photograph by Mircea Costina
In urma unor articole de presa si a unor plangeri penale la DNA-Biroul Teritorial Baia Mare, procurorul acestui birou a dispus la data de 27.11.2020 trimiterea in judecata a fermierului care a luat subventie pe ciori:
„COMUNICAT 09 decembrie 2020,Nr. 870/VIII/3 DNA
8. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj – Biroul teritorial Baia Mare au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2008-2016, inculpatul ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false în scopul de a obține în mod injust, în cadrul mai multor scheme de sprijin sume de bani din bugetul Uniunii Europene, pentru o suprafață de teren de 3,42 ha, în care ar fi fost inclusă și o suprafață de 1 ha de teren impropriu pentru practicarea agriculturii, situat pe raza municipiului Sighetu Marmației.
În același context, inculpatul ar fi omis să notifice gestionarului fondurilor datele necesare cerute potrivit legii (împrejurarea că nu a înființat culturile promise) în legătura cu suprafața respectivă (cunoscută sub denumirea de ”La Groapa de Gunoi”).
Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 22.157 lei sumă cu care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat că se constituie parte civilă în cauză.
În cauză, s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui imobil ce aparține inculpatului.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Maramureș cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză.”
Fostul procuror detasat din data de 01.08.2020 de la Biroul Teritorial Baia Mare la Serviciul Teritorial Pitesti, trebuia sa rezolve multe dosare aflate pe rol, inclusiv acesta. Rapiditatea detasarii arata mai degraba cu o extragere ca-n filme a personajului pentru a nu fi dat afara din sistem, mai ales ca sotia acestuia este judecator la Judecatoria Sighetu Marmatiei.
Dupa ce fostul procuror si ofiterul judiciar au pus presiune pe cel care facuse reclamatia impotriva celui care luase subventie pe ciori, tocmai pentru a-i fabrica denuntatorului un dosar penal, iata ca smenul cu amenintarile nu le-a mers si noul procuror a dispus trimiterea dosarului in judecata la Tribunalul Maramures, dosar nr.2093/100/2020/a1.
Foarte pompos, rechizitoriul spune ca, citez: „inculpatul ar fi omis să notifice gestionarului fondurilor datele necesare cerute potrivit legii (împrejurarea că nu a înființat culturile promise) în legătura cu suprafața respectivă (cunoscută sub denumirea de ”La Groapa de Gunoi”).” Adica, gestionarul fondurilor este tocmai sotia inculpatului, sefa Centrului Local Apia Sighetu Marmatiei, care stia ca sotul depune cerere de subventie pe ciori ‘La groapa de Gunoi”, groapa intabulata pe cei doi.
Rechizitoriul a fost facut, fara indoiala, de catre un specialist, care, n-a vrut sa observe faptul ca sefa centrului local este tocmai sotia inculpatului iar aceasta i-a semnat deciziile de plata, si, mai mult, a intervenit cu propria parola in controlul administrativ al cererii. Din acest motiv sefa centrului local, sotia inculpatului, a pierdut un proces cu ANI(dosar nr.956/33/2018, Curtea de Apel Cluj) tocmai pentru aceasta incompatibilitate, inacceptabila de catre regulamentele europene in materie de gestionare a fondurilor comunitare. In urma contestatiei, procesul cu ANI este la Inalta Curte de Casatie si Justitie programat in 02.02.2022. Rechizitoriul procurorului trebuia sa o includa si pe ea. Tot in rechizitoriu trebuiau inclusi si gestionarul dosarului de subventie care a si actualizat blocurile fizice, inspectorul APIA, dar si persoana de la primaria Sighetul Marmatiei care a eliberat adeverinta necesara inculpatului pentru a primi subventie, in care se confirma ca groapa de gunoi este teren arabil.
