĂSCEANU FLORENTIN VALENTIN se deplasează în control la Ferma Nazarcea, conform notei de constatare nr. 7120 din 6.07.2011, pentru a verifica conformitatea solicitării de subvenţie pentru via pe rod, cu realitatea din teren. Doar în vizită, la privit buruieni de peste gard, aşa de capul lor și la spusele lui Pufleni, fără GPS, fără ordin de deplasare. Nu conta că sesizarea venea pe linie de MADR și în control fuseseră și cei de la corpul de control al ministrului.
Dragă DNA, inspectorii nu se deplasează fără un ordin de deplasare, în cazul de față eliberat de șeful serviciului controale pe teren, fără GPS, fără a avea încărcate în GPS parcelele digitizate de cel controlat, fără să măsoare parcelele supuse controlului, fără să facă un raport la care să atașeze pozele și fără a introduce în IPA- Online și Sivgis rezultatele raportului de control. Unde mai pui că la un astfel de control trebuie să ai dosarul celui controlat în copie, unde are atașate și contractele pentru agromediu semnate pe proprie răspundere, contracte ce conţin condițiile impuse pentru respectarea GAEC-urilor. De asemenea, Caietul fermierului cu lucrările efectuate de către fermier, trebuia verificat de inspector și consemnat în raport. Bunele condiţii agricole şi de mediu(GAEC) sunt obligatorii pentru întreaga suprafaţă, nu doar pe suprafaţa cultivata cu vie. Inspectorii erau și sunt executanți, nu trimiși la constatări după cum vrea mușchiul vreunui director, inspector din minister sau procuror.
Trebuia procedat exact cum au facut-o atunci când ați declanșat ancheta în cauză și ați apelat în 2016 la inspectorii de teren. De teama DNA, noii ‘pufleni’ din 2016 au măsurat de au transpirat, au întocmit rapoarte și au înfierat proletar Arhiepiscopia, transferând întreaga vină asupra unui biet preot care venea doar primăvara sau toamna și sfinţea via ca să facă rod.
Şi, dăi cu nerespectarea GAEC-urilor pe perioada 2010-2016 anchetată, aşa cum apare în rechizitoriu, fără să se specifice nerspectarea SMR-urilor şi diferenţa dintre perioada de aplicare a GAEC-urilor şi anul în care APIA a adoptat şi Condiţiile statutare de management(SMR), aşa numita ecocondiţionalitate(GAEC+SMR).
Voi, dragi procurori, i-ați interogat pe cei doi inspectori APIA în 2016 și amândoi au spus că doar au constatat neregulile și că nu era un control pe teren, răspunzând fidel la întrebările voastre: ‘nu-i așa că e așa?’. Păi dacă au constatat neregulile, atunci de ce nu au sesizat imediat centrul județean, direcția Antifrauda din cadrul APIA Central, DLAF sau OLAF, pentru extinderea anchetei și stoparea tentativei de fraudă? Asta intră în atribuțiunile oricărui funcționar public, să sesizeze astfel de nereguli, în spate având legea avertizorului public.
A invoca acum semnătura pe propria răspundere și a absolvi APIA Constanța de vreo vină este foarte ușor.
Atunci, funcționarul APIA și agenția asta, pentru ce mama zmeilor sunt puşi acolo!? Doar pentru a da subvenții, fără să aibă vreo responsabilitate de prevenire a fraudelor, conform propriilor manuale?
Mai mult, Prea-Sfințitul Teodosie cere un control în 2013, APIA Constanța emite un ordin de control pe care sunt trecuți doi inspectori, conform procedurilor, Neag Claudia de la serviciul control pe teren APIA Constanța și Săcăleanu Ovidiu-Liviu de la serviciul de control pe teren APIA Galați. Neag Claudia a fost întrebată de către procurori de ce nu a fost în echipa de doi inspectori la control, ea invocând volumul mare de lucru.
