Premiile Galei Asociației Profesioniștilor din Presă(APPC)-Cluj 2017

Într-o postare pe un grup de socializare din luna aprilie 2017, APPC anunța prelungirea perioadei de depunere a materialelor de presă , pentru a participa la concurs.

Zis și făcut. Imediat mi-am selectat o descriere de pe blog, un scurt istoric al activității mele în presa clujeană, câteva articole de pe blog publicate și în cotidianul la care scriu de mai bine de un an de zile.
Apoi, pentru o clipă, mi-am pus întrebarea privind rostul demersului meu, mai ales că nu terminasem jurnalismul și nici nu eram membru APPC.

O întâmplare fericită m-a făcut să lucrez la un ziar local clujean cu impact regional. Acolo am învățat ‘meserie’ de la Florin Danciu, Victor Lungu, Călina Berceanu, Dana Gherman, Raul Chiş, Ioan Mureșan, Bogdan Stanciu, Cornelia Trif, Mihai Bacalu, Vasile Racoviţan, Dan Ielciu, Raluca Crișan, Emilia Moldovan, de fapt, și de la cei nenumiti, inclusiv de la cei care prelucrau pozele și tehnoredactau pregătind ziarul pentru tipărire, Eugen Olariu, respectiv Mihai Armanca. Am cunoscut și vânzătorii care făceau bani pentru ziar, Valentin Popescu fiind ‘ăl mai tare din parcare’, redactorii din subredacţiile ziarului din mai multe județe , intrând și în tipografie dar și în birourile din țară ale unor firme care ne vindeau publicitate.

În aceeași perioadă am mai publicat în Cotidianul și câteva articole într-un ziar din Gorj.

Nu întâmplător am descris puțin activitatea mea din presă.

Urmărind comentariile din presa clujeană, după gala decernării premiilor APPC, ediția 2017, am constatat numărul mare de nemulțumiri și nemulțumiți.

Eu sunt onorat pentru articolul selectat la această ediție, chiar dacă nu sunt membru APPC. Felicit cu prietenie pe toți participanții și în mod special pe câstigătorii premiilor la toate categoriile. Nu în ultimul rând, felicit organizatorii Galei.

Iar pentru cei învinși, printre care mă aflu și eu, va relatez o întâmplare care ar trebui să ne bucure și să constate că munca noastră nu este în zadar. Scrisesem prin 2002 în Cotidianul, despre un politician care stătea la pândă, la vremea respectivă, să preia conducerea unui partid politic. Peste ani l-am întâlnit absolut întâmplător și mi-a reproșat fraza în care aminteam de el. Cu alte cuvinte, să nu uităm niciodată faptul că materialele noastre scrise oricând și oricât de bine sau prost, ele își găsesc întotdeauna un ecou în mintea cititorului.

Toate concursurile au învingători și învinși. Învingători suntem cu toții, demonstrând încă o dată forța presei din țara noastră.

Cafea bună, minte luminată, obiectivitate și multă sănătate pentru presa clujeană!