Fac precizarea ca lupta dintre uliu si cioara este aproape pana la moarte, „situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
Intr-o conferinta de presa organizata la MADR, ministrul Oros a spus ca va cere sprijin financiar de la CE, deoarece fermierii producatori si procesatori de lapte, carne de porc si de pasare au stocuri foarte mari. In aceeasi situatie sunt si producatorii de vin.
Sprijinul financiar direct este binevenit. Acesti bani, mai pe intelesul tuturor, obliga producatorii de lapte, carne de porc si carne de pasare sa nu mai produca pe stoc. Sa nu mai creeze stocuri pe care nu le pot vinde. Pierderile de productie se vor reflecta tocmai in acest sprijin financiar direct.
Embargoul impus Rusiei in perioada 2015-2016 a produs, daca va mai amintiti, stocuri uriase de fructe, in special mere. Producatorii romani si nu numai, au primit sprijin financiar direct ca sa distruga merele sau sa le dea gratis la scoli si spitale. Numai ca smecherii din unele conduceri judetene APIA, cuplati cu anumiti fermieri, cu livezi in arenda sau proprietate, au inceput sa faca alcool si sa-l vanda, sa vanda pe sest stocurile de mere sau sa declare livezi pe rod, livezi aflate in paragina. Aceasta hotie n-a inteles-o nici echipa celebrei Kovesi. Au inchis ochii si cei de la Olaf, directorul acestei institutii fiind saltat de procurori la un moment dat. Sau, si unii si altii s-au facut ca nu pricep, iar hotii neprinsi au ramas pobabil in continuare directori de centre judetene sau locale APIA sau fermieri cinstiti.
Ministrul Oros, dupa ce va obtine subventia directa pentru cei trei producatori si procesatori amintiti mai sus, nu are decat sa-i supravegheze daca isi vor vinde marfa de pe stoc sau o vor distruge sau dona spitalelor si scolilor. Pentru cei tentati, si nu sunt putini, a nu se uita faptul ca Laura Codruta Kovesi este procuror sef european.
Din discutiile avute cu unii fermieri, am constatat ca APIA refuza in unele cazuri sa inchida cererile de subventie pentru cei care au si animale, invocand probabil un ordin de ministru aflat in dezbatere publica. Este vorba despre cei care au beneficiat pana acum de sprijin cuplat in zootehnie. Pentru a pricepe mai bine si a beneficia in continuare de acest sprijin, cu noile modificari ale conditiilor de eligibilitate, neaparat trebuie sa va depuneti cererea unica(vegetal+animal) pana la data de 15 mai 2020, data la care se estimeaza ca ordinul va intra in vigoare!.
Dupa aceasta data, cei cu animale nu vor beneficia de noile conditii de eligibilitate- conditii mai laxe-, pentru animalele aflate in exploatatie. Asa ca, grabiti-va!
APIA informeaza astazi printr-un comunicat faptul ca primirea cererilor s-a mutat in mediul online incepand cu 6.04.2020.
Agentia mai spune ca s-au depus pana acum 117.348 cereri online, totalizand 845.934,85ha, indicand site-ul si manualul de unde fermierii pot accesa propria cerere, dar si procedeul de digitizare.
In realitatea, ‘la gazza ladra‘ minte, ea dand ordin ca toate cererile fermierilor sa fie actualizate, reatributate si actualizate, digitizate de catre inspectorii responsabili de dosar.
Responsabilii de dosar nu pot prelucra o cerere ce contine date cu caracter personal, fara acordul fermierului.
Cei care stiu sa scrie si nu au internet, folosesc Posta Romana pentru a-si da acordul de prelucrare a datelor. Cei care nu stiu sa scrie sau care folosesc internetul si isi pot accesa cererea, dar nu stiu sa o digitizeze, isi dau acordul telefonic sau prin e-mail iar responsabilul de dosar completeaza tabelul din imaginea de mai sus.
Oricum am intoarce lucrurile, la final fermierul semneaza toate documentele pe suport de hartie , fiind responsabil pentru toate declaratiile din cerere.
