Cum te fute o nevastă înșelată și părăsită, nu te fut toate serviciile din lume, zice o vorbă din bătrâni.
Asta a făcut Laura Georgescu, fosta soție a lui Dan Condrea, ‘sinucisul’ patron de la Hexi Pharma.
Dacă până mai ieri i s-a părut normal să se nască în anturajul foștilor securiști ai lui Ceaușescu, să fie monitorizată la nuntă, apoi ajutată să-și facă firme peste firme împreună cu soțul său, brusc, în 2015 s-a gândit ea, după divorț, să-i dea în gât pe soțul său și propriul lor anturaj format din ofițeri ai serviciilor românești și străine dar și să demaște afacerea murdară pe care tocmai o condusese.
Desigur, nu putea să dea pe goarnă întreaga înșelătorie a firmei Hexi Pharma decât lui Tolontan, a cărui tata era tot din vechiul sistem, fost ofițer la Aeroportul Otopeni.
Și, uite așa, constatăm ceea ce știam cu toții că foștii securiști și odraslele lor sunt cei mai mari oameni de afaceri, cei mai tari ziariști, cei mai buni avocați, judecători, politicieni,șamd.
Pe un așa teren fertil, ne întrebăm, cum naiba să nu prospere serviciile străine în țara noastră?.
Laura Georgescu amintește că a fost filată și de CIA, ceea ce ne îndreptățește să credem că temutul serviciu american, chiar e util, în sensul că, în afara SUA își fac treaba. Nu mai contează cum, dar își justifica cheltuielile, ba în unele țări ca România e posibil să facă și bani.
Afacerea murdară Hexi Pharma și moartea patronului au excitat toate structurile de putere din țara asta. Să-i amintim doar pe Ghiță și Ponta, care erau dați drept pesupuşi ofițeri acoperiți, și, care au reacționat la moartea patronului, criticând serviciile pentru filaj dar și pentru faptul că l-au scos din joc pe Dan Condrea cu picioarele înainte.
Vorba unui ministru care m-a contactat, după ce l-am criticat, spunându-mi că “m-ar lua în sistem pentru că am idei, chiar dacă, poate, am defecte foarte mari”. I-am răspuns că prefer să rămân în afara sistemului.
Un lucru e clar: în sistem nu intri decât dacă ai fost, ești sau vei fi unul de-al lor. Dacă ești acolo și începi să ciripesti, ieșirea sau exit-ul, mai pe englezește, se face doar cu picioarele înainte, adică în sicriu.
Oare putem să distrugem acest sistem?
Da.
Exit România!
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale(AFIR) a anunțat deschiderea sesiunilor de proiecte din fondurile de dezvoltare rurală alocate României, proiecte prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
Toate tipurile de proiecte pot fi consultate la oficiile județene AFIR și sunt disponibile pe site-ul www.afir.info.
Înainte de a aplica online, în format electronic, AFIR recomandă solicitanților să verifice cu strictețe toate documentele și anexele încărcate pe portal, pentru a nu fi depunctați sau descalificați.
Să vedem care sunt tipurile de proiecte și măsurile aferente:
Pentru submăsura 4.3.A “Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” perioada de depunere a proiectelor este 25.05.2016-31.10.2016. În data de 25.05.2016 această sesiune s-a închis în mod spectaculos, deoarece pentru suma alocată de 20mil. euro s-au depus încă din prima zi proiecte în valoare de aprox. 25 mil. euro.
După cum se știe, AFIR funcționează după un principiu european: primul venit, primul servit. Așa că, recomandăm tuturor celor care doresc să acceseze astfel de proiecte să pregătească din timp documentele, pentru ca apoi, în prima zi când se deschide sesiunea de aplicare să o facă fără să mai stea pe gânduri.
Desigur, aplicația trebuie să fie impecabilă pentru a nu fi descalificat.
