Dacia, masina de vot a PNTCD

In anul 1996, intr-un extaz aproape generalizat, fortele de dreapta conduse de PNTCD  au castigat alegerile generale. Cei patru ani de guvernare a „monstruoasei coalitii“ au generalizat coruptia pregatind, cu inconstienta sau nu, venirea la putere a „camarilei rosii“ conduse de PDSR. Calit in lupta sindicala, invocand mereu personalitatea lui Corneliu Coposu si uitand de scurta sa prezenenta in ANCD si PNTCD, Victor Ciorbea „se intoarce“. De la bordul masinii sale, care, vai!, este model 1974, acesta incearca sa foloseasca pentru „cei multi“ aceleasi slogane electorale folosite de partidul aflat la guvernare. Pentru intelectuali, isi schimba insa registrul, fluturand faxuri prin care vicepresedintele crestin-democratilor europeni il recomanda ca singurul mostenitor al traditiilor PNTCD si unicul gestionar al fodurilor partidului. Or, pentru intreaga masa de votanti, la viitoarele alegeri trebuie sa prezinti modele de oameni care au avut succes, in asa fel incat sa nu le zadarnicesti speranta ca intr-o zi le va fi mai bine. Modelul sarantocului care vrea binele tarii, dar care are totusi zece mii de dolari in cont, nu mai aduce prea multe voturi la alegerile viitoare din 2004. PSD o stie prea bine. Nu este un partid perfect, dar are deja oameni cu o cariera in plina ascensiune si care pot servi drept modele de reusita la viitoarele alegeri.
Din punct de vedere moral, Ciorbea nu este in masura sa reprezinte partidul. El accepta in continuare, dupa cum spun gurile rele, relatia „crestin-democrata“ dintre sefa sa de cabinet si vicepresedintele crestin-democratilor europeni, Van Veltzen, relatie care l-ar fi propulsat atat de rapid la conducerea PNTCD. Mai mult, discretia acestei relatii l-ar fi facut pe Ciorbea si unicul gestionar al fondurilor externe care au inceput „sa curga“ inspre partid.
Din punct de vedere politic, Ciorbea nu reprezinta partidul. Mai nou, s-a inconjurat de sanitari ai unui partid devorat de mai bine de un deceniu de o adevarata „ferma a animalelor“. In acest caz, autoritatea lui Ciorbea este fragila, tinand cont de provizoratul in care se afla si de cei care il asteapta la cotitura: Dudu Ionescu, Ioan Muresan si chiar Radu Sarbu.
Din punct de vedere profesional, Ciorbea nu poate conduce acest partid. Metaforic vorbind, nu poti conduce o limuzina numita PNTCD avand un orizont limitat de parbrizul unei masini Dacia, model 1974. Pentru ca acest partid istoric sa intre in Parlament trebuie schimbati soferul si masina si inlocuiti cu o masina de vot „marca PNTCD“.

Cotidianul, nr. 253, pag. 11, 28.10.2002