În perioada 02-06 noiembrie 2016 se va desfășura cea de-a XXI ediție a Târgului internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei-INDAGRA 2016.
Agenția de Plăți și Intevenţie pentru Agricultură participă cu un stand propriu în această perioadă, prezentând pentru vizitatori materiale de informare cu privire la schemele de plată pe care le gestionează din fonduri europene și respectiv de la bugetul național. Standul se află în pavilionul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (platforma 12, Stand 12).
Un alt stand care merită vizitat este cel al firmei Siveco, firmă care a construit întreaga platformă informatică a APIA.
La această expoziție Siveco lansează Inovagria, un soft performant dedicat fermierilor, cu o versiune gratuită care optimizează cererea unică de plată.
Aplicația cuprinde următoarele componente: Subvenții, Terenuri Agricole, Contracte de arendă, Lucrări Agricole, Monitorizare GPS, Hărţi, Mobile, Rotaţia Culturilor, Normative, Fertilizări, Silozuri. Ea permite fermierilor să gestioneze toate procesele din fermă și să evalueze performanța lor. Cu ajutorul aplicației dezvoltate de SIVECO, fermierii vor putea să calculeze valoarea estimată a subvențiilor și să obţină informațiile necesare privind depunerea corectă a cererilor unice de plată la APIA.
Fermierii pot discuta cu echipa care a dezvoltat-o în fiecare zi a târgului, în cadrul standului nr. 55 din Pavilionul C6.
Dacă Siveco ar fi dezvoltat mai întâi o aplicație pentru primăriile care eliberează adeverințe pentru fermieri ar fi fost și mai bine.
Cu acordul fermierilor(Legea 677/2001), primăriile descărcă fișierele shape ale fermierilor, cu parcelele digitizate în softul geografic IPA Online, și le încărca pe un soft local, gen Inovagria. Astfel, primăriile pot avea o bază proprie de date geografice, cu posibilitatea de a rezolva suprapunerile și supradeclarările prin digitizări locale, înainte de a elibera fermierilor adeverințe. După care, primăriile pot elibera adeverințe iar cei care vor avea modificări de parcele , își vor descărcă fișierele de pe aplicația Siveco a primăriei și reîncărca pe IPA Online. Se elimină haosul generat la Apia de suprapuneri, supradeclarări, intervențiile ilegale ale funcționarilor APIA pe cererea fermierului, după perioada de închidere a declarațiilor și fără acordul lor, se identifică ‘fără echivoc’ parcelele,şamd.
Insist pentru această soluție, ca o recomandare pentru firmele de soft, înaintea soluției pentru fermieri, din motive arhicunoscute. În lipsă cadastrului general, a-ți gestiona propriile parcele pe Inovagria, spre exemplu, și digitizate greșit în IPA Online, fără o minimă confruntare cu registrele primăriilor, va perpetua în continuare confuzia generală în rândul fermierilor, neregulile de identificare și multiplicarea erorilor în bazele de date APIA, îngreunând controalele administrative și implicit plățile de efectuat.
Mai pe scurt, softurile geografice ale APIA, primăriilor şi fermierilor ar trebui să fie compatibile, confirmând autenticitatea și veridicitatea declarațiilor de solicitare a subvențiilor din bani comunitari și de la bugetul național.
Pe la vreo patru ani, servitoarea noastră, care avea grijă de mine și de restul fraților, s-a urcat pe masă apoi pe un scaun, astfel încât să deschidă o mică debara. Debaraua era goală și prăfuită.
Uitându-mă la ce facea, privirea mi-a fugit între picioarele fetei care nu purta lenjerie intimă. Atunci am văzut pentru prima oară o parcelă de forma unei prune, invadată de vegetație nedorită.
Servitoarea mea seamănă izbitor cu justiția noastră, cocoțată de pe vremea comunismului pe toate treptele ierarhice, cotrobăind prin debaralele politice, având ‘câmpul tactic’ între picioare.
Când vine vorba despre drepturile salariale, coana justiție știe foarte bine să și le apere în instanță și să câștige. Apoi să-și atace propriul ministru, să ceară audiența la primul-ministru sau președinte sau să sesiseze Curtea Constituțională.
Cu aceeași înverșunare știe să apere statul mafiot atunci când funcționarii își cer drepturile tăiate.
La mai toate instanțele din țară veți găsi dosare pierdute de către sindicatele funcționarilor publici, care au solicitat redobândirea drepturilor salariale, tăiate de regimul marinarului.
În acel regim, justiția îl purta în suflet pe nașul-marinar. Pe contul unui site de socializare, la prieteni, ea și-a trecut toți potentații de atunci. Unii dintre ei au fost șterşi, alții le-au luat locul, în funcție de schimbările din debara. Tot ea lua spagă sau își dădea parcela la scărmănat, scăpând de brațul legii o grămadă de infractori. Sunt cunoscute cazuri în care dosare celebre le-a întors din drum în mod ilegal, pentru a scăpa de aplicarea legii colegi de breaslă, instituții private sau de stat sau a fabricat dosare pentru a-şi înlătura adversarii.