Din punctul meu de vedere, tabelul nou introdus de catre APIA prin care aceasta cere acoordul fermierilor pentru a li se actualiza cererile, in starea de urgenta in care ne aflam, responsabilizeaza deopotriva fermierul si functionarul, atata timp cat resposabilul de dosar actualizeaza sau digitizeaza cererea.
Un exemplu este cat se poate de clar: functionarul rezolva suprapunerile, cu acordul tacit al APIA, modificand limitele parcelelor fermierilor, chiar daca unii dintre ei au digitizari facute dupa extrase CF. Unii dintre functionari nici nu mai activeaza stratul ANCPI pentru controlul fiecarei cereri in IPA Online, sa vada daca parcelele fermierilor sunt digitizate dupa CF-uri sau nu. Au toate motivele sa nu o faca deoarece APIA nu a pus la dispozitie un istrument pentru a modifica intesitatea culorii stratului ANCPI, culoare identica cu parcela din stratul de parcele digitizate.
Ne intrebam atunci, de ce anume au mai introdus cei de la APIA stratul ANCPI, daca el nu reprezinta un sistem de referinta la digitizare si nici un instrument de control in IPA Online?
Pentru orice neclaritati, va rog sa ma contactati telefonic, pe e-mail sau aici pe blog, date afisate si pe pagina FB.
Recent am infiintat pe Facebook o pagina cu ajutorul careia puteti sa va digitizati cererea de subventie in 2020.
Prezentarea paginii:
-experienta: cinci ani consilier superior APIA; cursuri de instruire administrare si control cereri de plata; OTS prin GPS, CWRS, SIVGIS, IPA Online, LafisLfk, TatukGis; articole publicate in reviste agricole, ziare locale si platforme online; consultanta fermieri pe blog din 2008.
Stiu sa fac:
-Incarcare-descarcare fisiere .shp; Transformarea oricarui tip de fisier in fisiere .shp, compatibile cu IPA Online; Digitizare; Actualizare cerere si reatributare, dupa caz; Digitizare dupa extrasele CF; Identificare parcele fara CF; Identificare fermieri care se suprapun peste parcelele digitizate; Transfer de parcele intre exploatatii; Solicitare control la fata locului prin generare Anexa17_b si modificare limita BF, dupa caz; Livrare harti format digital, la orice scara.
Ma puteti contacta atat pe blog cat si pe pagina FB.
Foto: Patricia Bacalu
De cateva zile, personalul APIA(Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura) Cluj este in alerta. Nu, nu este vorba despre Covid-19, din cauza caruia se dezinfecteaza mesele si clantele unei agentii infiintata printr-un proiect de infratire european.
Este vorba despre fantomele care bantuie mai nou agentia clujeana.
Dupa cum stim, fostul director, Adrian Zaharia, se afla inca pe fundul lacului Belis. La suprafata, alt fost director APIA Cluj, destituit de Zaharia, incearca din rasputeri sa revina in forta la conducerea agentiei.
Zaharia a fost numit politic ilegal, pe o constructie europeana, exact cum a fost numit si Gheorge Serban. Serban i-a cedat locul, preluind sefia serviciului Controale pe teren. Doi neputinciosi pusi sa conduca o agentie informatizata in proportie de 95%. Dupa certuri si dat din mouse, Zaharia i-a facut evaluarea lui Serban si i-a dat „nesatisfacator”. Numai ca evaluarea trebuia sa i-o faca alt individ, care a fentat toate schimbarile politice pentru a se mentine „derector”, actualul director executiv, APIA Cluj, Merca Ioan. Merca, la vremea evaluarii, era dir. exec. adj. Apia Cluj iar Serban ii era subordonat.