La fel s-a întâmplat și cu submăsurile 7.2 “Investitii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” și 7.6 “Investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”. Este de apreciat, în cazul submăsurilor 7.2 si 7.6, apetitul consiliilor locale de a-și moderniza infrastructura rurală pentru a crea condiții de trai decente locuitorilor din propriile localități rurale.
O altă sesiune deschisă în perioada 20.05.2016-31.10.2016 este cea privitoare la submăsurile: 4.1a “Investitii în exploatații pomicole” cu un buget de 70.586.064 euro, din care 5.000.000 euro pentru obținerea de material fructifer de înmulțire și plantare; submăsura 4.2 “Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” cu un buget de 93.489.143 euro și defalcată astfel:
-37.395.657 euro pentru „Dezvoltarea și modernizarea unor capacităti de procesare și de comercializare a produselor agricole” din care 7.479.131 euro pentru zonă montană;
-56.093.486 euro pentru „Crearea de noi unităţi de procesare a produselor agricole” din care 11.218.697 euro pentru zona montană.
Pentru a accesa submăsurile 4.1a și 4.2 trebuie să consultați ghidurile solicitantului cu toate modificările apărute ulterior și publicate pe site-ul AFIR.
De asemenea, o altă sesiune cuprinsă în perioada 28.04.2016-31.10.2016 se referă la submăsura 4.1” „Investitii în exploatații agricole” cu un buget de 270.000.000 euro defalcată astfel în următoarea ordine: pentru sectorul vegetal cu un buget de 140.000.000 euro, pentru sectorul zootehnic cu 80.000.000 euro, pentru zona montană cu 40.000.000 euro și pentru ferma de familie cu 10.000.000 euro.
Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” cu un buget de 161.000.000 euro este lansată deja, din care pentru zona montană alocarea bugetară este de 33.000.000 euro. La fel și submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” cu un buget de 100.000.000 euro, din care pentru zona montană alocarea bugetară este de 21.000.000 euro sau submăsurile 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol” cu un buget de 7.000.000 euro și 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol” cu un buget de 3.500.000 euro.
Pentru cei pentru care se pune condiția în Ghidul Solicitantului ca ferma să fie înscrisă în registrul fermierilor la APIA, nu uitați să vă depuneți cererea de subvenție până în data de 31.05.2015, fără sancțiuni, și cu sancțiuni până la data de 27.06.2016.
Succes!
Plecând de la definiția blocului fizic(BF) ca fiind o suprafață de teren unic identificată, cu limite stabile, utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulți fermieri ce conține una sau mai multe parcele agricole, s-a observat că noua Politică Agricolă Comună(PAC 2014-2020), definită în Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, influențează în continuare în mod dramatic Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole(LPIS).
Factori de risc
Au crescut factorii de risc folosiți în analizele de risc premergătoare controalelor clasice și prin teledetecție.Există o tendință a fermierilor de a-și mări declarativ suprafețele, din neştiinţă sau pentru a obține sume mai mari prin noile pachete financiare, ceea ce duce automat la suprapunerea lor cu parcelele învecinate ale altor fermieri sau supradeclararea blocurilor fizice și modificarea limitelor acestora..
Corectarea acestei tendințe, necesită o reconsiderare a limitelor parcelelor sau a blocurilor fizice
Cheltuielile aferente unei asemenea acțiuni, suportate din bugetele naționale s-ar justifica, dacă, subvențiile s-ar condiționa. Simplul angajament prin care ești obligat să respecți norme de ecoconditionalitate și să ai o activitate agricolă, nu este relevant fără a condiționa banii proveniți din astfel de subvenții, de achiziția unor utilaje de întreținere sau animale. Astfel, fermierul ar fi interesat să-și stabilizeze limitele parcelelor, fără presiunea unor sancțiuni, limite invadate anual fie de zonele neagricole fie de suprapunerea cu alte parcele ale altor fermieri.