Mai nou aflăm că în ‘câmpul tactic’ ar fi și acolo dosare penale de rezolvat, fie că vorbim de plagiate, conducere sub influența alcoolului sau spionaj. Toate se vor rezolva probabil prin apropierea picioarelor sau din mers, pas cu pas, așa cum dosarul săsesc se strămută de la un oraş la altul.
Cum să mai ai încredere în justiție într-o țară în care păpușile cu breton, pe post de cucuvele, cântă noaptea prin redacții iar dimineața îți sparg ușa casei?
Atâta timp cât justiția se va purta precum o servitoare politică, nu-și va epila parcela și nu va purta chiloți, noi veșnic ne vom uita sub fusta ei și vom vedea Black înaintea ochilor.
Posibila plecare intempestivă de la APIA Central a dir. gen. adj., Nicolae Horumbă alias ELPIS, în data de 18.10.2016, plecare neconfirmată oficial până la ora la care scriu aceste rânduri, s-ar părea să fi compromis controlul prin teledetecţie pentru anul 2016.
In luna august scriam că APIA caută pe site-ul e-licitatie.ro un prestator pentru a-i face serviciile de teledetecție pentru anul 2016. Mai aminteam de faptul că d-na Kerekes Melinda Klara nu avea ce căuta în comisia de licitaţie constituită din: Horumbă Nicolae, Kmen Paul Eduard, Birca Constantin, Kerekes Melinda Klara, Gavrilă Cristina, Radu Gheorghe, Croitoriu Patrice-Cristian, Fotache Georgiană, Frunză Florin, Demian Adina Raluca, Dobre Mihai Constantin, Mihaila Dumitra, Deaconu Elena, Hiru Adrian Constantin, Pandaru Elena Roxana, Marinescu Mihaela , Zaharescu Petre si Stănescu Mihaela.
Melinda Kerekes a fost director general adjunct la APIA. În această calitate, în data de 6 octombrie 2015, a fost reţinută pentru abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție în formă agravată și continuată și instigare la spălarea banilor. Actualmente este directorul Direcției Economice din APIA.
Data de 14.10.2016 a fost ziua în care, comisia APIA amintită mai sus, a deschis ofertele pentru controlul prin teledetecţie 2016 pentru cele doua loturi:
-lotul 1 cu județele aferente MM, BN, SM, SJ, BH, CJ; MS, AB, SB, HD, AR, TM, CS, VL, AG, OT, TR, DJ și MH, și vor viza dosare de sprijin pentru parcele situate aproximativ în jumătatea de Vest a țării.
-lotul 2 cu județele aferente BT, SV, IS, VS, HR, BV, CV, BC, VN, GL, BR, BZ, CL, IL, CT, PH, DB, IF, GR, TR și AG, și vor viza dosare de sprijin pentru parcelele care sunt situate aproximativ în jumătatea de EST a țării.
APIA, secretoasă cum o stim, nu a publicat până acum, pe propriul site, câştigătorul licitaţiei. Acest lucru este publicat pe site-ul e-licitatie. ro în data de 18.10.2016, dată la care se presupune că Horumbă şi-ar fi luat tălpăşiţa din APIA Central.
SC Gauss Srl, firma căreia i s-a atribuit contractul, a câştigat doar un lot, lotul 1, în valoare de 4591054.00 RON fără TVA. Gauss Srl a cedat 7% din contract către SC Primul Meridian SRL. Cele două firme au mai fost în relaţii contractuale şi pe alte proiecte cu finanţări europene, la alte ministere.
La persoane de contact, aşa cum ne spune anunţul de atribuire a lotului 1, firma câştigătoare ar trebui să contacteze pe d-na director de la Direcţia Patrimoniu, Achiziţii Publice şi Administrativ din cadrul APIA, Cristina Gavrilă, membră a comisiei de licitaţie. Ea este persoana căreia CNSAS-ul nu i-a atribuit calitatea de colaborator al Securităţii, deşi a semnat un Angajament în 1987, purtând numele conspirativ de Teodor Popescu.
Cel de-al doilea lot, lotul 2, nu a fost atribuit, urmând a se organiza, probabil, o altă licitaţie. Contestarea primului lot nu se va face pentru că APIA a primit doar o singură ofertă.
În alti ani, firma prestatore, a câştigat chiar şi pentru doi ani consecutiv toate loturile de control prin teledetecţie. În mod cert Gauss Srl a depus ofertă pentru lotul al doilea şi în 2016, fiind, probabil, şi aici singurul ofertant.
După cum vedem, anul acesta, autoritatea contractantă APIA nu a mai atribuit aceleaşi firme lotul al doilea.
Acesta să fi fost motivul pentru care Horumbă s-ar fi retras?