Pe fondul acestor nereguli, Serban a dat Apia in judecata si a pierdut. In paralel se desfasurau si alte procese, unul de-al meu, eu fiind destituit din functia publica de catre Serban Gheorghe, care era dir. exec. Apia Cluj, inaintea lui Zaharia, si un altul, al unei foste colege, care-i statea in calea fericirii lui Zaharia- tot printr-un proces de destituire-, toate datorita evaluarilor profesionale arbitrare. Tribunalul Cluj a sesizat Curtea Constitutionala. Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 69 alin. 5 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, care prevedea ca „Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, dupa consultarea organizatiilor sindicale ale functionarilor publici, reprezentative la nivel national”.
In motivarea admiterii exceptiei, Curtea Constitutionala a spus ca prevederile cuprinse in art. 69 alin. 5 referitoare la aprobarea prin hotarare a Guvernului a metodologiei de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, sunt neconstitutionale, deoarece, evaluarea activitatii si a conduitei unui functionar public tine de statutul acestuia si trebuie reglementata, potrivit art.73 alin. 3 lit. J din Constitutie, prin lege organica.
Pierzand pe toate fronturile in tara, eu m-am adresat CEDO, cauza mea fiind pe rolul acestei instante.
Serban, mai smecher, a dat Guvernul in judecata la Curtea de Apel Bucuresti, cerand anularea hotararii de guvern amintita mai sus(HG 611/2008) in integralitatea ei si cu efecte din urma. Curtea de Apel si-a declinat competentele in favoarea Tribunalului Cluj. Termenul de judecata este 1.04.2020, chiar de ziua pacalelilor.
Intre timp, ca prin minune, langa Gherla, orasul de nastere a lui Adrian Oros, ministru MADR, in comuna liberala Fizesul Gherlii apare un post de executie vacant de inspector, grad profesional superior, la Compartimentul Agricol. Rezultatul selectiei de dosare din data de 9.03.2020, constata existenta unui singur candidat in persoana lui Serban Gheorghe. Secretara comisiei de concurs, invoca pompos art. 63 din HG 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici. Adica, lui Serban ii este admis dosarul, si, fireste, castiga concursul in data de 16.03.2020 pe baza unei hotarari de guvern pe care o ataca in instanta, cu termen la Tribunalul Cluj de ziua pacalelilor, dosar nr. 724/2/2018*.
Miscarea este demna de filme cu banditi, pentru ca de la primarie isi poate cere transferul la APIA. Merca ii va aproba transferul cu conditia sa treaca din nou dir. exec. adj. , pozitie care-i permite sa ramana director „autosuspendat” pana la adanci batraneti.
- Miscarile astea bandidesti le-a facut si Les pesedistul, care, din consilier juridic la o comuna, a fost transferat consilier si facut director executiv la Apia Satu Mare, unde a blocat dosare suspectate de fraude cu fonduri comunitare, apoi transferat direct in MAPN, ulterior ajungand ministru. La fel a procedat si Turcescu Cornel, dir.gen.adj. APIA, care provine dintr-o primarie, apoi saltat la un centru judetean unde tatal lui era dir.exec. APIA. Cand a venit Irimescu, acesta l-a promovat dir. gen. adj. peste sfanta agentie. Si exemplele pot continua.
In rest, Agromed Impex Srl, firma lui Serban sau a nevestei, ce mai conteaza! avand obiect de activitate „Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat”, functioneaza si are profit.
Ce frumos se imbina toate! Sa fii functionar public cu firma agricola si cu magazine daca se poate pe langa primarii si sediile centrelor locale Apia.
Asadar, de Sfantul Gheorghe, Serban isi poate sarbatori ziua onomastica cu prietenii care i-au mai ramas din Apia Cluj, ceilalti trebuind, ori sa-si gaseasca avocati , ori sa pupe moastele.
