La un an de la aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, agricultura se confrunta cu probleme extrem de complexe, privitoare la platile pe suprafata provenite din fondurile europene.
Suprafata agricola negociata de Romania a fost de 8.716.370 ha iar alocatia financiara aferenta a fost de 440.635.000 Euro.
Suprafata determinata ca fiind eligibila pentru plata, dupa finalizarea controalelor ce au vizat supradeclararile parcelelor si introducerea acestor date in Sistemul Integrat de Administrare si Control(SIPA-IACS), a fost mai mare cu aprox. 200.000 ha fata de cea negociata. Pentru incadrarea in alocatia financiara s-a aplicat un coeficient de reducere unic pentru toti fermierii beneficiari de subventii europene.

Diferenta de suprafata poate reprezenta un semnal de alarma pentru cel care da banul, dar si suspiciunea ca ceva nu functioneaza in complicatul mecanism de subventionare.

Supradeclararile parcelelor au cauze obiective, fiind generate de identificarea gresita a parcelelor in blocurile fizice. Fermierii erau obisnuiti in anii trecuti cu notiunea de tarla, iar identificarea in blocurile fizice plasate pe o harta facuta din avion sau din satelit a reprezentat ceva nemaintalnit.
La controalele efectuate pe teren, masuratorile au aratat ca suprafetele nu corespund cu cele prezentate de catre fermier prin actele de proprietate. S-au depus mai multe cereri pe aceeasi parcela, atat de catre arendator cat si de catre arendas, stiind faptul ca, numai cel care lucreaza pamantul primeste subventie. Au existat extrem de multe litigii rezolvabile doar in instanta care, impreuna cu cele aratate mai sus, au atras sanctiuni, parcelele fiind excluse de la plata.

Ca sa ne facem o idee, rata de eroare la supradeclarari in Romania a fost de peste 15% in 2007, din totalul dosarelor de solicitare de subventie, fata de 2% cat este media din statele membre ale UE.

Pe termen lung, exista posibilitatea de eliminare a supradeclararilor prin actiunea de introducere a suprafetelor de pe intreg teritoriul tarii in sistemul national de referinta, de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara(ANCPI). La solicitarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) fermierul poate prezenta acte cu suprafete corect masurate si identificabile pe teren. In cazul unor conflicte de supradeclarare, ispectorii pot lua decizii rapide pe fiecare caz in parte, in conformitate cu reglementarile comunitare.

Pe termen scurt, exista posibilitatea conectarii la reteaua intranet a unor camere de luat vederi cu un soft si hard specializate, in fiecare centru local al APIA, care sa citeasca prin expunere, hartile pe care fermierii isi identifica parcelele. Noul pachet informatic poate identifica on-line doi fermieri aflati in locatii diferite in tara, care depun aceeasi declaratie pe o singura parcela. Dosarele celor doi aflati in conflict de supradeclarare se pot rezolva pana la sfarsitul perioadei de depunere a cererilor de subventie. Tot pana la acea data, ar trebui introduse in SIPA toate cererile de subventie pentru ca sistemul sa realizeze automat analiza de risc si sa emita rapoartele de control pe teren, teledetectie, zone montane defavorizate, masuri de agromediu, etc. Astfel, dupa incheierea acestor controale, se va putea realiza un control administrativ si controale incrucisate, indispensabile pentru a califica dosarele in etapa de aprobare plati. O minima investitie in solutia prezentata mai sus ar aduce economii importante agentiei APIA. Din aproximativ 1.240.000 de cereri de subventie cat au fost depuse in 2007, s-au identificat in jur de 140.000 de blocuri fizice supradeclarate, ce au corespuns unui numar de circa 550.000 de parcele si in care au fost implicati aproximativ 445.000 de fermieri. Acesti fermieri au fost invitati pentru a depune cererea de subventie iar apoi rechemati pentru rezolvarea conflictelor de supradeclarare. In spatele acestei actiuni au stat alte mii de ore de munca, cheltuieli impresionante si decalarea datelor de emitere a deciziilor de plata.

In anul 2008 supradeclararile au scazut ca numar dar problema a ramas nerezolvata.

Supradeclararile parcelelor, neregulile observate la cerintele de bune practici agricole si de mediu, alaturi de alte sanctiuni provenite din controalele pe teren sau cele administrative, vor diminua in anii care vin sumele alocate de UE pentru subventionarea agriculturii romanesti. Pericolul mare ar fi sa scada apetitului fermierului pentru a lucra si intretine pamantul.

Iata o scurta prezentare a sistemului de identificare si intretinere a parcelelor agricole la nivelul anului 2008(LPIS) apia-dupa-doi-ani (sursa: http://mars.jrc.ec.europa.eu/)


No Comments on “DudUiE, tractoarele.. cand vine subventia!?”