Într-un comunicat sec “procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 17 octombrie 2016, față de inculpatul PETRESCU TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea urmăririi penale față de ȘTEFAN AURELIAN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.”
Primul este administratorul Arhiepiscopiei Tomisului, în numele căruia s-a depus cererea de subvenţie la APIA. Cel de-al doilea este împuternicitul administratorului în relaţia cu APIA, adică, persoana care a completat şi semnat cererea de subvenţie împreună cu documentele ataşate.
Din comunicat ne dăm seama că “în perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalți inculpați au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene.
În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.
De asemenea, un alt aspect fals prezent în cuprinsul declarațiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafaţa agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară.
Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plățile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei).”
După cum ştim, în luna august 2016, DNA a descins la Ferma Nazarcea a Arhiepiscopiei Tomisului ca urmare a unei sesizări. DNA a solicitat sprijin de la inspectorii de teren ai APIA Constanţa, constatând neregulile descrise mai sus.
Neavând încotro, APIA Constanţa s-a autosesizat.
DNA ar trebui să ştie că se afla în control la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, nu cum ne-a spus în comunicat, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.
DNA a cerut sprijin inspectorilor APIA şi a constatat falsul în declaraţiile din cererea de subvenţie a Arhiepiscopiei Tomisului, începând cu 2010.
Constatarea făcută pe teren, dă naştere la o posibilă ‘acoperire’ a neregulilor de către APIA Constanţa.
Comunicatul DNA specifică faptul că Arhiepiscopia Tomisului a încasat subvenţii în 2011 în valoare de 148.610,21 lei. În 2011 Arhiepiscopia a fost sub lotul de teledetecţie. Firma care a executat serviciul de teledetecţie, controlul calităţii controlului prin teledetecţie şi în final APIA Constanţa, nu au observat declaraţiile false ale Arhiepiscopiei şi că nu i se putea confirma suprafaţa şi cultura? Mă îndoiesc!
Mai mult, în 2013 Arhiepiscopia Tomisului a fost în eşantionul de control pe teren. Inspectorii nu au găsit nereguli astfel încât să extindă controlul la 100% din fermă?.
Cum se face că tocmai în 2016, DNA să constate nereguli şi falsuri în declaraţii începând cu 2010, de parcă duhul sfânt i-a vrăjit pe funcţionarul care gestionează dosarul Arhiepiscopiei, pe inspectorii de la controlul pe teren, pe cei de la firma Gauss Srl şi întreaga conducere a APIA Constanţa?
Intr-adevăr, nu trebuie să existe toleranţă faţă de cei care încearcă în mod fraudulos să obţină fonduri comunitare dar nici să-i acoperi pe ‘dracii împieliţaţi’, absolvindu-te de orice vină.
Creştineşte ar fi ca ToMITAnul să facă spovedanie completă duhovnicului DNA, mărturisind cum a reuşit să spurce APIA Constanţa până acum, fără a-l mânia pe Domnul.
Domnul de la APIA.
O credință populară spune că dacă îți cântă cucuveaua pe casă mai multe nopți, te poți aștepta la ce e mai rău. Dacă vă mai amintiţi, ani de zile cucuveaua cânta seară de seară pe coșurile de fum ale palatului prezidențial. După o vreme, vechii locatari și-au găsit beleaua. Văzând că-i merge, cucuveaua s-a mutat apoi pe coșurile polivalentelor pentru ca apoi să poposescă în mailurile noastre. Pentru a rămâne ‘agaţată’ de mailuri, biata cucuvea s-a vopsit în mov. Nu întâmplător. Mai știm noi pe unii care foloseau flacăra violetă pentru a provoca insucces adversarilor și a se proteja de atacuri paranormale. Culoarea mov poate fi un alt concept în tehnica paranormalului, de data asta menită a te proteja de adversari care îți contesta titlurile, decorațiile dar și de a-i ataca, strecurând date cu caracter personal în coşurile de sub panou. Dacă movul nu ține, există o soluție de rezervă, și anume, metoda cu ‘pixelu’ albastru’, o variantă la fel de eficientă.
Iată imaginea unei țări bolnave, în care păpușarii-doctori folosesc tehnici ‘colorate’ de meditație din medicina alternativă, folosind, chipurile, câmpuri energetice pentru asanarea stării de sănătate a norodului ascultător. În fond nu e altceva decât o tehnică securistă de șantaj și de a te menține la putere.
Cel care încearcă acum să alunge sperietoarea, are și ‘codurile sursă’ ale gardurilor ce împrejmuiesc casele pe care aceasta cântă seară de seară.
Vom muri și vom vedea ascultând glasul suav al cucuvelei sau vom trăi cu dreptatea pe garduri?