Mă refer în mod special la micii fermieri care constituie marea majoritate a beneficiarilor de subvenții.
Un alt factor de risc ar fi inconștienta unor funcționari, chiar și în anul de grație 2016, de a prezența fermierilor eronat noua politică agricolă comună, dar și refuzul de a înregistra solicitările celor care doresc pachete financiare în plus. Motivul principal este acela de a nu avea probleme în raportarea observațiilor privind blocurile fizice, justificarea erorilor de neconformitate apărute în urma controalelor, erori purtătoare de sancțiuni pecuniare în dauna fermierilor.
Există încă neînțelegeri în mecanismul de efectuare a plăților în agricultură
Ar trebui că după declarația fermierului și întocmirea rapoartelor privind observațiile asupra blocurilor fizice(anexa 17b), imediat să se facă o vizită rapidă pe teren pentru a fixa în coordonate geografice aceste suprafețe. Dacă vechiul BF și-a mărit sau micșorat suprafața sau a apărut unul nou, controlul să se efectueze împreună cu cel care verifică și respectarea altor cerințe ale APIA, pentru care fermierul este îndreptățit la plată.
Se evită, astfel, confuzia dintre actualizarea unui unui BF și controlul efectiv asupra acestuia.Că să fiu mai explicit, fermierul semnalează nereguli la un bloc fizic prin Anexa 17b, unde declară că are teren. Dacă cererea lui se află și în eșantionul de control, inspectorii controlează doar parcelele selectate, nu și ceea ce solicită prin Anexa 17b privind blocul fizic respectiv. Astfel de confuzii au generat și generează excluderi de suprafață.
Se cunoaște faptul că acest gen de erori generează în lanț alte erori care diminuează dramatic plata către fermier dar și întârzierea ei . Un exemplu elocvent este anul 2016 când plățile au întârziat nepermis de mult, tocmai din aceste motive.
Plăţile europene către consiliile locale ar trebui să înceteze
Am mai spus acest lucru și mă repet din nou.
Autoritatea locală poate să vegheze, pe baza unor acte normative, la conformitatea declarațiilor fermierilor cu ceea ce există pe teren. Nu pot subvenționa un stat membru(SM) prin diverse fonduri comunitare, pentru ca apoi să-i mai dau o plată prin consiliile locale, din aceleași bugete. Aceasta se numește plată dublă. Cum ar veni, o instituție a statului sancționează statul reprezentat prin consiliile sale locale, denumite ‘fermieri’, pentru că nu a respectat regulile APIA. Așadar, fondurile comunitare vin spre fiecare SM pentru reformare, urmate de sancționare pentru nerespectarea propriilor reguli.
Considerentele de mai sus ar întări autoritatea SM asupra LPIS, și, pe cale de consecință, facilitarea efectuării plăților către adevărații fermieri și o reală dezvoltare rurală la nivel naţional şi european.
Amenințat cu o moțiune simplă de către ‘binomul’ PSD-ALDE, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, ar trebui să înceapă demascarea celui mai mare jaf național de terenuri agricole din Insula Mare a Brăilei.
Aparent, am zice că lucrurile sunt complicate, dat fiind faptul că, vom vorbi de o firmă aflată în faliment din 2014, și anume, SC TCE 3BRAZI SRL.
Triţă Culiţă a înființat la Piatra Neamț în 1994 firma SC TCE 3 BRAZI SRL, cu J27 /1958 /1994 și CUI 6571316, conform datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor.
În 2001 a înființat un punct de lucru la Brăila, primind un cod fiscal special, CUI 14271867. Conform legii, punctul de lucru se poate deschide dacă ai cinci sau peste cinci salariați, iar codul fiscal special conferit, trebuie folosit doar pentru declararea impozitului pe salarii.