Așadar, controlul a fost efectuat ilegal de către o singură persoană, inspectorul Săcăleanu Ovidiu-Liviu. Spun ilegal, pentru ca procurorii să bage la cap: controlul pe teren se face de către doi inspectori conform metodei ‚celor patru ochi’, pentru a elimina suspiciunile de părtinire, tentativă de acoperire a fraudelor sau chiar reaua voință printr-un control neconform cu realitatea, menit să acuze pe nedrept fermierul.
Din cauza nerespectarii metodei cu pricina, sistemul de administrare si control IACS si sistemul de identificare a parcelelor LPIS au fost declarate ineficiente in 2010, ca urmare a unui audit extern, drept pentru care România a fost sancţionată de către Comisia Europeană.
Ia auziți ce mai declară în fața procurorului, în dobitocia sa, acest inspector Săcăleanu Ovidiu-Liviu: ‚Precizez că parcelele de viţă de vie (acestea dinspre Constanța) erau invadate de buruieni de 50-60 cm pe toată suprafața pe care am văzut-o, dar nu de arboret, concluzia fiind că nu se făcuseră 2-3 prașile, cum e normal, și nici nu se intervenise mecanizat pentru inlăturarea vegetației nedorite. Adică nu se făcuse întreaga gamă de lucrări mecanice și manuale. Precizez că, potrivit procedurii, dacă găsesc suprafața și cultură, nu am obligația să extind controlul’.
Ce vorbești vere!? Deci, tu constați că nu sunt îndeplinite condițiile de ecocondiţionalitate(GAEC+SMR), după cum rezulta din ‚spovedania’ dată în faţa procurorului, apoi găsești cultura și suprafața dar procedura nu te obligă să extinzi controlul la întreaga exploataţie. Ba, din contră! Trebuia să extinzi controlul pe întreaga suprafață, conform procedurii APIA. Ai încălcat, de teamă, procedura APIA. Asta nu te putea totuși opri să informezi imediat, peste capul celor de la APIA Constanța sau APIA Central, conform legii avertizorului public, organismele de control şi supracontrol DLAF, DNA, DGA sau OLAF!
În concluzie, marea majoritate a fermierilor din țara noastră nu cunosc procedurile APIA. Ei apelează după program la funcționarii APIA care le întocmesc cererile pe aplicația Ipa Online. Cum funcționarii sunt prost pregătiți în marea majoritate, te bate Dumnezeu dacă cererea este făcută prost iar la închiderea cererii, gestionarul de dosar, adică cel care face și cererea în numele fermierului, nu mai verifică erorile din IPA Online. Astfel, fermierul care semnează ca primarul pe o cerere, de care e sigur că e făcută corect de către un neispravit de funcționar, ajunge în caz de nereguli să înapoieze sume exorbitante la bugetele europene și cel național sau să i se facă dosar penal.
Este și cazul prezentei speţe.
Dragi procurori și dragi judecători. Citiți bine procedurile APIA şi cu atenţie, cercetați miile de cazuri aflate pe rolul instanţelor, în care fermieri nevinovați se luptă cu o agenție condusă veșnic de o minoritate politică şi veți vedea că am dreptate.
V- aţi găsit hoțul-hoților, pe bietului Teodosie, cu toate păcatele lui!.
Vă sugerez să vă aplecați asupra motivelor pentru care România este sancţionată datorită neregulilor de la APIA de ani de zile cu sute de milioane de euro, bani plătiți din buzunarul nostru, pentru care nimeni nu răspunde. Pentru asta vă stau la dispoziție cu documente printr-o abordare directă, fără urmăriri de telefoane sau alte..metode specifice.
De când a venit în fruntea MADR, Petre Daea face plăți, dă comunicate în numele APIA, semnează orice, se subtituie firmelor de consultanță și înființează cooperative private prin ordin de ministru, previzionează producțiile anului 2017 la tomate în km de tiruri, nu în tone, pentru că îi place riscul, așa cum rezultă din propriile declaraţii.
Un comunicat postat pe site-ul agenției de plăți ne spune că MADR, prin APIA, anunță demararea plăților la ANT1(Ajutoare Naționale Tranzitorii). Pentru necunoscători, ANT-urile sunt fostele PNDC-uri(Plăți Naționale Directe Complementare), plăți în sectorul vegetal pentru culturile aflate în teren arabil.