Doctoratele luate la plesneală de către politicieni, a diplomelor fără număr obținute la academii inventate, ba de apărarea apărării, ba de securitatea securității, au fost acțiuni gândite foarte bine de către ‘sistem’ pentru a-și promova beneficiarii în posturile de comandă ale acestei țări. La această acțiune au participat cu vârf și îndesat cadre universitare, considerate ca făcând parte din elita academică a României. Aceeași elită nu este străină nici de efervescenţa ‘scriitorilor’ din penitenciare.
Impostorii plagiatori dovediți sau în curs de anchetare, prin titlurile și diplomele obținute au slăbit încrederea în învățământ, inversând sistemul de valori din România.
Este obligatoriu ca instituțiile abilitate să facă curățenie în aceste cazuri de plagiat, am zice noi, muritorii de rând, dacă am ști că cei care controlează nu sunt la rândul lor suspectați de aceleași păcate.
Să avem totuși încredere și să sugerăm celor în drept să facă curățenie și la APIA, o agenția a MADR-ului plină de doctori.
Agenția s-a înființat în baza Legii 1/2004, având inițial în structură câțiva angajați ai DADR-urilor locale. Pentru ca APIA să poată deruala subvenții comunitare, Comisia Europeană a sugerat accesarea unui proiect de înfrățire european, realizat între MADR și mai multe ministere ale agriculturii din Europa. În Ordonanța 1/2006, s-au blocat toate posturile de funcționar public la toate ministerele, excepție făcând MADR.
Pentru ca miile de funcționari APIA să fie numiți în această structură, Comisia Europeană a impus, conform legislației europene, ca toţi funcționari publici să trecă printr-un examen.
Nimic mai simplu pentru ‘sistem’: partidele aflate atunci la putere, PD și PNL și-au făcut listele și și-au pus oamenii. După care au urmat nevestele, amantele, rudele, șamd.
Pentru promovare, ‘sistemul’ şi-a trimis oamenii imediat la doctorate. USAMV-urile din țara s-au mobilizat și au început fabricarea de doctorate pe bandă.
Cazul actualului dir. gen. al APIA, Adrian Pintea, este de referință și ar putea ușor să declanșeze un control al doctoratelor luate de către funcționarii publici ai APIA, începând cu data de 1 martie 2006, data la care agenția și-a deschis efectiv porțile.
Adrian Pintea a fost numit de către Achim Irimescu, actualul șef la MADR. Irimescu a ajuns șef la MADR în situația în care APIA avea și are și în acest moment, întreaga conducere decapitată de către DNA.
În loc să organizeze concurs pentru o nouă conducere, conform legislației europene care spune că pe un proiect comunitar nu poți funcționa fără concurs, a preferat să numească cititori de tabele pe care să-i schimbe la o simplă blocare de soft.
Noul director, Adrian Pintea, este provenit de la APIA Vâlcea. În 2009 a fost pus pe liber de către Ilie Sârbu, alias ‘tata socru’, după care a dat APIA și ministerul în judecată și s-a întors din nou pe postul de director executiv al APIA Vâlcea. La numirea în postul de dir. gen. adj. al APIA, în vara anului 2015, DNA a și descins la APIA Vâlcea. Ancheta se află în desfășurare. Şi, pentru că ‘vaideel’ de la conducerea ministerului este tot din Vâlcea, Pintea nu putea decât să fie numit director general al APIA în septembrie 2016.
Pe site-ul APIA, noul dir. gen al APIA, Adrian E. Pintea, încă nu și-a prezentat CV-ul.
Folosind ‘goagalul’ am dat de CV-ul lui Pintea în care spune că e doctorand la USAMV Cluj-Napoca din 2007 cu tema ‘Managementul agriculturii’. Tot în CV spune la Publicații :
’13.Pintea A., E. Merce, 2011, Study Concerning Cattle Rearing Management in Climatic Conditions of the County of Vâlcea, ProEnvironment 4 (2011) 224 – 227
14.Pintea A., E. Merce, 2011, Testing the Association between Cattle Productions and Stocks from the County of Vâlcea Reared in Conventional ad Organic Systems, with those Reported in Romania and EU during 2001 – 2006. Note I. Cattle Reared in Conventional Systema, ProEnvironment 4 (2011) 228 – 232
15.Pintea A., E. Merce, 2013, Comparative study concerning the evolution of cattle stocks in Romania and countries from UE, ProEnvironment 6 (2013) 77 – 82’.
Cum ar veni, doctorandul Pintea E. Adrian a publicat în jurnalul USAMV de limbă engleză studiile de mai sus.
Numai că, surpriză!
Articolele aparțin unui alt Adrian Pintea, care menționează în Bibliografie, studiile publicate, în teza de doctorat ‘STUDII COMPARATIVE PRIVIND STĂRILE, TENDINȚELE ȘI PERSPECTIVELE PRODUCȚIEI ANIMALE ÎN ROMÂNIA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ’, susținută în 2013 la USAMV Cluj-Napoca.
Menționam că un aspirant nu-și poate lua diploma de doctor dacă nu are cel puțin două publicații într-un jurnal academic recunoscut internațional, cum este cel de la USAMV.
