Motiunea fata cu Reactiunea

Motto:

Mai la dreapta uliţei,
Urcai Dealu Suliţei.
La cosit iarba lu’ tata,
UE să-i facă plata.
Am găsit colo o iarbă
La români s-o dau s-o fiarbă!

‘Voi demisiona în secunda doi si un sfert.’
Cam aşa spunea într-un moment de sinceritate peştişorul mic şi voinic din acvariul cu răpitori. Adică, noi cu voi, doi şi un sfert.
Cum zeii să demisioneze? Nu-l vor lăsa să plece căluţii lui domn’profesor, înhămaţi la acelaşi submarin.
Până şi nemernicul care nu mai e în primul rând la pescuit de unguri, evrei şi ţigani, s-a aliat cu asemenea creaturi marine. Alt nemernic, cu cruciuliţe în sânge roş-albastru, era şi el în plasa cu momeli a voinicelului.
Ţară de nemernici marini, nepământesc de caldă! sună versul unei poezii semnate de o balenă, până mai ieri cu trei trandafiri la înotătoare.
Dacă ar fi să facem calcule, pentru stânga acvariului, ar fi o sinucidere curată ca balenele sa facă o alianţă marină, punându-şi încă doi trandafiri la înotatoare. Marinarul de la timona le-ar scoate ochii cu harponul. Celelalte balene, cu săgeata galbenă drept plutitor, abia au scapat de anonimat, ieşind la timp din strânsoarea plaselor marinareşti aruncate peste ele în urmă cu mai bine de doi ani.
Cum e posibil ca un individ subacvatic să ajungă să facă toate jocurile, păcălind deopotrivă societatea marină şi cea de pe uscat?
Astfel de scenarii şi întrebări pot reprezenta astăzi doar o ficţiune.
În zilele următoare, datorită schimbărilor climatice, vom vedea peştii umblând pe uscat, căluţii de mare pe post de măgari sau pe mulţi care îşi vor plânge nemernicia de a fi înotat în ape tulburi.