You can track this conversation through its atom feed.

  1. Teodor Pop says:

    Fara a vedea cum functioneaza solutia propusa de dvs, pot sa intuiesc avatajele aduse prin eliminarea falsurilor si dublurilor. Solutia cea mai simpla insa pentru o astfel de problema ramane Baza de date cadastrale. Cartea funciara contine deja toate elementele necesare pentru identificarea unica in publicitatea imobiliara. Din pacate inca nu avem in Romania un sistem care sa permita consultarea cartii funciare online. (s-au facut unele incercari in Bucuresti – puteti obtine mai multe date de la directorii de oficii cadastrale de acolo).
    Avand baza de date la zi, nu mai e necesara o alta identificare, apelarea unui identificator unic la declararea parcelei facand posibila identificare instatanee a oricarei „suprapuneri”, „dubluri” etc… Pana la urma accesul online, inclusiv atunci cand se introduc datele pentru depunerea cererilor ar trebui sa faca referire la aceeasi baza de date.

    Pana la urma scopul e acela de a avea o evidenta cadastrala, nu? Deci de ce sa nu lucram pe o baza de date cadastrala de la inceput? Nu vreau sa intru in detalii dar aveti dreptate atunci cand va referti la factorii de decizie implicati in trecut in proiectul LPIS. N-am invatat nimic din experienta tarilor din jur…
    Pasii sunt urmatorii: utilizarea imaginilor satelitare si apoi a echipamenteleor GPS pentru realizarea unui mozaic. Vectorizarea (obtinerea contururilor geometrice) se va face utlizand solutii ca Autodesk Raster Design. Ce amai importanta parte este crearea unei baze de date (care poate fi si MySQL, dar eu prefer Oracle Spatial) cu cateva tabele simple. Urmeaza apoi identificarea parcelelor (este imposibila intrudecerea aceleasi parcele de doua ori in baza de date datorita constrangerilor geometrice). In final publicarea datelor pe web cu ajutorul unei aplicatii ca Autodesk MapGuide (care exista si in versiune opensource). E evident ca aici e ceva mai putin de munca datorita suprafetei mai mici, dar princiipiile raman aceleasi. Datele pot fi editate si ulterior prin intermediul aplicatiilor dedicate ca AutCAD Map 3D. Se pot extrage rapoarte, face interogari spatiale, totul e extrem de detaliat si in acelasi timp de simplu de utilizat…

    Intentionez sa promovez astfel de proiecte si in Romania in viitor din mai multe motive:
    – este evidenta nevoia de GIS aproape in toate domeniile
    – investiile intr-un astfel de sitem nu trebuie sa fie scumpe asa cum pretind cei de ESRI
    – aplicatiile trebuie sa fie foarte usor de folosit (aproape ca nu sunt necesare cunostinte de dezvoltare / programare pentru o astfel de aplicatie)
    – imaginile satelitare necesare pot fi achizitionate la preturi competitive

    Parerea mea sincera e ca indiferent cat de bune sunt intentiile dvs, veti avea dificultati foarte mari in a impune o modificare a proiectului LPIS mai ales din motive de buget.

    O idee ar fi sa gasiti un primar al unei comune din zona care sa fie dispus sa investeasca din bugetul Primariei pentru realizarea cadastrului. Un astfel de proiect pilot poate fi realizat cu precizie ridicata si costuri minime in aprox 18-24 luni, rezultatul fiind identificarea corecta unica a tuturor parcelelor cadastrale din acea unitate (excluzand aici desigur cele ce fac obiectul unor eventuale dispute legale). Cred ca asta ar arata tuturor care e cea mai eficienta metoda. Sunt o multime de firme dispusa sa faca masuratorile, ramane doar de creat baza de date si apoi aplicatia respectiva (aici – din pacate – in Romania avem prea putini cunoscatori si prea multi „filozofi” intr-ale GIS-ului…).

    Ca o concluzie: sunt sigur ca mi-ar place mai mult sa dezvolt astfel de aplicatii pentru romanii mei si nu pentru straini… dar daca astea sunt conditiile… Pot doar sa sper ca viitorul va aduce intentii mai bune si din partea altora ca dvs.

  2. simona says:

    DA, TOATE DATELE AR TREBUI LUATE DE LA ANCPI, RESPECTIV OCPI-CLUJ, EST. PENTRU EXACTITATEA LIMITELOR TERENURILOR, AICI SE REFACE HARTA ROMÂNIEI DIN COORDONATE, SE ALOCĂ NR. CADASTRALE, BLABLA

Lasă un răspuns

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>