Înseamnă că Adrian E. Pintea și-a însușit, probabil ilegal, publicațiile lui Adrian Pintea. Bineînțeles că publicațiile de la punctele 13,14 și 15 nu se află pe site-ul jurnalului, cum ar fi normal.
Furtul intelectual se sancționează conform legii.
‘Doară Pintea n-o muritu’, numa’ un pic s-o hodinitu’..hâi, hâi’.
Descendent dintr-o familie de oieri, Achim Irimescu e pus pe fapte mari. Vrea, cu orice preț, să resusciteze institutele de cercetare falimentare din subordinea ministerului pe care îl conduce.
Pe site-ul ministerului este o hotărâre în dezbatere publică ‘pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare întocmirii proiectelor de amenajamente pastorale, precum și pentru modificarea și completarea anexei la Hotărarea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991’.
Începând cu anul 2018, primăriile nu vor mai putea concesiona pășunile aflate în proprietate fără ca beneficiarii, persone juridice, să nu respecte planul de amenajament pastoral. Pentru aceasta, fiecare beneficiar de pășuni va fi obligat să respecte planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative, cu bani obținuți din subvențiile APIA.
Cine va întocmi planurile de amenajament pastoral?
Elaborarea planului de fertilizare și a măsurilor agropedoameliorative, necesare întocmirii proiectelor de amenajamente pastorale, se realizează de către oficiile de studii pedologice și agrochimice (OSPA) și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului-ICPA București.
Întocmirea planului de fertilizare și a măsurilor agropedoameliorative de către Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului-ICPA București, se realizaează pe bază de contract încheiat cu direcțiile pentru agricultură județene.
Deci, elaborarea se face cu OSPA și întocmirea cu direcțiile pentru agricultura județene, celebrele DADR-uri, despre care, fostul președinte, Traian Băsescu, spunea că trebuie desființate pentru că nu fac nimic.
Iată că Irimescu le-a găsit ceva de lucru.
Cine finanțează aceste elaborări și întocmiri de planuri?
Finanțarea cheltuielilor se realizează prin Sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultură care cuprinde Programul privind elaborarea de studii pedologice și agrochimice pentru perioadă 2012-2021 și Programul de repartiție a fondurilor pentru realizarea/reactualizarea Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului național de monitoring al calitătii solului în rețeaua de profile 8×8 km, precum și a bazelor de date aferente, în perioadă 2012-2021, care se vor suporta din prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 Agricultură, Silvicultură, Piscicultură și Vanătoare, titlul XIII Active nefinanciare.
Ce se întâmplă cu proprietarii privati de pășuni?
Proprietarii privați de pășuni, pesoane fizice sau juridice, vor fi obligati să respecte planul de amenajament pastoral, plan ce le va fi înmânat de către primăria pe raza căreia se află aceste pășuni.
Măsurile privind obligativitatea fertilizării pășunilor sunt complementare măsurilor din ghidurile APIA privitoare la întreținerea pășunilor și a Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente.
Cine controlează respectarea planului de amenajament pastoral de către utilizatorii de pășuni?
Controlul și monitorizarea implementării amenajamentului pastoral se fac de către inspectori din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu», prin oficiile județene de zootehnie, pe baza criteriilor de evaluare a pajiștilor permanente și a punctajului/calificativului, stabilite de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov.
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov se pare că punctează degeaba pentru că monitorizarea și controlul aplicării amenajamentului pastoral, procedurile, criteriile de evaluare și punctajul se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 6 luni de la publicarea acestei hotărari.
Să enumerăm, așadar, instituţiile care elaborează, întocmesc, controlează și punctează: OSPA, ICPA București, DADR, Agenția Națională pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu», Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov și MADR.
Ceea ce uită să pomenească acest proiect de hotărâre este modul de sancționare a fermierilor în cazul nerespectării planului de amenajament pastoral. Sancțiunile se suprapun în mod firesc cu sancțiunile APIA.
Ce rol de control va avea această structură elaborată și întocmită de Irimescu și Ciolos sau dacă se va suprapune cu controlul inspectorilor APIA, rămâne de văzut.
Ceea ce rămâne de clarificat ar fi, eventual, stabilirea exactă a rolului de control sau supracontrol al Agenției Naționale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu» pentru a nu se suprapune controalelor APIA; delegarea de către APIA a controalelor la pajiștile permanente, pe bază de contract de prestări servicii, Agenției Naționale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu»; amenajamentele pastorale să se execute de către specialiștii MADR, pentru persoanele fizice și juridice, proprietari de pășuni, cu condiția obligatorie de asociere a acestora.
Într-un comunicat DNA datat 12 septembrie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 08.09.2016, a inculpatei ILIOIU CORINA-ISABELA, funcționar în cadrul A.P.I.A. – Centrul Județean Hunedoara – Serviciul Autorizare Plăti.