Apoi, firma SC TCE 3 BRAZI SRL s-a înregistrat la APIA cu două cereri, una depusă la Centrul județean APIA Neamț, avand CUI 6571316 și una depusă la Centrul județean APIA Brăila, avand CUI 14271867, încălcând regulamentul APIA și cel european : “un agricultor care depune o cerere de ajutor în cadrul oricărei scheme de ajutoare pe suprafată poate depune o singură cerere pe an conform art. 11 din Regulamentul CE nr. 1122/2009”.
Așadar, la Brăila, SC TCE 3 BRAZI SRL nu putea depune o altă cerere folosind CUI 14271867, cu un cod fiscal special acordat, cum am mai spus, doar pentru declararea impozitului pe salarii. Manevra era evidentă, căci, la Brăila, firma a declarat aprox.55.500 ha, reprezentând Insula Mare a Brăilei.
Pentru a va face o idee, falimentul SC TCE 3 BRAZI SRL, Neamt-punct de lucru Brăila, din punct de vedere juridic, s-a declarat pentru datele de identificare cu J27 /1958 /1994 și CUI 6571316.
Cu aceste date de identificare s-a inregistrat corect SC TCE 3 BRAZI SRL la APIA Neamt, primind si un numar specific RO251646227, si incorect la APIA Braila, cu datele de identificare J27 /1958 /1994 și CUI 14271867 , primind un numar RO270225848.
Dupa cum se observa pe site-ul AFIR, beneficiarul fondurilor europene FEGA si FEADR, SC TCE 3 BRAZI SRL, apare cu doua RO…-uri de identificare. Înseamnă că a depus doua cereri, ceea ce contravine art. 11 din Regulamentul CE nr. 1122/2009.
Din acest motiv, din punctul meu de vedere, toate subvențiile obținute de către această firmă pe CUI 14271867 sunt nule de drept. De asemenea și transferul întregii exploatații a SC TCE 3BRAZI SRL, care s-a făcut în 2012 către firma SC AGRICOST SRL, este nul de drept.
Înseamnă că SC AGRICOST SRL trebuie să restituie toate subvențiile încasate până acum.
Cazul este, în mod evident, de competenţa organelor în drept.
Ce se poate face cu Insula Mare a Brăilei, în care ADS-ul, adică statul, are terenuri date în arendă în proporție de peste 80% la sută?
Răspunsul ni-l poate da Achim Irimescu.
Recent, pe un site agricol, la ‘stiri pe surse’ se dădea că sigură înlocuirea lui Achim Irimescu cu Sorin Chelmu, fost secretar de stat la agricultură.
A urmat apoi, într-un articol pe un alt site agricol, o declarație a unui lider al Federației Crescătorilor de Bovine din România, acesta punând la îndoială capacitatea APIA de a face plățile către fermieri până la data de 30 iunie 2016.
Toate semnalele, mascate sau pe față, veneau din partea susținătorilor lui Daniel Constantin și a PSD-ului, după ce aceștia s-au arătat nemulţumiţi de felul cum conduce ministerul Achim Irimescu.
N-a trecut mult, și, hop-ţop, ‘alde’ Constantin și PSD au și pus-o de-o moțiune simplă la Camera Deputaților, împotriva lui Irimescu, moțiune intitulată „Cel mai mare dezastru în agricultura romanească din perioada posdecembristă”.
Din punctul meu de vedere, Irimescu își va merita soarta dacă nu va ieşi la rampă. Pentru că a avut si are incă motive suficiente să le închidă gura celor de la PSD și ‘prompteristului’ Constantin.
Un motiv i-am dat și eu. Pentru aceasta, a trimis corpul de control la APIA Cluj, timp în care, separat, am fost convocat şi eu la o discuţie.
Despre ce este vorba?
În 22.02. 2014, APIA Cluj a deschis ilegal în căminul cultural Mociu, jud. Cluj-obiectiv nefinalizat, dintr-un proiect pe Măsura 322-, sediul Centrului Local APIA Mociu, cu binecuvântarea factorilor politici de atunci, în frunte cu Daniel Constantin și a prefectului PSD de Cluj.