APIA a ajuns astfel o agenție tratată precum curvele de pe centură.
Întreaga conducere administrativă este actualmente provenită din MADR. Să ne amintim de ziua în care generalul Florian Coldea a fost înlocuit de la conducerea operativă a SRI, directorul general Siveco a ieșit la rampă, vorbind în numele Apia despre plăți. Fermierii și funcționarii cunosc bine ‘frăţia’dintre Siveco și firmele lui Sebastian Ghiţă în câştigarea licitațiilor pentru bazele de date ale agenției. Amintim că Sebastian Ghiță este cel care cânta ‘La Chilia-n port’, varianta statului de drept, cu Florian Coldea și Codruţa Kővesi. Ce a urmat se știe.
Într-un cuvânt, APIA este o agenție eminamente informatizată, la care fermierii vin să ceară bani, nu sfaturi despre metodele de gestionare a unei ferme, în numele căreia vorbește acum MADR și Siveco.
Toți specialiștii APIA au fost înlăturați discret, luându-le locul oamenii sistemului securist, pe partea de informatizare și manevrat bani publici, iar pe partea de sfaturi, consultanță și raportări producții ceauşiste de oamenii MADR-ului , condus de un celebru tovarăș de nădejde al vechiului regim comunist.
Comunicatul mai spune că plafonul aprobat pentru anul de plată 2016 este de 119.422.100 euro pentru 680.000 de fermieri, reprezentând echivalentul a 531.870.207 lei, și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Cuantumul ANT 1 este de 17,72 euro/ha, reprezentând echivalentul a 78,92 lei/ha, iar plătile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2016.
Nu se suflă niciun cuvânt despre restanţele anului de campanie 2015 sau de faptul că alte plăți din 2016 nu pot fi efectuate pentru că nu este finalizat controlul clasic și cel prin teledetecție.
Unii fermieri îmi spun că în Campania 2015 nu au avut vreun control, au decizie de plată, şi cu toate astea, cererile lor au fost întoarse în control administrativ. Apia se justifică prin erori care nu au fost luate în calcul inițial sau prin nerespectarea unor prevederi ale legii. Nu contează că fermierii astfel blocaţi la plată pe 2015, nu pot încasa nici plata pe 2016.
În privința teledetecției sau a controalelor clasice pe teren în 2016 este haos total. Unele judeţe au încheiat controalele, în altele se lucrează de zor. Atât de harnici au devenit inspectorii încât merg din casă în casă și îi pun pe bieții fermieri să semneze în alb rapoartele de control, motivând că nu mai au timp să meargă efectiv să măsoare sau să verifice parcelele pentru că așa li se cere de la centru.
Am încercat să aflu care este realitatea. Dacă ne uităm pe secțiunea ‚Achizitii’de pe site-ul Apia, vedem că agenția cauta prin licitație publică, la data de 10 februarie 2016, o firmă care să-i facă „Servicii de Control al calităţii prelucrării imaginilor satelitare suplimentare, achiziţionate de la Agenția Spațială Europeană-ESA, pentru finalizarea controlului prin teledetecție aferent anului de cerere 2016”. APIA negăsind încă firmă pentru astfel de servicii a trecut, probabil, la controale clasice pe teren , pe repede înainte, punând fermierii să semneze rapoartele în alb.
După efectuarea controlului calității controlului prin teledetecție, firma Gauss va putea livra către APIA toate rezultatele, declanșându-se astfel controalele administrative în baza de date și apoi toate plățile către fermieri, aferente anului de campanile 2016.
Noul guvern PSD se pare că mizează pe cartea absobţiei în totalitate a fondurilor comunitare, miză pe care de altfel s-a și construit noul buget pe anul 2017.
Agenția de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură(APIA) are un director la Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol(DACIS), în persoana unui fost ofițer SRI.
De curând, ministrul MADR, Petre Daea, a numit un ofițer de poliție, director general la Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale(AFIR), pe nume Cheşnoiu Adrian Ionuț .
Numirea s-a făcut, probabil, fără tam-tam, la ceas de seară, așa cum ne-am obișnuit. Secretomania privind numirile politice pe post, reprezintă o metodă binecunoscută și folosită de toate partidele care ne guvernează de 27 ani.