Cică, în perioada 2011- 2013, inculpata Ilioiu Corina-Isabela, în calitate de funcționar în cadrul A.P.I.A. – Centrul Județean Hunedoara – Serviciul Autorizare Plăti, a sprijinit o persoană să obtină pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 400.860,56 lei, pentru o suprafată de pămant de 162,97 ha teren, pe care nu o deținea în realitate.
Concret, ajutorul acordat de funcționarul A.P.I.A. a constat pe langă acceptarea la plată a dosarului întocmit în fals de către fermier și în întocmirea unor documente utilizate ulterior în același scop (cereri, adeverințe, diverse formulare, etc).
Cum putea responsabila de dosar Ilinoiu Corina să comită singură atâtea fapte?
De bună seamă că inculpata nu putea să comită atâtea fapte dacă s-ar fi respectat legislația europeană și a APIA și dacă întreaga conducere ar fi vegheat la respectarea acestei legislații.
S-o luăm cătinel-cătinel, pentru a veni în sprijinul procurorilor.
Încă de la preluarea unui dosar de mare fermier la centrul județean, căci fermierul în cauză este un mare fermier cu peste 50 ha, responsabilul de dosar verifică dosarul și listează un formular care atestă veridicitatea, completitudinea și corectitudinea datelor din dosar.
Să presupunem, așa cum spun procurorii, că toate documentele prezentate de către fermier au fost false, înșelând vigilența d-nei Ilinoiu sau chiar în cârdășie cu aceasta.
Dar procedurile APIA nu puteau permite acest lucru, dacă ar fi fost respectată metoda ‘celor patru ochi’.
Nerespectarea acestei metode, în administrarea dosarelor de plată, a fost invocată și de către auditurile externe efectuate de Comisia Europeană. APIA s-a angajat încă din 2010, în mod ferm, că procedurile vor fi respectate, întocmind un plan de acțiune la nivelul întregii agenții.
În ce constă metoda ‘celor patru ochi’?
În cazul de față, introducerea datelor din dosarul fermierului aflat în culpă, în baza de date IACS a APIA, s-a făcut de către un consilier aflat în grad profesional mai mic decât d-na Ilinoiu sau de către un referent, cu o parolă de intrare diferită în baza de date. Introducerea datelor s-a făcut în mod obligatoriu cu dosarul în față, astfel încât, datele din dosar să corespundă cu datele de pe suportul electronic.
Mai mult, începând cu 2011 declarația fermierului s-a făcut electronic pe softul IPA Online. Toate parcelele declarate ilegal de către fermier trebuiau să se suprapună în perioada 2011-2013 cu parcelele declarate legal de către proprietarul autentic sau să declanșeze eventual supradeclararea blocurilor fizice.
Cazurile de suprapunere de parcele și/sau supradeclarare de blocuri fizice trebuiau, conform manualelor APIA, notificate și invitați fermierii aflați în conflict la discuții cu responsabilul de dosar Ilinoiu și cu documentele aferente fiecăruia.
Responsabilul de dosar trebuia să decidă care dintre documente sunt autentice. Pentru nelămuriri, responsabilul de dosar putea suna și la primăria în cauză, care ar fi eliberat adeverințe mai multor persone pe aceeași suprafață. Dacă fermierii nu au ajuns la niciu rezultat, decizia pe caz trebuia luată de instanţa de judecată, nu de către responsabilul de dosar.
Chiar dacă Ilinoiu a decis singură cine are dreptate, favorizând un presupus infractor, cineva ar fi trebuit la întâlnirea petru rezolvarea suprapunerilor/supradeclarărilor să semneze un formular de sancțiune, de renunțare la suprafața solicitată.
Dacă nimeni nu a semnat acest formular înseamnă că litigiul a rămas deschis iar la următoarele controale administrative în baza de date, Ilinoiu nu ar fi putut ‘împinge’ cererea spre plată, fără ca următorul consilier să nu observe neregula.
Controalele administrative în baza de date se fac succesiv de către consilieri diferiți, cu parole diferite, pentru fiecare operație în parte, conform principiului ‘celor patru ochi’, fiecare dintre aceștia având dosarul pe masă. De asemenea și acces și drept de control încrucișat în baza de date geospațială SIVGIS și IPA Online.
Faptul că nimeni nu s-a sesizat de nereguli în privința acestui dosar este tocmai datorită nerespectării principiului ‘celor patru ochi’.
Dacă acest principiu nu a fost respectat, înseamnă că vina se împarte în mod egal consilierilor care au întocmit în fals toate documentele administrative, fără să verifice dosarul în bazele de date alfanumerice(IACS) și geospațiale, inclusiv directorul executiv care a semnat deciziile de plată.
Sesiunea de depunere a proiectelor aferente Apelului de proiecte nr. 1/2016 Formare profesională pentru fermierii care dețin angajamente pe măsura 10 – Agromediu și climă în cadrul măsurii 1-Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare, submăsura 1.1 Sprijin pentru formarea profesională și dobândirea de competențe se prelungește pană la data de 03.10.2016, oră 16.00.
