Portalul unic al fermierilor, contractul de 70,8 milioane de lei și problema pe care digitalizarea nu trebuie să o ocolească

La 31 iulie 2026, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a semnat contractul pentru dezvoltarea și implementarea Sistemului Informatic Integrat aferent „Portalului unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”. Anunțul de atribuire a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice la 5 august 2026. Valoarea contractată este de 70.785.634,31 lei fără TVA, față de o valoare estimată de 70.829.586,77 lei fără TVA. Diferența este de 43.952,46 lei, adică aproximativ 0,06% din valoarea estimată.^[1]

Procedura IT principală, identificată în SEAP prin anunțul CN1088925 și prin anunțul de atribuire CAN1172415, a fost publicată la 9 ianuarie 2026. A existat o singură ofertă. Ofertantul lider este AROBS SYSTEMS SRL, iar în datele publice ale procedurii apar ca subcontractanți INTER COMPUTER ROMANIA SRL și SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL, cunoscută sub denumirea SIMAVI. Contractul are o durată de cel mult 24 de luni, iar proiectul trebuie finalizat în limita termenului de 30 iunie 2028.^[2]

Aceste informații trebuie prezentate exact, fără insinuări. Faptul că a existat o singură ofertă și că valoarea acceptată este foarte apropiată de valoarea estimată nu dovedește, prin el însuși, existența unei nereguli. El justifică însă un nivel ridicat de transparență publică, deoarece discutăm despre un sistem strategic, finanțat din bani publici, care va intermedia relația dintre sute de mii de fermieri și instituția care gestionează plățile agricole europene și naționale.

Cine sunt, potrivit prezentărilor publice, companiile din echipa contractantă? AROBS SYSTEMS este linia de business a grupului AROBS dedicată soluțiilor hardware și software pentru autorități contractante, cu activități declarate de integrare a sistemelor complexe, proiectare de arhitectură, instalare, configurare și mentenanță. Raportul anual auditat al AROBS Transilvania Software arată că societatea-mamă este listată la Bursa de Valori București, pe Piața Principală, categoria Premium, și a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri consolidată de 447,8 milioane de lei. Segmentul de sisteme integrate, dezvoltat prin AROBS SYSTEMS, a înregistrat venituri de 39,2 milioane de lei. Aceste cifre descriu grupul și segmentul său de activitate; nu reprezintă valoarea ori repartizarea lucrărilor din contractul APIA.^[3]

INTER COMPUTER ROMANIA se prezintă drept integrator regional de sisteme, activ din 1989, orientat către soluții informatice critice care funcționează permanent. Potrivit companiei, competențele sale reunesc infrastructura IT, dezvoltarea software și serviciile de cloud, iar clienții provin din domenii precum finanțe, utilități, energie și sectorul public. Pagina grupului menționează aproape patru decenii de activitate și peste 3.000 de proiecte; acestea sunt date comunicate de companie și trebuie citite ca atare.^[4]

SOFTWARE IMAGINATION & VISION — SIMAVI — declară o experiență de peste 30 de ani în integrarea și dezvoltarea de soluții software și în proiecte informatice complexe pentru administrația publică, mediul privat și organisme europene. Agricultura apare explicit între domeniile sale de activitate. Portofoliul public include soluții pentru managementul documentelor și fluxurilor de lucru, portaluri, sisteme GIS, aplicații de întreprindere și automatizarea proceselor. Enumerarea arată profilul tehnologic public al companiei; nu dovedește că un anumit produs va fi utilizat în proiectul APIA și nici ce activități i-au fost repartizate ca subcontractant.^[5]

Privite împreună, profilurile declarate ale celor trei companii acoperă competențe de integrare, infrastructură, operare, dezvoltare software, portaluri, fluxuri documentare și GIS. Competențele sunt însă și parțial suprapuse. Din prezentările comerciale nu se poate stabili cine va dezvolta fiecare modul sau cine va furniza fiecare categorie de echipamente. O asemenea delimitare poate rezulta numai din oferta tehnică, acordurile de subcontractare și documentele de implementare care pot fi făcute publice în limitele legii.

Achiziția informatică nu trebuie confundată cu procedura distinctă pentru servicii de informare, publicitate și organizare de evenimente din cadrul aceluiași proiect, anunțată separat de APIA. Prima privește realizarea sistemului informatic, licențele, infrastructura, securitatea și instruirea. Cea de-a doua privește comunicarea publică și evenimentele proiectului. Faptul că poartă același titlu de proiect nu le transformă într-un singur contract.^[6]

Denumirea de „portal” poate crea impresia unui simplu site prin care fermierul intră într-un cont și încarcă documente. Caietul de sarcini arată însă o investiție mult mai amplă. Contractantul trebuie să livreze o platformă integrată, licențe software, componente de management al documentelor și al fluxurilor de lucru, instrumente de analiză și raportare, mecanisme de interoperabilitate, soluții de securitate cibernetică, infrastructură hardware, 330 de scanere și servicii de instruire. APIA cere un sistem „cloud ready”, modular, colaborativ și interoperabil cu alte sisteme informatice.^[7]

Adevărata miză nu este, prin urmare, existența unei noi ferestre grafice. Un portal poate arăta impecabil și totuși să transporte mai repede aceleași neconcordanțe vechi. Digitalizarea administrativă nu înseamnă doar mutarea formularelor din dosarul cu șină într-un browser. Ea trebuie să reducă deplasările, reintroducerea acelorași date, erorile de identificare, solicitările repetate de documente și conflictele care apar atunci când instituțiile descriu același teren prin evidențe diferite.