Noul director general de la AFIR, este un tânăr din Caracal de 35 ani, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție ‘A. I. Cuza’ din București.
Din 2005, imediat după absolvire, a lucrat ca ofițer principal în MAI, unde a rămas până în anul 2011, spune un site gălățean de știri. Numai că, pe site-ul MAI, unde se află toate declarațiile de avere și interese ale angajaților începând cu 2008, găsim o singură declarație pe numele Cheşnoiu Adrian, datată 13.06.2008, în care apare ofițer de poliție la Direcția Generală Afaceri Europene și Relații Internaționale(DGAERI). Probabil în 2008 Cheşnoiu a ieșit din sistem, ocupându-se de firma sa, SC Kesoil Consulting SRL-Caracal.
A mai fost director de cabinet al secretarului de stat Daniel Butanoiu la MADR, o perioadă angajat la APIA, apoi devine director de cabinet în Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei și Bărbați(DESFB), din cadrul Ministerului Muncii. Cum trec anumite persoane cu o așa viteză prin APIA, o construcție comunitară unde trebuie să dai concurs, nu-mi explic!?.
În această poziţie a condus un proiect, POSDRU/170/6.3/S/146 783-DESFB, ca manager de proiect, explicând grupului țintă cum stă treaba cu egalitatea de şanse, chiar dacă era divorțat și tatăl unei fetiţe.
Fosta lui soție este, atenție, ofițer specialist principal I la Direcția Generală Anticorupție(DGA)- Anchete, din cadrul MAI.
Împreună cei doi au un teren de 2.300 mp în Ciorogârla, Ilfov, două autoturisme, o șalupă, o remorcă transport și datorii de 95.000 CHF și 5.400 RON.
Din 2015 de la ultima declaraţie de avere şi interese de la DESFB, nu ştim cu ce s-a ocupat Cheşnoiu până la numirea de la AFIR. Aşteptăm cu interes completarea CV-ului şi declaraţiilor de avere, pe site-ul AFIR.
Dacă Petre Daea, șeful MADR, are soția la APIA director la Direcția Resurse Umane și paznic la DACIS, un ofițer SRI, noul șef AFIR, de profesie polițist, are fosta soție poliţistă la DGA. Așa că, aviz celor care vor să se angajeze și să fraudeze la APIA și AFIR!.
Nimic fără Dumnezeu, spune un dicton latin aflat pe frontispiciul Casei Regale din România.
În traducere, nimic fără PSD nu se va face în cele două agenții.
Sperăm ca cele două agenții să fie conduse cu mână de fier dar corect. Să nu ne trezim după patru ani că cei amintiți mai sus nu mai au spaţii de completat în declarațiile de avere și interese.
Așa să le ajute PSD!
Sâmbătă seară, așa cum relatează Cancan, premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu doi prieteni și cu trei fete la un restaurant de lux din Herăstrău. Unul dintre prieteni este Petrică Hogea, om de afaceri brașovean, condamnat pentru înșelăciune, la trei ani de închisoare cu suspendare. Sentinţa se aseamănă cu cea a lui Dragnea.
Inițial am crezut că Grindeanu se întâlnește pentru a rezolva o problemă complexă din ‘Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă’. Numai că ‚integrala’ era Hogea-Arsene iar problema complexă, probabil, a unui hogeac a picat, premierul plecând mai repede spre casă.
Dar să vedem cine este Petrică Hogea.
PARCHETUL DE PE LANGĂ TRIBUNALUL ALBA îl trimite în judecată, la Judecătoria Alba Iulia, în dosarul nr. 32/2002, pentru înșelăciune, în dauna A.V.A.S BUCUREȘTI, REPREZENTÂND PE A.P.A.P.S. BUCUREȘTI; DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV; SC ECTRANSPORT SA; ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ A MUNICIPIULUI BRAȘOV, PAS DIN SC ECTRANSPORT SA PRIN PĂUN CONSTANTIN și MAFTEI MIHAIL. Hogea este condamnat în sentința penală nr.110/2003 apoi i se admite contestația în anulare, prin care i se suspendă executarea sentinței până la rejudecarea recursului.