Cine sunt beneficiarii eligibili?
Beneficiarii eligibili sunt entităti publice sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulților și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate( persoane juridice de drept public; persoane juridice de drept privat cu scop patrimonial; persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial), care aplică individual sau în parteneriat cu entităţi publice sau private ca de exemplu: instituții de invătământ, asociații profesionale, institute de cercetare, institute și stațiuni de cercetare etc.
Care este grupul țintă?
Grupul țintă este format din fermieri și vizează numai persoane fizice care au angajamente pe măsura de agromediu și climă-M10 și care au domiciliul în regiunea respectivă.
Formare profesională de scurtă durată a fermierilor vizează dobândirea și imbunătăţirea cunoștințelor privind managementul durabil al terenurilor agricole, însușirea cunoștințelor privind implementarea angajamentelor de agro-mediu și climă, care să vizeze cel puțin aspectele legate de completarea și depunerea angajamentelor și cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei, necesare pentru conformarea la cerințele de bază și la cerințele specifice ale angajamentelor, precum și însușirea de metode de producție compatibile cu întreținerea și ameliorarea peisajului, respectiv protecția mediului și adaptarea la efectele schimbărilor climatice și reducerea noxelor din atmosferă-în special beneficiari ai măsurii de agromediu și climă-măsura 10.
Care este valoarea unui proiect?
Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de maxim 102.000 euro.Proiectul se va adresa instruirii unui număr cuprins între 100 și 400 de persoane din grupul tintă iar durată maximă de implementare a proiectelor depuse este de 18 luni.
Unde se depune cererea de finanţare?
Dosarul cererii de finanțare va fi depus de solicitanți la sediile Compartimentelor de Dezvoltare Rurală Județene (CDRJ), în original și copie, pe suport de hârtie și 2 (două) CD-uri care cuprind scan-ul dosarului complet al CF. Acestea vor fi depuse în plicuri sigilate având menționate ORIGINAL și COPIE precum și titlul proiectului și zona pentru care se depune propunerea de proiect.
|
Nr. crt. |
Denumire CDRJ |
Nr. de telefon, |
Adresa |
|
| Pentru Zona 1 – Nord-Est | ||||
| 1. | CDRJ IASI | Tel: 0799203339
0799203337
|
IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 47-49, Cod 700064 |
|
| 2. | CDRJ SUCEAVA | Tel. 0799203366
0799203365
|
SUCEAVA
B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 3,Cod 720262 |
|
| Pentru Zona 2 – Sud-Est, Sud, Bucureşi-Ilfov | ||||
| 3. | CDRJ BRAILA | Tel. 0799203342
0736600888 |
BRĂILA
Calea Călărașilor, nr. 58, Cod 810212 |
|
| 4. | CDRJ CONSTANTA | Tel. 0799203369
0799203368
|
CONSTANTA
Str. Revoluţiei din 22 decembrie 1989, nr. 17-19 |
|
| 5. | CDRJ GALATI | Tel. 0799203371
0799203373 |
GALAŢI
Str. Domneasca, nr. 96, Cod 800215 |
|
| 6. | CDRJ ARGEȘ | Tel: 0736600876
0799203335
|
PITEȘTI
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Cod 110047 |
|
| 7. | CDRJ DAMBOVITA | Tel. 0799203344
0799203347 |
TÂRGOVIȘTE,
B-dul I.C. Brătianu, nr. 23, Cod 130153 |
|
| Pentru Zona 3 – Sud-Vest | ||||
| 8. | CDRJ DOLJ | Tel. 0799203375
0799203377 |
CRAIOVA DOLJ
Str. Nicolae Romanescu,nr.39D |
|
| 9. | CDRJ GORJ | Tel. 0799203382
0799203379 |
TÂRGU JIU
B-dul Victoriei, nr. 98, Cod 210156 |
|
| Pentru Zona 4 – Vest | ||||
| 10. | CDRJ HUNEDOARA | Tel. 0736600914
0799203351 |
DEVA
B-dul 22 Decembrie, nr. 222, Cod 330162 |
|
| 11. | CDRJ TIMIS | Tel. 0799203383
0799203386
|
TIMIȘOARA
Piața Libertății, nr. 1,Cod 300077 |
|
|
||||
| 12. | CDRJ MARAMURES | Tel. 0799203357
0799203352 |
BAIA MARE
Str. Gheorghe Șincai, nr. 46,Cod 430311 |
|
| 13. | CDRJ SATU MARE | Tel. 0799203389
0799203390 |
SATU MARE,
str. Lăcrămioarei nr.37 corp B cod poștal 440067 (Platforma agricola, lângă Direcţia Agricolă și DSVSA ) |
|
| Pentru Zona 6 – Centru | ||||
| 14. | CDRJ ALBA | Tel. 0799203391
0799203395 |
ALBA IULIA
Calea Moţilor, nr. 112,Cod 510065 |
|
| 15. | CDRJ SIBIU | Tel. 0799203360
0799203361 |
SIBIU
Str. Someșului, nr. 49,Cod 500003 |
|
Pentru a fi eligibil în cadrul proiectului, persoanele din grupul tintă, fermierii, trebuie să fi semnat un angajament de agromediu și climă depus la APIA pentru măsura de agromediu și climă din cadrul PNDR 2014-2020.