Caietul de sarcini descrie arhitectura existentă a APIA, formată din IACS, LPIS, Registrul unic de identificare și aplicația geospațială folosită pentru declararea suprafețelor. Noul portal trebuie să preia date prin servicii web, să permită formulare precompletate și să ofere utilizatorului acces către aplicațiile existente fără autentificări repetate. În același timp, documentația spune expres că, pentru componenta geospațială, se va integra o funcționalitate de acces la aplicația existentă și că „nu se va realiza dezvoltare GIS suplimentară”.^[8]

Această limită contractuală este esențială pentru evaluarea viitorului sistem. Ea arată că portalul va organiza accesul și circulația documentelor, dar nu a fost conceput, în această etapă, ca o reformă completă a modului în care sunt reconciliate proprietatea, folosința, cadastrul, declarația agricolă și blocul fizic LPIS. Or, tocmai aici se nasc multe dintre problemele cu care fermierii, primăriile și funcționarii APIA se întâlnesc înainte și după depunerea cererilor.

Am lucrat în APIA și am continuat, după plecarea din instituție, să acord consultanță fermierilor. Din această experiență am învățat că termenul „parcelă” nu desemnează întotdeauna același obiect. Imobilul cadastral descrie proprietatea și drepturile înscrise. Registrul agricol consemnează persoane, suprafețe și folosințe. Parcela agricolă declarată descrie terenul utilizat și solicitat la plată. Blocul fizic LPIS este o suprafață de referință delimitată prin limite stabile. Aceste obiecte se pot intersecta fără să fie identice. O diferență nu înseamnă automat fraudă, dar trebuie observată, explicată și documentată înainte de a produce întârzieri sau sancțiuni.

De aici pornește proiectul AGI-LOCAL, pe care l-am făcut public la 6 august 2026, continuând o metodă de lucru elaborată încă din anul 2017. Soluția propune un serviciu public digital local și intercomunal pentru pregătirea, reconcilierea și prevalidarea datelor geospațiale. Fermierul nu își cedează parola. El acordă un mandat digital limitat, iar operatorul local lucrează printr-un cont nominal. Sistemul păstrează istoricul intervențiilor, compară evidențele disponibile, semnalează suprapunerile înaintea transmiterii și poate genera o anexă geospațială a adeverinței eliberate de primărie. APIA rămâne sistemul autoritativ și păstrează controlul oficial, stabilirea eligibilității și autorizarea plății.^[9]

AGI-LOCAL nu este prezentat ca o funcție deja inclusă în contractul atribuit și nici nu poate fi introdus informal într-o achiziție publică. O asemenea componentă ar trebui analizată juridic și tehnic, testată printr-un proiect-pilot și, după caz, contractată printr-un mecanism legal distinct ori printr-o dezvoltare permisă de documentația și limitele contractului. Tocmai această delimitare face propunerea serioasă. Ea nu cere înlocuirea IACS, LPIS sau a aplicației geospațiale, ci adăugarea unui strat de prevenție administrativă la nivelul la care informația despre teren poate fi clarificată cel mai devreme.

Există în caietul de sarcini o prevedere care poate conta decisiv pentru evoluția ulterioară a sistemului. Pentru modulele și componentele dezvoltate, altele decât produsele standard, contractantul trebuie să predea APIA codul-sursă și documentația aferentă. Sursele trebuie predate cu toate versiunile, în clar, fără procedee de ascundere, comentate și verificate astfel încât codul predat să coincidă cu cel instalat în producție. Documentația prevede dreptul APIA de acces, modificare și punere la dispoziție pentru terți, precum și un transfer continuu de cunoștințe către echipele tehnice și funcționale ale beneficiarului.^[10]

Predarea codului-sursă nu trebuie redusă la livrarea unei arhive la finalul proiectului. Independența reală a instituției presupune un depozit de cod cu istoricul versiunilor, instrucțiuni reproductibile de instalare, documentarea interfețelor, a modelelor de date și a regulilor de configurare, testarea restaurării, manuale de administrare și capacitatea personalului APIA de a opera, audita și dezvolta sistemul fără o dependență permanentă de un singur furnizor. Caietul de sarcini formulează această direcție. Recepția trebuie să demonstreze că ea a fost realizată în fapt.

