Imi aduc aminte, cu drag, de sarbatoarea de Craciun din copilarie. Parintii mei, D-zeu sa-i odihneasca, stiau secretele tainice ale acestei sarbatori. Erau copii de tarani de pe Valea Muresului si a Tarnavelor.
Cardinalul Todea, parintele confesor, i- a educat la Casa Domnului din Blaj in credinta fata de D-zeu. De fapt, in ’scoalele’ Blajului nu se facea decat politica bunei credinte in neamul romanesc si in D-zeu. In acest fel si-au construit parintii mei familia. Eram trei baieti si doua fete, dintr-un total de sase copii. Primul copil le-a murit pe vremea cand erau profesori intr-un sat amarat din Ardeal. Seria de cinci a venit dupa cum erau repartizati ca profesori. Ultima destinatie pentru ei a fost liceul din Ocna Mures.
In fiecare an, o sora mai mare de-a tatalui meu, Sora Tereza, venea acasa la noi si se imbraca in Mos Craciun. N-o recunosteam nici in ruptul capului, desi, cu ea faceam ore de religie. Orele de religie le faceam pe ascuns, ca si slujbele oficiate de catre ‘mafia blajeana’, la noi in casa. Matusa mea, calugarita pe post de Mos Craciun, fusese inchisa sase ani la Gherla pentru ca nu a renuntat la greco-catolicism. Securitatea ne supraveghea intens. La noi acasa ‘mari minuni se intamplara’. Marile sarbatori religioase, dupa calendarul greco-catolic, se ceremoniau cu usile inchise si cu fosti preoti, proaspat iesiti din inchisorile comuniste. Cardinalul Todea era capul rautatilor si mijlocitorul ‘betiilor spirituale’.
O adevarata corvoada erau zilele de sarbatori. Podelele din casa trebuiau ’surluite’, curtea imensa trebuia maturata, covoarele, cam subtirele si uzate, trebuiau sa fie curate si vesele. Pe ele urma sa paseasca Mos Craciun cu daruri. Gandul meu, ca al fiecarui copil lipsit de lucruri materiale, dar inconjurat de bogatii spirituale, era la daruri. Toate darurile de Craciun erau conditionate de credinta, ascultarea de parinti si invatat.
Mai tarziu, copil fiind, D-zeu mi-a rapit cu discretie parintii si sarbatorile. Eu incerc, in postura de parinte, sa-mi aduc aminte in primul rand de ceea ce am trait si sa retransmit bucuria nasterii Domnului tuturor celor pe care ii iubesc.
Poftiti la masa de Craciun!.
5 Comments on “Crăciun fericit!”
You can track this conversation through its atom feed.
Rodica Heber says:
Draga Antoniu,
Prin descrierea ta, in ceea ce priveste sarbatorile de Craciun,trezesti fiecaruia care o citeste, amintiri si trairi din copilarie. Impotriva conditiilor vitrege ale regimului comunist, la voi venea de bine de rau Mos Craciun. La noi nu a ajuns niciodata, desi imi doream tare mult sa-l vad si eu macar odata. Noua ne punea de un leu halva, un mar si ceva bomboane sub niste crengi de brad si astea erau toate cadourile multasteptate. Cu toate acestea eram multumita si bucuroasa ca se faceau mancaruri bune si in casa mirosea a cozonac.
Vremuri grele si totusi frumoase ptr. ca am avut parinti si multi frati care ne-au iubit si ocrotit.
Draga Antoniu iti doresc tie si familiei tale un an nou 2018 plin de bucurii si impliniri!
Posted on 1 ianuarie 2018 la 6:36 pm.
Dana says:
Imi amintesc mergind la colindat si oprindu-ne si la casa ta parinteasca….vin, prajituri si risete in camera din fata.
Craciun Fericit!
Dana
Posted on 23 decembrie 2013 la 1:33 pm.
Nelu says:
Spiritual si sensibil,ca de obicei, domnule Antoniu.
Sarbatori frumoase si momente placute alaturi de familie si prieteni!
Posted on 23 decembrie 2013 la 1:04 pm.
cepypy says:
FRUMOS DOMNULE ANTONIU VAM MAI SPUS ,SUNTETI CEL MAI TARE SARBATORI FERICITE
Posted on 24 decembrie 2012 la 7:42 am.
Antoniu says:
@cepypy- Sarbatori dragi si multzam fain de aprecieri. Sa fim sanatosi si la Anu’ sa incepem din nou lupta cu birocratia noastra draga. Craciun fericit!
Posted on 24 decembrie 2012 la 12:19 pm.