AFIR prin APIA va putea pune la dispoziția solicitanților care vor semna contracte de finanțare pentru furnizarea serviciilor de formare profesională prin submăsura 1.1 bază de date cu beneficiarii măsurii de agromediu și climă cu domiciliul în regiunea pentru care a semnat contractul de finanțare, în baza unei solicitări din partea acestora.
Furnizarea acțiunilor de formare profesională se va realiza pentru fiecare fermier, pe bază acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de varstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă.
Plățile pentru cererile de sprijin pe 2015 nu au fost finalizate. Funcționarii APIA trebuie să finalizeze aceste plăți concomitent cu prelucrarea cererilor de subvenție pe 2016.
În acest sens, agenția caută un prestator pentru a-i face serviciile de teledetecție pentru anul 2016. După cum sună anunțul de pe e-licitație.ro, la capitolul cerințe, ‘dovada că în ultimii 3 ani au fost prestate servicii similare cu cele care fac obiectul prezentului contract’, nu mai încape nicio îndoială că firma Gauss SRL din Timișoara, abonata la banul statului precum Siveco și Teamnet, va câștiga și de data aceasta contractul cu APIA, în valoare de 8.847.650 RON, fără TVA.
Spre deosebire de alți ani, România are alocată o cotă de imagini de cca 30.000 km2, distribuită în 20 de zone, fiecare zonă acoperind o suprafață de imagine de 1.500km2.
Sub aceste zone se estimează că vor putea fi controlați prin teledetecție un număr maxim de 85.000 de fermieri.
Ei vor fi împărțiți în două loturi:
-lotul 1 cu județele aferente MM, BN, SM, SJ, BH, CJ; MS, AB, SB, HD, AR, TM, CS, VL, AG, OT, TR, DJ și MH, și vor viza dosare de sprijin pentru parcele situate aproximativ în jumătatea de Vest a țării.
-lotul 2 cu județele aferente BT, SV, ÎS, VS, HR, BV, CV, BC, VN, GL, BR, BZ, CL, ÎL, CT, PH, DB, IF, GR, TR și AG, și vor viza dosare de sprijin pentru parcelele care sunt situate aproximativ în jumătatea de EST a țării.
În rest, rămâne cum am stabilit. APIA se prezintă aproape la toate licitațiile cu persone suspectate de corupție. Persoanele care dețin funcții de decizie în ceea ce privește organizarea, derularea și finalizarea procedurii de atribuire a acestui contract de teledetecție, sunt: Horumba Nicolae, Kmen Paul Eduard, Birca Constantin, Kerekes Melinda Klara, Gavrilă Cristina, Radu Gheorghe, Croitoriu Patrice-Cristian, Fotache Georgiană, Frunză Florin, Demian Adina Raluca, Dobre Mihai Constantin, Mihaila Dumitra, Deaconu Elena, Hiru Adrian Constantin, Pandaru Elena Roxana, Marinescu Mihaela , Zaharescu Petre, Stănescu Mihaela.
Despre Melinda Kerekes, fost director general adjunct al APIA, actualmente director al Direcției economice a APIA, știm că în data de 6 octombrie 2015, a fost retinută pentru abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție în formă agravată și continuată și instigare la spălarea banilor.
Horumba, Kmen și Birca sunt directori numiți de Irimescu, pentru că fostă conducere, APIA în frunte cu directorul general Dorel Gheorghe Benu, a fost decapitată de către DNA.
În acest provizorat de la APIA, la care se adaugă minciunile lui Horumba, Irimescu și Ciolos privind data de finalizare a plăților pe 2015, nu mai miră pe nimeni neîncrederea fermierilor în funcționarii agenției și ministerului sau în ceea ce privește modul cum sunt controlați clasic sau prin teledetecție, despăgubiți sau plătiți.
E bine de ştiut faptul că toţi fermierii care în 2016 se vor afla în control prin teledetecţie, vor fi ultimii la plată, aşa cum s-a întâmplat şi în anul de cerere 2015.
Nu trebuie să disperaţi, dacă v-aţi identificat corect parcela şi cultura. Trebuie să vă chibzuiţi mai bine banii primiti pe cererea din 2015, astfel încât, să vă ajungă pentru însămânţările din primăvara lui 2017 şi pană la data la care veţi încasa subvenţia pe 2016.
Comentarii recente