Ursul care a păcălit puiul de Vulpe

Din ciclul ‘APIA, locul II în topul corupţiei din instituțiile publice’, conform raportului anual de analiză și prognoză „Romania 2017”, întocmit de Societatea Academică Romană (SAR), ne vom ocupa astăzi de urs. De Urs Ioan Florin, director executiv APIA Maramureș.

În perioada în care cei doi ‘mijlocaşi la închidere’, Cioloş și Irimescu, controlau guvernul tehnocrat, Urs trebuia scos pe tușă datorită incompatibilității rezultate dintr-o decizie definitivă câștigată de Agenția Națională de Integritate. Lucrul acesta nu s-a întâmplat nici atunci, nici acum. Individul este lipit de scaunul de director, deși este incompatibil, suspect în privința accesării unei măsuri privind despăgubiri din fonduri UE prevăzute la art. 1 alin. (1) din Regulamentul Delegat (UE) 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă și nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere a pomilor fructiferi din propria livadă, datorate embargoului rusesc, și inapt din punct de vedere medical pentru a îndeplini o funcție publică.

Amú să servim un pahar cu horincă și să vedem cu şad lucrurile.

Tanti ANI

La data de 09.07.2015 în urma sesizării unei persoane fizice prin care se arata că directorul executiv Urs Ioan Florin din cadrul Apia Maramureș a aprobat în secret dosarele de plată a firmei S.C POMICOLA.S.A , societate la care este acţionar, Agenția Națională de Integritate a declanșat lucrarea nr.27146/S/II/09.07.2015, la această lucrare fiind conexate alte două sesizări având același obiect și subiect, formulate de persoane fizice. În urma efectuării cercetărilor de către ANI au rezultat următoarele concluzii:
-Persoana evaluată a încălcat prevederile art.13 din Reg.10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, coroborate cu dispozițiile art.70 din Legea 161/2003 și dispozițiile art.11 alin.(1) literă a) din Ordonanța de Urgență nr.66/2011 și nu a respectat dispozițiile art.12 alin.(2) din același act normativ. Având în vedere concluziile în temeiul dispozițiilor art.10 lit.f) și art.21 alin.(4) din Legea 176/2010 DISPUNE:
1. Comunicarea Raportului de evaluare persoanei evaluate.
2. Comunicarea Raportului de evaluare Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru informare și luarea măsurilor ce se impun, după rămânerea definitivă a acestuia, în conformitate cu dispozițiile art.25 din Legea 176/2010.

La data de 28.04.2016 numitul Urs Ioan Florin contestă Raportul de evaluare nr.15355/G/II/06.04.2016 la Curtea de Apel Cluj , iar în data de 02.02.2017, prin Hotărârea nr.37/2017 a Curţii de Apel Cluj, i se respinge cererea formulată. În data de 15.03.2017 i-a fost comunicată reclamantului Hotărârea nr.37/2017 a Curţii de Apel Cluj, cu drept de recurs de 15 zile de la comunicare.
Conform cererii reclamantului Urs Ioan Florin, depusă pe portalul instanţei Curţii de Apel, reiese faptul că, acesta solicita la data de 29.03.2017 aplicarea mențiunii definitive a sentinței civile nr.37/02.02.2017, pronunţată de Curtea de Apel.

Ce trebuia să facă Agenția de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură București și nu a făcut nici până în prezent, era să emită o decizie de eliberare din funcție, încă din data de 06.04.2016 când a fost constatat conflictul de interese, nu să îi acorde acestuia drepturi salariale în cuantum de 158.448,00 lei. Mai mult de atât, nici până la această dată nu a fost pusă în aplicare Hotărârea nr.37/2017 dată de o INSTANȚĂ DE JUDECATĂ, mai precis de Curtea de Apel Cluj, unde din data de 29.03.2017 este DEFINITIVĂ.

Hotărârea judecătorească, desemnând tocmai rezultatul activității judiciare,reprezintă fără îndoială,cel mai important act al justiției. Hotărârea judecătorească,în general,reprezintă un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice și de eficientizare a normelor de drept substanțial. Forța executorie a hotărârii judecătorești este un efect intrinsec al acesteia. Pe cale de consecință, ordinea juridică internă a statului ar deveni iluzorie dacă s-ar permite ca o decizie judiciară definitivă și obligatorie să devină inoperantă, prin chiar atitudinea de nerespectare a acesteia de către conducerea APIA CENTRAL.

În acest context, așa cum s-a subliniat în Decizia Curții Constituționale nr.972 din 21.11.2012, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.800 din 28.11.2012, a admite unei persoane/instituții/autorități posibilitatea de a cenzura ,,sub orice aspect o hotărâre judecătorească definitivă,care a dobândit autoritate de lucru judecat, echivalează cu transformarea acestei autorități în putere judecătorească, concurentă cu instanţele judecătorești, în ceea ce priveşte înfăptuirea justiției. Legitimitatea unui astfel de act ar avea ca efect, acceptarea ideii că, în România, există și persoane/instituții/autorități cărora nu le sunt opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele prevăzute de Constituție și de lege, deci care sunt mai presus de lege.”

De asemenea, potrivit art.25 alin.2, teza întâi, din Legea nr.176/2010, citez,, persoana eliberată sau destituită din funcţie, potrivit prevederilor alin.1 sau față de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate, este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică”.