Pe rol intră ‚mama’ inculpaților penali Gheorghiţă Mateuț și prin diverse amânări reușește să ridice la fileul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție o EXCEPȚIE DE NECONSTITUȚIONALITATE A PREVEDERILOR ART. 385/14 ALIN. 1/1 CPP ȘI ART. 385/16 AL. 1 CPP, obținând recursul în aceeași instanță.
Cum pe excepție, ÎCCJ nu se putea pronunța, Mateuț sesizează Curtea Constituțională care îi dă cu flit în DECIZIA nr. 1.100 din 22 noiembrie 2007 : ‚ Respinge, că inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385/14 alin. 1/1 și art. 385/16 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petrică Hogea în Dosarul nr. 5.129/1/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 noiembrie 2007.’
La final, Curtea de Apel Alba-Iulia dă verdictul : ‚ Admite recursurile Parchetului de pe langă Tribunalul Alba și partea civilă AVAS , casează decizia penală atacată și sentința instanței de fond, sub aspectul săvârşirii infracțiunii prev. de art.215 alin.1 și 3 CP în daună părţii civile AVAS și rejudecând, condamnă inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art.81 CP dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.’
Dosarul se află pe Portalul de Justiție cu nr. 2714/57/2006
Decizia de la Curtea Constituțională este aici
Dosarul de la ÎCCJ are nr. 5129/1/2007
La APIA Hunedoara se lucrează de zor la finalizarea controlului prin teledetecție și a celui clasic pe teren.
Întârzierea s-a datorat faptului că APIA nu a avut bani de achiziţionare a hărților de înaltă rezoluție și de foarte mare rezoluție. Cel puțin așa a afirmat conducerea agenției la data la care au acordat doar Lotul 1, firmei prestatoare de servicii de control prin teledetecție, SC Gauss Srl.
Sincopele apărute s-au datorat Centrului de Cercetări al Comisiei Europene, ulterior fiind acordat și Lotul 2, tot firmei SC Gauss Srl, pentru controlul prin teledetecție.
Începând cu această săptămână, APIA a încărcat pe IPA Online hărțile prin tedetecţie 2016 în două straturi geografice, hărți cu înaltă rezoluție și foarte mare rezoluție.
Fermierii își pot vizualiza aceste hărți, accesând propria cerere pe IPA Online, activând stratul de hărți teledetecție 2016, reglând scara la 1: 50.000.
Spre deosebire de Campania 2015, în care APIA Hunedoara a avut un lot mare de fermieri controlați prin teledetecție și mai puțini controlați pe teren, anul 2016 reprezintă un lot de teledetecție cu o suprafața mai mică dar cu mai mulți fermieri controlați prin controlul clasic pe teren.
În sprijinul APIA Hunedoara a venit și o vizită a unei delegaţii constituită din șeful MADR, Petre Daea și dir. gen. adj. al APIA, Cornel Turcescu, vizită desfășurată la centrele județene APIA Alba și APIA Sibiu.
Petre Daea a vrut să vadă la fața locului modalitatea în care se desfăşoară un controlul clasic pe teren în județele în care suprafața eşantionată este foarte mare, iar condiţiile de verificare sunt mai dificile, dar și de a afla care este stadiul efectuării plătilor către fermieri și alte activităti curente desfăşurate în această perioadă la nivelul APIA.
S-a constatat că încărcătura mare a eșantioanelor de control nu rezolvă la timp întârzierile privind plătile, astfel încât s-au detașat de la alte centre județene 262 specialiști cu atribuții de control pe teren, ce au fost repartizați în 131 echipe, formate din câte doi oameni.
Centrele județene APIA care au primit un sprijin sunt: centrul județean APIA Alba unde a fost detașat un număr de 50 de specialiști, centrul județean APIA Hunedoara unde au fost detașați 38 de specialiști, centrul județean APIA Caraș Severin cu 26 de specialiști, centrul județean APIA Bistrița Năsăud tot cu 26 de specialiști, centrul județean APIA Bihor cu 12 specialiști, centrul județean APIA Mehedinți cu 8 specialiști, centrul județean APIA Mureș cu 24 specialiști, iar la centrul județean APIA Dolj au fost detașate 18 persoane.