Încerc aici, poate citește cineva propunerea mea. Șefii Apia și Madr, Pintea și Oros, doi prieteni din același oraș, inca euforici și care protejează toată ciuma roșie din Madr și aceasta agentie, se pare ca n-au auzit decat de ciuma. In contextul existentei pericolului infectării cu coronavirus, propun ca APIA sa-și protejeze angajații si sa anuleze invitațiile la sediile agenției, adresate fermierilor, pentru depunerea cererilor de subvenție în Campania 2020, începând cu 2.03.2020. Cererile se pot completa pe IPA ONLINE și închide de către fiecare fermier de acasa, primărie, direcție agricola, camere agricole, consultanți, etc., de pe propriul cont în acest soft geografic. Documentele care adeveresc dreptul de folosință sau proprietate asupra terenurilor, BI, cont bancar, etc., se pot trimite scanate de pe orice terminal. Dacă nu se pricepe ce am scris, dau consultații cu prietenie aici pe blog. Numai bine și minte luminata!
Centenarul m-a prins si pe mine cu 100 de articole scrise pe acest blog. Multumesc gazdei mele, Marius Alexa, proprietarul Finantare.ro. In semn de pretuire pentru rudele, prietenii si tara mea, redau mai jos doua poezii ale surorii mele Emilia, aparute in Cercul poeților vpl.2, 2018, Editura Colorama, colecția Cercul Literar de la Cluj.
Romania mea de 100 de ani arată așa : Mama
Mama în rochie înflorată și părul strîns
la ceafă unde-și ducea mereu mîna
să-l aranjeze cu gestul lui Madame Chauchat
pleca de la școală urcînd pe un deal vrăjit
unde au primit locuință
într-un bloc stil sovietic toți profesorii,
refugiații și cei alungați de prin sate,
un cocteil numai bun de oameni
cu funcții bine determinate în stup,
unii să educe iar alții să supravegheze
ce se mai vorbea în parcul plin de bănci,
salcîmi și rondouri cu gura-leului din jur.
Mama urcînd dealul fredonînd Rosignol de mes amours
și de atunci imprimeul rochiei ei era intim legat
de figura zîmbitoare și oacheșă a lui Louis Mariano.
Mama învățîndu-i limba română
pe cei de pe ambele maluri ale Mureșului
și pe toți copiii ei, cu credința nestrămutată
în știința de carte și revenirea uniților.
Mama întorcîndu-se de la sfatul popular
cu o medalie de tinichea clasa III
de mamă eroină, dar nu indeajuns
de eroină pentru că avea numai cinci copii
iar țigăncile alături de care a stat
la acordarea diplomelor aveau peste zece.
Mama repetînd Puiul de Brătescu Voinești
cu tatăl lui Arthur care era director la fabrică
și trebuia musai – așa au zis cei de sus –
să aibă măcar opt clase.
Iar cînd a murit unul Kennedy care
nici măcar nu era de pe la noi
mama a plîns ore în șir ghemuită lîngă radioul
cumpărat de tata în rate
odată cu mașina de spălat poloneză
care funcționează și acum.
A plecat grăbită înainte de pensie
să ducă limba română prin ținuturi
cunoscute ei doar din cărțile de catehism.
Romania mea de 100 de ani arată așa : Tata
De bucuria Unirii
bunicii mei s-au iubit
și l-au născut pe tata în 1919.
Cea mai dragă amintire a lui
a fost când a jucat
cu ceata din satul lui,
fecioreasca din Ardeal
în fața regelui Carol
la Bucuresti.
Student apoi la o universitate
refugiată din Cluj în anii cedării,
revenea în sat să-și vândă pământurile.
Iar o venit domnișoru’ să-și vândă averea,
ziceau oamenii,
se-ntoarnă în pământ părinții de necaz.
Tot răul spre bine,
când au venit comuniștii, nu mai au ce să-mi ia.
La școala dintr-un sat
unde a predat prima dată
și unde a cunoscut-o pe mama,
venea însoțit de un porumbel pe umăr,
pe drumul prăfuit vara
și noroios mai tot timpul anului.
Locuia într-un conac al unui grof ungur
și făcea planuri în secret pentru timpurile
când vor veni americanii să-i salveze.
