Bizoni subvenționați ilegal la Recea-Cristur

Situația fermei de bizoini de la Recea-Cristur ridică semne de întrebare majore asupra legalității subvențiilor încasate pe parcursul a mai bine de un deceniu, iar în calitate de avertizor public, consider că este datoria mea să aduc la cunoștința opiniei publice hățișul legislativ care a permis acest lucru. Din punct de vedere juridic, bizonul a fost o „entitate fantomă” pentru legislația agricolă românească și europeană până foarte recent, iar analiza cadrului normativ aplicabil între 2012 și 2026 relevă faptul că, în perioada 2012-2014, regulamentele europene (precum Reg. 73/2009 și Reg. 1122/2009) defineau bovinele strict prin speciile Bos taurus, Bubalus bubalis și Bos indicus, excluzând explicit genul Bison. Această excludere nu a fost o simplă omisiune, ci o realitate juridică.

Nu exista nicio normă care să permită asimilarea bizonilor cu bovinele pentru plăți agricole, ceea ce înseamnă că orice bizon declarat pentru ajutoare naționale (CNDP) sau plăți directe (SAPS) în acea perioadă era, în mod automat, neeligibil. Mai mult, bizonii nici nu puteau fi identificați legal ca bovine în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) la acel moment, nerespectând astfel condițiile imperative pentru obținerea fondurilor.Chiar și odată cu tranziția către Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) în perioada 2015-2016, cadrul legal stabilit prin OUG 3/2015 și Ordinul 619/2015 a menținut aceeași barieră, vizând strict bovinele de carne, de lapte și bubalinele, fără a include bizonii în nicio schemă de sprijin APIA. O confuzie des întâlnită, pe care autoritățile par să o ignore, apare în contextul Regulamentului (UE) 2016/429, care a introdus genul Bison în aceeași categorie funcțională cu bovinele, însă strict sub aspect sanitar-veterinar. Este crucial de înțeles că această includere nu a modificat criteriile de eligibilitate pentru plățile APIA și nu are efect retroactiv, deci nu poate albi plățile nelegale efectuate anterior. Problema se ramifică și în stabilirea anului de referință 2018 pentru plățile decuplate. Dacă în acel an au fost declarați bizoni ca fiind bovine eligibile, dreptul la plată generat este unul nelegal, afectând toate sumele încasate ulterior până în prezent. Abia prin Ordinul 125/2024 bizonii au fost incluși explicit în definiția bovinelor pentru subvenții, dar această normă nu poate acoperi neregulile din perioada 2012-2022, deoarece legea nu acționează în trecut.

În consecință, dacă exploatația de la Recea-Cristur a încasat subvenții în tot acest interval, ne confruntăm cu un prejudiciu serios adus atât bugetului național prin plățile ANT care pot implica fapte de fals în declarații sau abuz în serviciu cât și fondurilor europene (FEGA și FEADR).

Având în vedere că situația de la Recea-Cristur nu este un caz izolat, se impune un control riguros la nivel național asupra tuturor exploatațiilor care au declarat bizoni în perioada 2012-2026. Este imperativ să se verifice modul în care asimilarea forțată a bizonilor cu bovinele a generat prejudicii sistematice bugetului de stat și fondurilor europene, având în vedere că nicio normă, inclusiv asimilarea sanitar-veterinară din 2016, nu a produs efecte retroactive care să legalizeze eligibilitatea acestora pentru subvențiile agricole.

Ca avertizor public care a sesizat deja aceste aspecte către EPPO și DNA, susțin că transparența este singura cale de a opri risipa banului public. Această analiză tehnică demonstrează că, până la actualizarea normelor din ultimii ani, nu a existat nicio bază legală pentru subvenționarea bizonilor, iar orice sumă încasată sub acest titlu reprezintă o neregulă gravă ce trebuie sancționată conform legii.