Controlul pe teren se realizează pentru toți fermierii care au fost selectați în eșantionul de control, selecție realizată în sistemul informatic al Agenției, pe baza unor factori de risc, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene în vigoare.
Scopul controalelor pe teren este de a verifica condițiile de acordare a sprijinului financiar. Pentru realizarea obiectivelor de control, inspectorii de teren verifică fiecare parcelă solicitată pentru sprijin direct, ce presupune verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, verificarea clauzei de “fermier activ”, conformitatea cu suprafața minimă a parcelei agricole, condițiile stabilite pentru a asigura faptul că parcelele declarate sunt într-adevăr parcelele pentru care fermierul este indreptăţit să solicite sprijin, cât și declararea tuturor parcelelor.
‘..am venit să-i iau pe saşi.
-Să trăiți, d-le Președinte, da’ luați-ne pe noi înainte!’
Acesta ar fi fost fost salutul de primire al Gărzii de Onoare de pe Aeroportul Otopeni, atunci când preşedintele Republicii Federale Germane a venit să negocieze cu Nicolae Ceaușescu cumpărarea saşilor din Transilvania.
La acea dată, Klaus Iohannis a refuzat târgul, rămânând ‘marfă’ în țară, spre regretul unora de acum, care l-ar destitui , expulza sau vinde cu cea mai mare repeziciune.
Bucuria celorlalți este că Iohannis a rămas și a început ‘sa facă treabă’, expresie dragă Laurei Codruţa Koveşi, poreclită cucuveaua mov.
După cum ați observat, mai toți șefii de instituții publice, în momentul în care sunt contestaţi, răspund invariabil că nu-și dau demisia și că sunt acolo ca să-și facă treaba.
La fel și-a făcut treaba și Florian Coldea, şeful operativ, generalul şi adjunctul SRI, când dansa cu Sebastian Ghiță pe melodia ‘La Chitila-n port’, varianta statului de drept, sau la plajă prin stațiuni exotice.
Eduard Helwig, șeful SRI, ca să mai albească haina pătată a generalului Coldea, spunea că există acţiuni concertate privind discreditarea serviciului secret, dând de înţeles că Sebastian Ghiţă n-ar fi fost ofițer acoperit, dar deținea secrete de stat.
Păi, măi nene, discreditarea serviciului a făcut-o nimeni altul decât adjunctul tău, Florian Coldea, motiv pentru care a şi fost destituit și trecut în rezervă. Să vezi la masă doi care dețin secrete de stat, după care unul începe să dea pe goarnă, înseamnă că Florian Coldea a dansat și sub masă, la refrenul melodiei ‘La Chitila-n port’, scăzându-i vigilența. Nu-mi vine să cred că ditamai generalul ar putea sta la taclale cu altcineva decât cu un informator sau subaltern. Inculpatul Ghiţă e clar că a fost omul SRI, altfel nu se justifică ascensiunea fulminantă a acestuia în afacerile cu statul.
Mai mult, serviciile, câte or fi în țara asta, pentru că nu le mai știm numărul, l-au făcut scăpat pe Ghiță . După o logică simplă a sasului nostru, ales preşedintele României, aceste servicii ar trebui să știe și unde să-l găsească.
La adăpostul acestor știri cu inculpatul Ghiță, Liviu Dragnea a ‘pus-o’ de-o ordonanță de guvern, prin care să elibereze o parte dintre deținuții din penitenciare.
Circul mediatic este asigurat pentru o perioadă lungă de timp. Televiziunile unui condamnat și ale unui inculpat se întrec zilnic în orare de audiență, aliniind pe ecrane toate jigodiile politice și jurnalistice care de ani de zile își îndobitocesc telespectatorii. Cele două televiziuni nu uită să asocieze în interminabilele lor anchete, de dimineaţă până seara, numele lui Klaus Iohannis, inducând în mintea privitorilor faptul că acesta ar fi răspunzător de implicarea SRI în viețile noastre personale, de fuga lui Ghiță sau de suprapopularea penitenciarelor cu infractori.
