Cum să reducem numărul mare de funcționari publici din aparatul de stat?

Ajunși la fundul sacului, guvernanții nostri caută în aceste momente să facă rost de bani pentru plata salariilor funcționarilor de stat și a pensiilor, stimulând inițiativele private, invesțiile și accesarea fondurilor europene. Mai simplu, să creeze venituri care să depășească cheltuielile.
Ilie Bolojan a bulversat pur și simplu clasa politică, acesta acționând după modelul aplicat la Primaria Oradea și Consiliul Județean Bihor pe care le-a condus, reducând drastic numărul de funcționari. Bolojan a constatat că și la Senatul României poate face la fel.

Să privim mai atent la condițiile impuse de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici(ANFP) pentru a fi funcționar public, aflate pe site-ul acesteia:

„CE CONDIŢII TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU A OCUPA O FUNCŢIE PUBLICĂ?

• cetăţenia română şi domiciliul în România;
• cunoaşterea limbii române, scris şi vorbit;
• vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
• capacitate deplină de exerciţiu;
• apt din punct de vedere medical şi psihologic să exercite o funcţie publică. Atestarea stării de sănătate se face pe bază de examen medical de specialitate, de către medicul de familie, respectiv pe bază de evaluare psihologică organizată prin intermediul unităţilor specializate acreditate în condiţiile legii;
• îndeplinirea condiţiilor de studii şi vechime în specialitate prevăzute de lege pentru ocuparea funcţiei publice;
• îndeplinirea condiţiilor specifice, conform fişei postului, pentru ocuparea funcţiei publice;
• nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei;
• nu le-a fost interzis dreptul de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, prin hotărâre judecătorească definitivă, în condiţiile legii;
• nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 3 ani;
• nu a fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia, în condiţiile prevăzute de legislaţia specifică”

După cum observăm „cunoașterea limbii române, scris și vorbit” este o condiție de baza pentru a fi funcționar public.
Pentru a ușura munca guvernanților, ANFP ar putea gestiona funcția publică propunând câte o dictare dată fiecărui candidat, după care acesta să poată participa la un examen pe orice funcție publică. Cu condiția ca cei de la ANFP să știe la rândul lor limba româna scris și vorbit pentru a corecta greșelile gramaticale ale aspiranților. Această probă, dictarea, poate fi inclusă imediat în Codul Administrativ, încă de la selecționarea dosarului de concurs. Vom constata că vom scăpa imediat de analfabeții funcțional, botoxați, cu ceafa groasă, parfumați, cu gene false, fese generoase, cu pretenții de funcționari publici și pe care nu poți să-i faci să lucreze pentru că trăiesc într-o altă lume.

În comisiile de corectare pot fi și absolvenți de filologie.

Dacă s-ar da în acest moment, o simplă dictare fiecărui funcționar public, a doua zi am putea să ne trezim cu jumătate din întreaga „flotă” de funcționari ai statului.

Despre economii la bugetul de stat, ce să mai vorbim?