Mai târziu-era deja evident
că americanii aveau alte treburi-
la școala din oraș îi învăța pe copiii de țăran
care veniseră să-nvețe meserie,
cum să mănânce cu furculița și cuțitul,
cum să-și construiasca în fundul curții
latrine din lemn,
cum să-și spele ciorapii
și să ofere flori domnișoarelor.
Pe ultimele pagini din caiete
elevii trebuiau să-și noteze
citatele latinești pe care le învățase
la Casa Domnului din Blaj
și pe care avea bucuria
să le transmită viitorilor operatori chimiști
ce urmau să dea țării sodă caustică.
Secretul lor era bine păzit:
repetau Gaudeamus Igitur
să fie și ei în rând cu liceenii.
Din cei 100 de ani ai României
lui tata i-au revenit doar jumatate.
La moartea lui, elevii școlilor
au umplut toata strada noastră,
cea mai lungă din oraș.
Noul dir. exec. al Apia Cluj, Mihai Crisan, a declarat la numirea in functie: “Îmi propun să repornim motoarele instituției, avem mult de lucru. De asemenea, o prioritate a mea va fi evaluarea profesională a angajaților pentru a elimina orice dilemă asupra profesionalismului lor.”
Profesorul de istorie Crisan, vesnic suplinitor, si-a incercat norocul in invatamantul clujean, dar nu a reusit titularizarea. O mana pesedista l-a bagat in Prefectura Cluj, unde a ocupat pe rand postul de consilier asistent apoi cel de consilier principal. Adrian Zaharia, fostul dir. exec. Apia Cluj, aflat pe fundul lacului Belis-Fantanele dupa unii, iar dupa localnici, fugit in strainatate, l-a adus pe Crisan prin transfer, facandu-l consilier superior. In an centenar si avandu-le cu istoria, pesedeul l-a propulsat dir. exec. adj., apoi dir. exec. al Apia Cluj.
Crisan habar n-are de legea functionarului public. El nu stie ca nu mai poate ’ievalua’ functionarii din subordine, Curtea Constitutionala interzicand pozitia 69.
Gheorghe Serban, fostul dir. exec. al Apia Cluj, dat afara de Adrian Zaharia, are astazi proces la Curtea de Apel Bucuresti, impotriva Guvernului Romaniei si Apia Cluj in dosarul nr. 724/2/2018.
Serban solicita in plangerea prealabila adresata Guvernului, anularea HG nr. 611/2008 cu efecte pentru trecut, pentru ca hotararea are la baza un articol neconstitutional. Guvernul i-a respins solicitarea, acceptand pozitia 69, dupa care s-a adresat Curtii de Apel Bucuresti.
Articolul invocat este art .69, alin.5 din Legea functionarului public nr.188/1999: „(5) Metodologia de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, după consultarea organizațiilor sindicale ale funcționarilor publici, reprezentative la nivel național.”.
Ce spune motivarea Curtii?
„Curtea mai reține că prevederile art.69 alin.(5) din Legea nr.188/1999, textul de lege criticat în prezenta cauză, transmit Executivului competența de a reglementa în domenii ce țin de statutul funcționarului public, respectiv metodologia de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici. În acest sens, regimul general al evaluării funcționarilor publici a fost reglementat prin Hotărârea Guvernului nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.530 din 14 iulie 2008. Or, în acord cu Decizia Curții Constituționale nr.637 din 13 octombrie 2015, anterior menționată, potrivit căreia normele privind evaluarea activității și conduitei unui funcționar public trebuie să respecte anumite exigențe de stabilitate, previzibilitate și claritate, Curtea reține că, în prezenta cauză, delegarea atribuției de a stabili aceste norme către Guvern, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, nu respectă exigențele principiului constituțional al securității juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii. În acest sens, Curtea reține că o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul. De asemenea, norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, în prezenta cauză, reglementarea unor elemente esențiale ale raportului de serviciu al funcționarului public, constând în metodologia de evaluare a activității profesionale, circumscrisă statutului funcționarului public, printr-un act administrativ, ce are caracter infralegal, nu respectă exigențele de stabilitate și previzibilitate ale normei legale”
„CURTEA CONSTITUȚIONALĂ- În numele legii DECIDE: 2. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art.69 alin.(5) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt neconstituționale. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2017.”
