Subventii ilegale sub lupa Parchetului European

In 2017 o sefa de centru local a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), a devenit celebra dupa ce a aprobat sotului ei subventie pe o groapa de gunoi privata. Groapa de gunoi era inscrisa in cartea funciara pe numele sotului, purtand aceeasi denumire in declaratia de subventie si in Registru agricol al Primariei Sighetu Marmatiei.

Pe cererea de subventie a intervenit in procesul administrativ si sotia inculpatului, nerespectand probabil principiul celor “patru ochi”, dar si gradul de rudenie, in total dispret fata de reglementarile nationale si europene in materie de gestionare a cererilor de subventie. Pentru acest lucru Agentia Nationala de Integritate(ANI) s-a sesizat si a declarat-o incompatibila cu functia pe care o detine. Dosarul cu nr.956/33/2018, format dupa cum se vede in 2018, are termen de solutionare la ICCJ in data de 02.02.2022.

Primaria Sighetu Marmatiei a eliberat adeverinta inculpatului, caci acest statut are acest individ in momentul de fata, pe parcela “ Groapa de gunoi” drept teren arabil, in perfecta cunostinta de cauza.

A urmat o plangere penala la Biroul teritorial DNA din Baia Mare impotriva inculpatului, pentru ca a cerut ilegal subventie pe o groapa de gunoi .

Procurorul de la acea vreme, a incercat sa-l transforme pe denuntator in acuzat, dar nu a reusit, luand apararea deopotriva primariei, care a eliberat adeverinta, si sotiei inculpatului.

In urma clasarii unor dosare cu prejudicii semnificative aduse statului, procurorul respectiv a fost “extras” si mutat succesiv la Tribunalul Baia Mare, DNA Pitesti apoi la DNA Central.

Noul procuror de la structura teritoriala Baia Mare nu a facut decat sa ancheteze un caz penal si sa trimita in judecata proprietarul gropii, fara a inculpa intreaga structura care a participat cu buna stiinta la fraudarea bugetelor UE si nationale: sotia inculpatului si primaria Sighetu Marmatiei.

Inculpatul a fost trimis in judecata intr-un proces penal in care APIA s-a constituit parte civila pentru recuperarea prejudiciului. Adica, sotia , sefa de centru local APIA, participanta la frauda si incompatibila ANI, devine prin institutia la care inca lucreaza, parte civila in proces.

Contestatiile inculpatului in dosarul nr. 2093/100/2020/a1 s-au finalizat la Curtea de Apel Cluj in data de 06.05.2021. Procesul penal se va desfasura in continuare la Tribunalul Maramures.

Primaria Sighetu Marmatiei mai este vizata in alta cauza cu prejudicii la bugetele UE si anume cea in care s-a facut proprietara ilegal pe o suprafata de aprox. 350 ha de pasune pe care o arendeaza fermierilor din zona. Drept consecinta, fermierii aflati in contract de arenda cu primaria, solicita ilegal subventii comunitare si nationale la APIA, pe terenuri asupra carora nu au drept de folosinta sau de proprietate.

O plangere penala impotriva primariei si a tuturor fermierilor care iau subventie pe cele 350 ha s-a soldat cu clasarea dosarului de catre structura DNA Cluj si de OLAF, in dosarele nr.89/VIII/1/2021, respectiv OC/2021/0155.

Denuntatorul a solicitat in cazul plangerii la structura centrala a DNA ca dosarul sa fie instrumentat de catre oricare structura teritoriala din tara, in afara de cea de la DNA Cluj.

Sefa DNA Cluj cand si-a vazut in petitie numele contestat, a dat probabil automat clasare, afirmand ca “nu ati sesizat fapte concrete de coruptie”, conform art.13 din OUG 43/2002.

Conform OUG 43/2002, art. 13, alin.(2): ” Infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție.”
Alin. (4) din aceeasi ordonanta spune clar: “Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(3).”

OLAF dupa ce a deschis dosar in aceasta cauza, atentionata fiind de faptul ca, in caz contrar, va fi sesizat Parchetul European, a solicitat documente doveditoare, dar si raspunsurile de la toate institutiile la care s-au trimis petitiile.

In momentul in care a primit clasarea cazului de la DNA, imediat “ OLAF a analizat informațiile primite în conformitate cu Regulamentul (EU, Euratom) Nr 883/2013 și a clasat cazul in principal pe considerentul proporționalității, subsidiarității / valorii adăugate precum și utilizarea eficientă a resurselor OLAF, ca autoritățile naționale sunt mai bine plasate sa investigheze aspectele sesizate.”

Acest caz devine automat un caz de competenta Parchetului European, parchet care va putea sa ancheteze si sa trimita in judecata infractori care aduc atingere intereselor financiare ale UE.