De asemenea, potrivit art.25, alin.3, din Legea nr.176/2010, citez,,fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese, constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit regulilor aplicabile demnității funcției sau activității respective.”
Conform Deciziei nr.418/03.07.2014, dată de Curtea Constituţională și publicată în partea I a Monitorului Oficial nr.563/30.07.2014, unde interdicția de a mai exercita timp de 3 ani o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, este o sancţiune cu natură juridică distinctă, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizați de norma juridică.

Embargoul rusesc

Încă de la început, amintesc cititorilor de la DNA și DLAF, că pe această suspiciune privitoare la accesarea unei măsuri privind despăgubiri din fonduri UE prevăzute la art. 1 alin. (1) din Regulamentul Delegat (UE) 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă și nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere a pomilor fructiferi din livada lui Urs, datorate embargoului rusesc, am sesizat OLAF-ul. Nu de alta, dar știm cu toții, mai ales fermierii, că atunci când reclami agenția la DNA și DLAF, cele două instituții îți răspund invariabil că ’pentru competenta soluţionare’ vor cere un punct de vedere tocmai de la APIA. Or, OLAF-ul, dacă sunt atinse intresele financiare ale Comunității prin posibile fraude, începe imediat ancheta.

În urma prelungirii embargoului Federației Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a stabilit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume, prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 1369/2015 al Comisiei din 7 august 2015 de modificare a Regulamentului Delegat (UE) nr. 1031/2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume.
Cantitatea repartizată României a fost de 3.000 tone. Perioada aplicării acestor măsuri excepţionale începea de la data de 8 august 2015 și până la data epuizării cantităţii de 3.000 tone sau până la data de 30 iunie 2016.

Cum se face că firma Pomicola SA împreună cu două sau trei firme agreate, au fost singurele beneficiare ale unor astfel de fonduri din tot județul Maramureș, deși, în județ mai sunt zeci de pomicultori, și, dacă pentru suma încasată de Urs de 1.195.016,04 lei, a existat o cerespondenţă cu suprafața declarată la APIA şi producţia estimată?

DNA și DLAF ar putea ’să întrebe 100 de români’ dacă directorului Direcţiei Măsuri de Piață din Apia Central, Emanoilă Pena, îi place horinca de Baia Mare, în comparație cu știuca de acasă. De la Alexandria.

Nebunia salvează România

Conform Referatului nr.4754/08.08.2016 întocmit la APIA CENTRAL de către Camelia Luchian, director Direcţia Reasurse Umane Apia şi nevasta lui Petre Daea, actualul ministru MADR, în urma notelor de control întocmite de MADR și DACIS s-a dispus, prin detașarea dir.executiv Urs Ioan Florin la Botoșani pe o perioadă de 6 luni. La data de 08.08.2016 s-a emis Decizia nr.577/08.08.2016 de detașare la Botoșani a dir. exec. Urs Ioan Florin unde i se aduce la cunoștință că începând cu data de 30.08.2016 i se modifică raportul de serviciu prin detașare. La nici 15 zile, mai exact la data de 14.09.2016, Apia Central îi emite o altă decizie, mai exact Decizia nr.673/14.09.2016 prin care îi încetează detașarea la Botoșani, această revocare rezultând în urma contestării Deciziei nr.577/08.08.2016 în Contenciosul Administrativ la Tribunalul Maramureș de către Urs Ioan Florin. Motivele invocate de Urs Ioan Florin în acțiunea înaintată Tribunalului Maramureș, au fost cele medicale, adică, grave probleme medicale!
Din documentele probante depuse la dosar a reieșit că acesta figurează în evidențele medicilor de specialitate cu boli cronice încă din anul 1998, mai exact cu TULBURARE DEPRESIVĂ RECURENTĂ ACTIVĂ tip cronic , acestuia eliberandu-i-se rețete medicale în fiecare lună cu medicamente de depresie, mai exact XANAX de 0.50mg. Pe lângă această afecțiune mai suferă și de alte boli grave cronice, printre care și neurologice probate cu documente.

Tulburarea depresivă majoră, cunoscută şi drept tulburarea depresivă recurentă, depresia clinică, depresia majoră, depresia unipolară sau tulburarea unipolară, este o tulburare mentală caracterizată prin tristeţe şi diminuarea respectului de sine, lipsa interesului sau plăcerii în activităţile normale. Este o condiţie debilitantă care afectează familia persoanei, interesul pentru serviciu sau scoală, somnul şi obiceiurile alimentare şi în general sănătatea. 3,4 % dintre persoanele afectate comit suicid iar 60 % dintre cei care s-au sinucis au avut depresie sau o altă tulburare a stării afective.

În data de 30.08.2016 acesta este diagnosticat de medicul specialist cu episod depresiv recurent, conform documentului probant.

Şeful Serviciului Controale pe Teren şi Inspecţii Maramureş, Crivăţ Marian Cătălin, poate să confirme cum e să primeşti de la un nebun de legat, un laptop în cap.

Într-o astfel de situație, Urs Ioan Florin nu mai poate ocupa o funcție publică, ținând cont de hotărârea din de 29.03.2017 a instanței privind conflictul de interese, acesta ocupând în continuare funcția de director executiv la Apia Maramureș. Mai mult de atât, acesta este suferind de tulburare represivă recurentă, fiind evidenţiată ca boală cronică în fișele medicale personale, devenind astfel un pericol public.

Mai vreţi subvenţii??