Daca Serban castiga pe exceptia Curtii si anuleaza HG nr.611/2008 la Curtea de Apel Bucuresti, inseamna ca toti cei care au fost destituiti din functia publica din cauza pozitiei 69 se vor putea reangaja. Inclusiv eu, dosarul meu la CEDO devenind caduc.
In goana dupa senzational, de la o vreme, Tolontan se pricepe la concentratiile cuprifere si la porci.
Nu contest faptul ca unele dintre anchete au fost bine documentate de-a lungul timpului. Pe ultima suta de metri, pe cand scria la grupul Intact, s-a bagat in seama, aplecand urechea unui cotidian online din jud. Alba, atacand cea mai profitabila firma de stat, Cuprumin SA. Drept urmare, s-a ales cu un dosar in instanta, proces intentat de castigatorul chinez al licitatiei de la Cuprumin, iar publicatia online din Alba, cu alt proces intentat de firma de stat, in care i se cer daune morale de 100.000 lei.
Cu un titlu pompos, ‘Baiatul lui Dragnea scapa de 10.000 de porci inainte de molima!’, Tolontan, tare la aritmetica, ajunge la aceasta suma dupa ce face scaderea din 13.585 de porci cat ar fi avut ferma lui Dragnea Jr. in 2017.
Nimic mai fals decat aceste aberatii, care rezulta ‘din datele oficiale ale ANSVSA, aflate in posesia Libertatii’.
Tabelul este pentru prosti si reprezinta, cica, ‘Document oficial ANSVSA intrat în posesia Libertatea care arata efectivele de porci din iulie 2017’.
Dupa cum observati, efectivul de 13.585 de porci exista la data de 10.11.2010, nicidecum in iulie 2017.
Tolontan crede ca in tara asta se abatorizeaza animale, de catre firmele de profil, dupa bunul plac , iar miscarea animalelor este fara nicio noima.
ANSVSA este o agentie care lucreaza in coordonare cu APIA, in conformitate cu reglementarile europene si nationale. Apia nu poate face nicio plata pentru bunastarea animalelor, in cazul de fata porci si pasari sau plata pentru bovine, fara confirmarea ANSVSA. In fond, cererea unica de plata la APIA contine plata pe suprafata si plata pentru animale.
Faptul ca ANSVSA, uneori, este asimilata cu o agentie ‘stat in stat’, in care s-ar scapa de sub control intreaga evidenta si miscare a animalelor,controalele periodice la fata locului, etc., contrar reglementarilor europene, responsabilitatea ar fi a MADR si a guvernului, nu a Apia.
Daca lucrurile ar sta asa, inseamna ca cineva din ANSVSA a dorit din timp ca pesta porcina sa invadeze fermele de porcine, pentru ca cei de la Comisia Europeana sa le taie fermierilor banii europeni pentru bunastarea animalelor. Nu cred intr-un asemenea scenariu.
Revenind, Ferma Salcia a declarat la Apia, astfel: 2015-16.453 de porci in data de 15.06.2015, 2016-12.350 de porci in data de 14.04.2016, 2017-4.336 de porci in data de 24.04.2017, iar in 2018 nu a mai facut nicio solicitare. Repet, cererea de subventie pentru porci se concretizeaza in plati, exclusiv pentru imbunatatirea conditiilor din ferme, prin asa-numitele plati pentru bunastarea animalelor.