Interoperabilitatea trebuie evaluată cu aceeași rigoare. Nu este suficient ca două aplicații să își trimită fișiere sau să ofere un link una către cealaltă. Un serviciu public interoperabil are identificatori comuni, reguli clare privind sursa autoritativă, formate deschise, interfețe stabile, jurnalizarea schimburilor și răspundere pentru corectarea datelor. Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și cadrul european al sistemului integrat de administrare și control susțin trecerea de la circulația documentelor la circulația controlată a datelor.^[11]

În următorii doi ani, interesul public nu ar trebui să se limiteze la întrebarea dacă portalul a fost lansat la termen. APIA ar trebui să comunice etapele proiectului, rezultatele testelor de acceptanță, indicatorii de utilizare, numărul documentelor eliminate din circuitul pe hârtie, timpul economisit de fermieri, incidentele remediate, interfețele realizate și îndeplinirea obligației de predare a codului-sursă. Ar trebui să aflăm și dacă noua platformă reduce efectiv erorile sau doar le transferă către aplicațiile existente.

AROBS SYSTEMS răspunde, în calitate de ofertant lider și contractant declarat câștigător, pentru rezultatul asumat în procedură. Participarea celor doi subcontractanți este o informație publică și trebuie consemnată ca atare, fără speculații despre împărțirea internă a activităților în absența unor date contractuale complete. Pentru fermier și pentru contribuabil contează ca ansamblul să funcționeze, ca responsabilitățile să fie verificabile și ca APIA să poată controla tehnic sistemul pe care îl finanțează.

Un contract de 70.785.634,31 lei fără TVA poate produce o schimbare reală dacă portalul simplifică relația cu fermierul, elimină cererile repetitive, leagă corect datele și permite dezvoltări viitoare fără captivitate tehnologică. Poate rămâne însă doar o intrare modernă către probleme vechi dacă digitalizarea se oprește la formulare, scanere și autentificare unică.

Portalul unic al fermierilor este o investiție necesară, dar nu trebuie confundat cu întreaga reformă. Următorul pas trebuie să fie apropierea digitalizării de locul în care apare informația agricolă, în fermă, în registrul agricol, în actele de proprietate și folosință și în geometria terenului. AGI-LOCAL propune tocmai această punte. Nu pentru a slăbi controlul APIA, ci pentru ca eroarea să fie corectată înainte de control, iar administrația să nu mai oblige fermierul să transporte, de la o instituție la alta, neconcordanțe pe care sistemele publice ar trebui să le poată identifica împreună.

Surse și note

[1] Presa Liberă, „Licitație cu un singur ofertant la APIA: 70,8 milioane de lei pentru un portal atribuit aproape de prețul maxim!”, 10 august 2026. Sursa pentru data semnării, publicarea atribuirii și valorile contractului. Articolul.

[2] Procedura CN1088925, anunț de atribuire CAN1172415 și documentație DF1262914. Fișa publică indică ofertantul lider, subcontractanții, valoarea estimată și valoarea atribuită. Fișa procedurii; SEAP.

[3] AROBS SYSTEMS, profilul oficial al activităților pentru sectorul public; AROBS Transilvania Software, Raportul anual auditat 2025, sursa pentru listarea la BVB și indicatorii financiari menționați. AROBS SYSTEMS; Raportul anual 2025.

[4] INTER COMPUTER ROMANIA și Inter Computer Group, prezentările oficiale ale companiei și grupului. Inter Computer România; Inter Computer Group.

[5] SIMAVI, prezentarea oficială și portofoliul public de produse. Despre SIMAVI; Produse SIMAVI.

[6] APIA, anunțul procedurii distincte pentru servicii de informare, publicitate și organizare de evenimente în cadrul aceluiași proiect. Anunțul APIA.

[7] APIA, „Caiet de sarcini pentru achiziția publică având ca obiect Servicii de dezvoltare a Sistemului Informatic Integrat pentru Portalul unic al fermierilor”, document al procedurii DF1262914, secțiunile 2.3, 3.1 și 5.

[8] APIA, Caietul de sarcini al sistemului informatic, secțiunea 5.1.2.12. Documentația prevede accesul la IPA Online/Aplicația geospațială fără autentificare suplimentară și precizează că nu se va realiza dezvoltare GIS suplimentară.

[9] Antoniu Poienaru, „AGI-LOCAL. Reconcilierea geospațială a proprietății, folosinței și declarației agricole ca reformă a administrației publice”, 6 august 2026. Studiul public.

[10] APIA, Caietul de sarcini, secțiunea 16, „Cerințe generale predare coduri sursă”, cu trimitere la art. 12 din O.U.G. nr. 41/2016. O.U.G. nr. 41/2016.

[11] Cadrul de interoperabilitate și IACS. Legea nr. 242/2022; Regulamentul (UE) 2021/2116; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1173.