Să nu disperăm și să avem încredere în judecata dreaptă a fiecăruia dintre noi. Dacă judecata noastră se va identifica cu demersurile preşedintelui , atunci cu siguranță SRI se va curăţa de vedete și de vendete iar deținuții și politicienii corupți vor mai sta un rând ‘pan’ la liberare’.
Ca un făcut, exact în ziua în care Florian Coldea a fost suspendat de la conducerea operativă a SRI, Florin Ilia, managerul general Siveco, a declarat pentru Mediafax, fără să-l întrebe cineva, că softul APIA va funcționa și că de acum încolo nu vor mai fi probleme cu întârzierea plăților pentru fermieri.
Ieșirea intempestivă a lui Florin Ilia la declarații, ne arată, de fapt, cine conduce APIA, dar e și un semn de slăbiciune al firmei Siveco la pierderea unui susținător de nădejde în persoana lui Florian Coldea.
Cum e posibil ca un inculpat penal și urmărit internațional, Sebastian Ghiță, care este în spatele Teamnet sau o condamnată definitiv pentru corupție și spălare de bani cu țiganii de la Sinteşti, Irina Socol, patroana de la Siveco, să câștige toate licitațiile la APIA? Mai mult, să dețină ‘cheia’softurilor care fac plățile comunitare pentru fermieri, îi controlează și sancționează doar pe unii iar pe alții niciodată. Nu-l mai adăugăm pe arestatul la domiciliu pentru flagrant de spagă, Tiberiu Urdăreanu de la UTI, care are și el ‘firimituri’din contractele cadru ale Siveco sau Teamnet cu Apia. Lista ar putea continua și se află pe SEAP printr-o simplă filtrare.
Venirea tehnocraților la conducerea guvernului a legitimat acțiunile de forță și dezvoltarea afacerilor SRI în toate agențiile statului român, înlăturând de la butoane o întreagă pleiadă de politicieni care nu erau colaboratori SRI.
La conducerea MADR a venit, după cum știm, un alt posibil ‘acoperit’care a încercat să deblocheze plățile către fermieri în Campania 2015. Dacă vă mai amintiți, a transferat întreaga vină a lui Siveco și Teamnet , pentru neefectuarea softului de plăți la timp, deși, banii fuseseră încasați, pe umerii funcționarilor APIA.
Apoi, în loc să restructureze agenția, a început să plece în străinătate sau să primească omologi străini, sub masca promovării agriculturii românești, de ziceai că el este prim-ministru. A inventat 12 posturi de atașați sau mai bine zis de ‘acoperiţi’ agricoli pe lângă ambasadele românești , pentru același scop de promovare a agriculturii, când știm cu toții că ‘acoperitii’ ambasadelor au în fișa postului și promovarea intereselor economice ale României. A mai solicitat angajarea a 50 de persoane la APIA, pentru actualizarea LPIS, motivând că Direcția Topografică Militară, aflată sub contract, nu mai are personal suficient iar personalul agenției este prost pregătit, motiv pentru care Comisia Europeană a sancţionat România.
Aceeași persoană și-a pus oamenii la APIA numindu-i cu mandat pe perioadă limitată, fără să organizeze concursuri, știind faptul că, întreaga conducere APIA este decapitată de către DNA.
Nu contează pentru nimeni nici în acest moment, faptul că, directorul Direcției Antifrauda APIA(DACIS) este fost ofițer SRI, persoana de contact de la toate licitațiile atribuite de către agenție firmelor agreate de SRI este o fostă colaboratoare a vechii securități, sau că soții sau soțiile celor din conducerea APIA sunt parlamentari, ofiţeri activi sau în rezervă SRI, MAPN, șefi de agenții, șamd., pentru care posturile sunt menținute la plecare și ‘încălzite’ la întoarcere.
Un caz de notorietate este soția actualului șef MADR, nimeni alta decât directorul Direcției Resurse Umane de la APIA.