O alta aberatia a lui Tolontan este prezentarea datelor financiare ale fermei lui Dragnea, citand un site de pe net. In loc sa intre pe site-ul Ministerului de Finante, el prezinta eronat datele financiare pe 2017. Datele reale arata astfel:
Ancheta care deformeaza adevarul, in cazul porcilor lui Dragnea, in plin scandal cu pesta porcina, ar putea sa-i aduca lui Tolontan privarea de ‘libertatea’.
Apia, cu concursul celor care au actualizat sau actualizeaza intreg sistemul de identificare a parcelelor agricole(LPIS), a folosit si foloseste, probabil, harti modificate si date de zbor trunchiate, pentru ca Romania sa absoarba cat mai multe fonduri comunitare, pe pasuni invadate de vegetatie nedorita. Nu mai putin lipsit de importanta este si cine a beneficiat sau beneficiaza in continuare de zecile de mii de euro pe aceste suprafete.
Este vorba despre Masivul Iezer-Papusa, situat in trei unitati administrative: Valea Mare Pravat, Rucar si Leresti, jud. Arges.
In acest masiv, un fermier si-a declarat o suprafata de peste 200 ha de pasune. Apia Arges l-a sanctionat spunandu-i ca a supradeclarat blocul fizic. Solicitand control pe teren, Apia a constatat supradeclararea, fara sa introduca electronic in cererea fermierului raportul de control, ba, mai mult, nici macar nu i-a livrat spre instiintare acest raport.
A urmat contestatia fermierului in instanta unde a pierdut definitiv.
Culmea, in anul urmator, Apia Arges a dat subventie pe aceeasi suprafata, fara sa mai constate supradeclararea. Mentionez faptul ca atat primul cat si urmatorul fermier au declarat un bloc fizic in intregime. Asadar, pentru primul, blocul fizic, faptic, era mai mic fata de ceea ce a declarat, pentru ca in anul urmator, cel de-al doilea fermier sa declare , la fel, intreg blocul fizic, dar pentru care declaratia a corespuns cu situatia din teren.
Dupa zece ani, primul fermier a obtinut redeschiderea dosarului prin ordonanta procurorului care spune ca: hartile cu inscrisurile pe care si-au bazat judecatorii solutia, nu respecta realitatea, sunt false, iar falsul intelectual nu a fost facut cu intentie ci din culpa.
Disperata, Apia Central a fost informata de catre acelasi fermier ca in acest masiv plateste sute de mii de euro pe blocuri fizice invadate de jnepenis si ienuparis. Dupa explicatii ale unui fost dir. gen. cum ca trebuie sa facem dovada in fata Comisiei Europene chiar si cu falsuri pentru a absorbi toti banii alocati fermierilor romani, au urmat amenintarile cu judecata, dupa cum afirma fermierul, amenintari proliferate de catre cei care se ocupau atunci de actualizarea LPIS.
Un alt caz este cel al cetateanului care se zbate de ani buni in instanta pentru a-si afla dreptatea, deoarece autoritatile i-au defrisat fara acordul sau, peste 100 ha de padure in zona Borsa-Maramures, suprafata pe care imediat Apia Maramures, cu acordul celor care actualizeaza LPIS, a transformat-o in pasune, desi era invadata de vegetatie forestiera. In aceste blocuri fizice au aparut ca din senin si solicitanti de subventie. La toate acestea, cu concursul DNA MM.
La polul opus, Apia Hunedoara a respins cererea unui fermier care si-a declarat proprietatea invadata de material lemnos, drept pasune. Cu toate demersurile in instanta, acest fermier a pierdut pentru ca inspectorii locali Apia au ‘ citit’ corect hartile si au efectuat un control responsabil la fata locului.
Pentru a veni in spirijinul autoritatilor de control romanesti si externe, a tuturor celor care vegheaza la interesele financiare ale Comisiei Europene si ale tarii noastre, recomand achizitionarea hartilor de la ANCPI sau Centrul de Cercetari al CE, incepand cu 2006, compararea cu hartile actualizate ale Apia, si controlul la fata locului.
Comentarii recente