Misiune imposibila(2)

poza de la Valentina Sagris

In virtutea Legii nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii, va propun o dezbatere constructiva privind reorganizarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, mai mult decat necesara in aceasta perioada marcata de o criza profunda.

‘-Bade draga, in blocu’ aista fizic nu mai este loc defel-defel. Te trec, ia p’acilea, in blocu’ aista. Ca este loc.
-No, bine draga..’
Cam asa au negociat functionarii Apia pozitionarea parcelelor fermierilor romani in blocurile fizice. Consecinta fireasca o cunoastem: sute de mii de erori rezultate din inconsistenta datelor introduse de catre functionarii APIA in baza de date au generat sanctiuni aplicate Romaniei privind plata pe suprafata din fonduri comunitare.
Functionarii cu pricina nu sunt altii decat  „fiice, fii, fini, gineri, cumnati, ba chiar si amante” amintiti de fostul ministru Traian Remes sau ‘neamul smenarestilor’, ‘neamuri machedonesti’,‘independentii’, etc., cum ii denumesc cei de la Catavencu.
Ce-i de facut?
In discutiile pe care le port pe Internet cu oameni din anturajul premierului, mi se sugereaza incurajator sa privesc lucrurile inainte si mi se ureaza succes in demersul meu de a reforma agentia la care lucrez. Numai ca, demersurile mele m-au costat pana acum inlaturarea de la gestionarea dosarelor fermierilor in campaniile 2009 si 2010, audierea in trei comisii de disciplina, o mustrare scrisa si blocarea adresei de mail APIA pe utilitarul Outlook.
Am semnalat Comisiei Europene faptul ca site-ul www.apia.org.ro, construit din bani comunitari si romanesti dezinformeaza fermierii, existand suspiciunea ca APIA sa acopere fraudele la bugetele comunitare si cele nationale. In urma cu ceva vreme, exista o directie Antifrauda postata pe site, desfiintata dubios si transformata in serviciu. Daca in Manualul Antifrauda al APIA se spune ca ‘Sesizarea Serviciului Antifrauda poate purta orice nume, poate avea orice format, poate sa fie individuala sau colectiva, putand fi semnata sau anonima, obligatia inregistrarii oricărei sesizari revenind Serviciului Antifrauda’ nu acelasi lucru se citeste pe site-ul http://www.apia.org.ro/relatii_publice_informatii.htm :
‘-Pentru a reclama o situatie sau pentru a sesiza eventuale neregularitati, informati-ne in scris.
-Pentru a demara investigatiile si aplica sanctiuni, reclamatia sau sesizarea trebuie sa fie explicita, sa contină informatii concrete si verificabile, precum si datele de contact ale persoanei care a intocmit reclamatia sau sesizarea.
-Orice reclamatie care nu este insotita de numele si datele de contact ale emitentului nu poate fi luata în consideratie’.
CE a fost de asemenea informata de nerespectarea de catre Apia a manualelor de proceduri si puterea discretionara a coodonatorilor centrelor judetene de a distribui sarcini sau imparti parole prin care se proceseaza cererile de plata din fondurile europene. Manualul Antifrauda spune: ‘In cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura – APIA  intregul personal trebuie sa fie organizat si sa-si desfasoare activitatea astfel incat nici o persoana sa nu poata avea responsabilitatea mai multor etape de derulare a unei cereri, de la controlul conformitătii, eligibilitatii, evaluarii, autorizarii si efectuarii platilor’. In timp ce unii n-au nicio treaba cu aceasta agentie, desi lucreaza la ea, altii fac mai multe interventii pe o cerere de plata, adica, centreaza si tot ei dau cu capul, contrar reglementarilor comunitare. Responsabilitatea mai multor etape in derularea unei cereri creaza suspiciunea de frauda in acceptiunea CE.
Ceea ce este extrem de agrav, daca mai trebuia demonstrat, este un caz flagrant de frauda in care este implicata in urma suspiciunilor mele ca verificator plati, conducerea Apia de la Cluj. Conform procedurilor, m-am adresat Serviciului Antifrauda din cadrul Apia. Imediat un functionar m-a sunat sa ma intrebe, in fond, cum se face ancheta in acest caz(sic!). Am intrebat, de ce, convorbirea este inregistrata fara acordul meu si mi s-a raspuns ca asa sunt procedurile. Nu-i adevarat si total fals.
Neprimind niciun raspuns de la acest serviciu, m-am adresat Oficiului European de Lupta Antifrauda, actiune aflata pe rol, trimitindu-le dovezi rezultate din interogarile pe care le-am facut in bazele de date ale Apia.
Asemenea exemple exista in toate centrele judetene iar colegilor mei le este frica sa raporteze suspiciunile de frauda de teama pierderii locurilor de munca, alimentand revistele cu subiecte de presa, in loc ca fiecare sa-si asume orice risc si sa participe la schimbarea societatii noastre.
Politica statului pare a fi tot una de protejare a mai marilor puterii politice, indiferent care ar fi ea. Extrapoland cazul de mai sus, iata cum da statul roman, in mod fraudulos, bani in plus la trei institutii: Parohii, Consilii locale si Oficii judetene de Consultanta. Intrati aici http://plati.apia.org.ro:8089/payment_info/pages/svapnt/paymentinfo/PaymentInfoPublicListReport.jsp si faceti filtrari dupa instructiuni si veti vedea ca sunt 6665 de Parohii, 2304 Consilii locale si 6 Oficii Judetene de Consultanta, carora Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(face plati din FEGA, FEADR-bugete comunitare si Bugetul national) le-a dat in ordine, uluitoarele sume neimpozabile 20.195.060,48 lei, 211.401.680,18 lei respectiv 29.681,46 lei.
Cum ramane cu Dacian Ciolos si ministerul de la care a plecat, fiecare facand previziuni si sustinind reforma PAC post 2013? Ei vorbesc pentru viitor de ‘Un nivel de trai decent fermierilor’ si ‘Sprijinul direct – sa reprezinte si o remunerare pentru serviciile complexe pe care le presteaza fermierii pentru societate in zonele rurale’.
Intitutiile de mai sus, Parohii, Consilii locale si Oficii Judetene de Consultanta fac parte din viitor si se vor numi tot fermieri cum se numesc acum?
Daca privim dinspre bugetele comunitare, acestea platesc statul roman sa se reformeze si din aceleasi fonduri structurale mai platesc alte institutii, tot de stat, ceea ce se numeste tot plata dubla, plata ilegala dupa reglementarile comunitare.
Problema cu plata ilegala pe suprafata in contul Consillilor locale, am vrut s-o prezint anul trecut la Tallin in Estonia la intalnirea anuala a agentiilor de plati, lucrare apreciata la DG Agri -https://antoniupoienaru.finantare.ro/2009/09/13/impactul-noilor-pachete-financiare-din-agricultura-asupra-sistemului-de-identificare-a-parcelelor-agricolelpis/ , dar vuvuzelele de la Apia m-au inlaturat discret din delegatie. Mihail Dumitru a fost cel care le-a dat primul peste bot Consiliilor, scazand in 2010 solicitarile acestora de subventie. Tot el, ‘uciga-l toaca’, va taia subventia si de la Parohii sau Oficiile judetene de Consultanta.
Asadar, se poate!