Domnul de la APIA şi Sfântul Teodosie

Într-un comunicat sec “procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 17 octombrie 2016, față de inculpatul PETRESCU TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea urmăririi penale față de ȘTEFAN AURELIAN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.”

Primul este administratorul Arhiepiscopiei Tomisului, în numele căruia s-a depus cererea de subvenţie la APIA. Cel de-al doilea este împuternicitul administratorului în relaţia cu APIA, adică, persoana care a completat şi semnat cererea de subvenţie împreună cu documentele ataşate.

Din comunicat ne dăm seama că “în perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalți inculpați au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene.
În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.
De asemenea, un alt aspect fals prezent în cuprinsul declarațiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafaţa agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară.
Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plățile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei).”

După cum ştim, în luna august 2016, DNA a descins la Ferma Nazarcea a Arhiepiscopiei Tomisului ca urmare a unei sesizări. DNA a solicitat sprijin de la inspectorii de teren ai APIA Constanţa, constatând neregulile descrise mai sus.
Neavând încotro, APIA Constanţa s-a autosesizat.

DNA ar trebui să ştie că se afla în control la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, nu cum ne-a spus în comunicat, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.

DNA a cerut sprijin inspectorilor APIA şi a constatat falsul în declaraţiile din cererea de subvenţie a Arhiepiscopiei Tomisului, începând cu 2010.

Constatarea făcută pe teren, dă naştere la o posibilă ‘acoperire’ a neregulilor de către APIA Constanţa.
Comunicatul DNA specifică faptul că Arhiepiscopia Tomisului a încasat subvenţii în 2011 în valoare de 148.610,21 lei. În 2011 Arhiepiscopia a fost sub lotul de teledetecţie. Firma care a executat serviciul de teledetecţie, controlul calităţii controlului prin teledetecţie şi în final APIA Constanţa, nu au observat declaraţiile false ale Arhiepiscopiei şi că nu i se putea confirma suprafaţa şi cultura? Mă îndoiesc!

Mai mult, în 2013 Arhiepiscopia Tomisului a fost în eşantionul de control pe teren. Inspectorii nu au găsit nereguli astfel încât să extindă controlul la 100% din fermă?.

Cum se face că tocmai în 2016, DNA să constate nereguli şi falsuri în declaraţii începând cu 2010, de parcă duhul sfânt i-a vrăjit pe funcţionarul care gestionează dosarul Arhiepiscopiei, pe inspectorii de la controlul pe teren, pe cei de la firma Gauss Srl şi întreaga conducere a APIA Constanţa?

Intr-adevăr, nu trebuie să existe toleranţă faţă de cei care încearcă în mod fraudulos să obţină fonduri comunitare dar nici să-i acoperi pe ‘dracii împieliţaţi’, absolvindu-te de orice vină.

Creştineşte ar fi ca ToMITAnul să facă spovedanie completă duhovnicului DNA, mărturisind cum a reuşit să spurce APIA Constanţa până acum, fără a-l mânia pe Domnul.

Domnul de la APIA.