Într-o astfel de organizare securistă, toți nedreptățiții, fie ei fermieri sau functionari, care își caută sau îşi vor căuta în instanţă drepturile, sunt sortiţi sau vor fi sortiţi eșecului, pentru că structurile statului din ‘câmpul tactic’ apără și se apără cu înverșunare.
O hotărâre de guvern, aflată în dezbatere publică pe site-ul MADR, preconiza o angajare a unui număr de 50 de funcționari la APIA pentru actualizarea LPIS. Noul ministru MADR, Petre Daea, consultându-se probabil cu soția sa, d-na Luchian Camelia, Director Direcția Management Resurse Umane din cadrul APIA, a considerat că nu se justifică suplimentarea personalului agenției, drept pentru care, în câteva ore a modificat proiectul de hotărâre de guvern de pe site-ul ministerului, dându-i altă formă.
Așadar, din numărul maxim de posturi ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale(MADR) și unităţilor aflate în subordinea acestuia de 13.498, din care 684 aparatul propriu al ministerului, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului, au rămas 13.448 de posturi, cu 50 mai puțin.
Interesant este să vedem ce consecinţe juridice ar fi avut angajarea celor 50 de funcționari la APIA, pentru actualizarea LPIS.
Proiectul de hotărâre de guvern a fost inițiat de către Achim Irimescu, fostul șef MADR, și preluat de către Petre Daea, în prima formă pe site-ul ministerului.
APIA a externalizat în 2010 serviciul de actualizare LPIS către Direcția Topografică Militară. Începând cu anul 2015 Ministerul Apărării Naţionale a înștiințat APIA că având în vedere ”constrângerile impuse de misiunile specifice ale Armatei României în mediul geopolitic actual, raportate la resursele de personal specializat” nu mai dispune de personalul necesar pentru actualizarea LPIS, deoarece acesta a fost redus de la 80 persoane la 25.
Iar acum citiți cu atenție schimbările care erau preconizate cu angajarea celor 50 de persoane și consecințele juridice: „În conformitate cu Regulamentele CE, LPIS este principala componentă a sistemului IACS pentru realizarea controalelor încrucișate, controale cheie în administrarea cererilor de sprijin. Comisia Europeană(CE), în situația în care actualizarea LPIS nu este realizată conform cerințelor, aplică penalităţi statelor membre, România fiind în această situaţie în anii de cerere 2007-2012. Această situaţie s-a datorat faptului că încă de la crearea sistemului LPIS, constrângerile bugetare au determinat că activităţile specifice LPIS să nu se realizeze la standardele de calitate solicitate, personalul implicat nu a avut pregătirea și experienţa necesară pentru desfăşurarea noilor activităţi. Trebuie ținut cont și de faptul că personalul nu este calificat și nu are noțiunile de bază pentru fotointerpretare, ca atare nu întotdeauna poate lucra la parametrii de calitate ceruţi de regulamentele europene și de ghidurile de implementare.”
În fond, APIA recunoaște prin gura lui Achim Irimescu faptul că a folosit personal la actualizarea LPIS care ‚nu a avut pregătirea și experiența necesară’, din cauza căruia Comisia Europeană ne-a sancționat cu aproximativ 1 mild. euro în perioada 2007-2012. Banii sunt plătiți de la bugetul de stat și nimeni nu răspunde pentru aceste fapte, știind clar că în acea perioadă Achim Irimescu și Dacian Cioloş aveau cunoștință de asemenea nereguli.
În anul 2010 auditul extern trimis al CE, prin Direcția Generală pentru Agricultură, specifica foarte clar: ‘proasta gestionare a sistemului LPIS-GIS a determinat multe nereguli și a transformat sistemul IACS într-unul deficitar’.
Noul ministru MADR, Petre Daea, în loc să facă lumina în acest caz, probabil la sugestia soției, a retras pe şest din proiectul de hotărâre de guvern, prevederea cu angajarea celor 50 de funcționari APIA, pentru a nu se sesiza autoritățile statului și a nu se descoperi vinovații pentru sancțiunile aplicate de către Comisia Europeană pentru proasta gestionare a LPIS.
Comentarii recente