Eu am sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă a lui Ponta, care a trimis ‘spre competentă soluţionare’ sesizarea mea la APIA Central și la Poliția Cluj.
APIA Central a dat telefon la APIA CLUJ . Imediat, directorul executiv de aici, prieten cu Constantin și numit de PC, a dispus mutarea Centrului Local APIA, din căminul cultural, unde nu aveau ce cauta, în primăria Mociu.
După o zi de la mutare, Poliția Cluj m-a chemat să dau notă explicativă pentru tupeul de a fi sesizat DLAF-ul(sic!).
Le-am trimis probe în susținerea sesizării iar șeful poliției locale mi-a răspuns că nu au găsit nicio neregulă.
Apoi, m-am adresat DNA-ului, care a clasat dosarul trimis electronic, spunând că nu pot începe ancheta deoarece actele si sesizarea trimise de mine nu au semnătură electronică.
Au venit Cioloş și Irimescu în 2015, trimitandu-le si lor sesizarea, separat. Mentionez că, proiectul cu pricina nu este nici acum finalizat.
Cioloş a pasat sesizarea la Prefectura Cluj. De aici , prefectul mi-a răspuns că el nu știa de faptul că nu avea ce cauta la deschiderea Centrului Local APIA, în căminul cultural, un obiectiv care făcea parte dintr-un proiect comunitar nefinalizat, deși, site-ul prefecturii spune altceva. Vezi aici.
Nemulțumit de răspuns, i-am trimis lui Cioloş o nouă sesizare, după care a pasat-o la MADR și AFIR, iar șeful AFIR de atunci, Andrei Szakal, a motivat că nu se justifică sesizarea mea.
Amu’–i amu’!
Irimescu a pasat sesizarea mea, în prima fază, celor de la direcția antifrauda din minister. Aceștia mi-au cerut, conform legii, o prelungire a răspunsului. A urmat apoi o întâlnire la Cluj cu doi inspectori de la corpul de control a lui Irimescu, ce veniseră să controleze și APIA Cluj. Unul dintre ei, mai bătrân și emanat probabil din PSD, îmi spunea că oamenii politici nu sunt informați atunci când participă la întâlniri politice despre legalitatea locațiilor iar căminele culturale sunt prin definiție locuri de întâlniri cetățenești. L-am întrebat, nu cumva locuri de întâlniri tovărășești?
N-am mai primit în veci nici raportul celor doi, conform legii. În schimb, electronic, mi-au răspuns la sesizarea venită de la Cioloş, în doru lelii, că deh, venea de la premier!.
În concluzie:
Constantin a deschis ilegal un centru local APIA într-o comună care are un proiect în derulare, pe un obiectiv, cămin cultural, pe care nu avea ce cauta, într-o comună condusă de către un fost primar UDMR devenit PC și acum ALDE.
Actualmente Centrul Local APIA Mociu stă ilegal în Primăria Mociu, fara o hotărâre de consiliu local.
Primarul acestei commune, fost turnător la securitate şi candidat ALDE pentru un nou mandat, a propus mai nou, ca ‘alde’Constantin, printr-o hotărâre de consiliu local, să devină cetățean de onoare al comunei Mociu, jud. Cluj, acum în plină campanie electorală.
Dupa cum se vede, dorinţa unora de debarcare a lui Irimescu, are un substrat eminamente politic, şi nicio legătură cu problemele fermierilor sau a celor din agricultură.
Dotinţa tuturor fermierilor şi funcţionarilor din agricultură, este ca Irimescu să înceapă odată curăţenia!
Anual, cererea de subvenție se depune în perioada 1 martie-15 mai, fără sancțiune și 15 mai-10 iunie cu sancțiune de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai.
Cine a sugerat prelungirea datei?
Comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, anunța în 29 aprilie 2016 pe site-ul Comisiei Europene “decizia Comisiei de a extinde această perioadă de depunere a cererilor, datorită gravității situației economice pe anumite piețe agricole și unele dificultăti care rezultă din primul an de punere în aplicare a schemelor de plăti directe și măsurile de dezvoltare rurală. Se anticipează că această relaxare a regulilor va ajuta unii fermieri cu dificultăti specifice depunerii cererii / revendicărilor în timp. Statele membre care decid să amâne data limită pentru depunerea cererii de ajutor trebuie să se asigure în continuare că normele privind buna gestiune financiară sunt respectate”.
Ce a făcut guvernul?
Guvernul Cioloş doarme în papuci, după cum se vede. Recent, o investigație jurnalistică a pus în mișcare instituțiile statului, constatându-se un atentat la sănătatea populației României, cazurile de diluare a dezinfectanților din spitale.
Va trebui o nouă investigație jurnalistică pentru a convinge autoritățile că ceea ce se întâmplă acum este un atentat la siguranța naţională, prin lipsă banilor pentru ca fermierii să producă hrană pentru populația țării?
Autoritățile nu au intervenit în momentul în care noul ministru al agriculturii a găsit agenția în 2015, cu softul blocat, funcționari care i-au prezentat în mod eronat situația și cu o conducere decapitată de către DNA.
La agenţiile de plăţi s-au făcut numiri fără să se facă un control pentru a afla cauzele care au dus la blocarea plăților către fermieri și fără să se ceară parlamentului modificarea legii funcționarului public, pentru că apoi să se poată scăpa de toți neisprăviții implantați de fostul ministru al agriculturii..
În prima fază, pentru a plăti micii fermieri, s-a adus un cititor de tabele, pe post de director general APIA. Asta a nedreptățit marii fermieri care au început să vocifereze, amenințând cu mișcări de stradă.
Imediat ministrul agriculturii a schimbat cititorul de tabele cu un făuritor de vorbe, pentru a păcăli marii fermieri și a le promite și lor subvenții.
Abia a terminat APIA perioada negocierilor și de reducere la tăcere a guralivilor din agricultură, că vremea i-a lovit din plin pe fermieri, calamitându-le în unele zone ale țării, întreaga exploatație.
Care sunt argumentele?
Argumentele privind prelungirea datei de depunere a cererilor pentru Campania 2016 sunt multiple. Fermierii români, față de cei europeni, s-au trezit în plină campanie agricolă fără bani, unii dintre ei cu sancțiuni anuale, cu terenurile calamitate din cauza vremii, înglodați de datorii la bănci și cu o agenție decapitată de către DNA împreună cu administratorul firmei care face softul APIA.
Din aceste motive, prelungirea perioadei de depunere a cererilor de subvenție se justifică. Fermierul are timp să-și termine toate lucrările în exploatație, să anunțe APIA, după caz, apelând la forță majoră privind calamitățile naturale și să-și corecteze cererea dacă parcelele declarate prin digitizare, produc supradeclarări, suprapuneri sau depășesc limitele blocului fizic.
Așa după cum știm, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a înfiinţat în 2004. Primii angajați ai agenției proveneau din direcțiile agricole județene, direcții care găsiseră momentul oportun de a scăpa de leneși și neisprăviți. La acea dată, puțini dintre ei știau care va fi rolul și durata de funcționare a agenției, mai ales că, aderarea României la Uniunea Europeană era incertă.
În ianuarie 2006 s-a dat o ordonanță de urgență prin care se blocau toate angajările de funcționari publici, excepție făcând ministerul agriculturii. Era momentul certitudinii privind aderarea României în 2007 la Uniunea Europeană.
Astfel, s-au organizat în februarie 2006 concursuri în toată țara, iar de la 1 martie 2006 au fost angajați aprox . 5000 de funcționari publici la APIA.
Începând cu conducerea centrală, 95% dintre angajații APIA au venit cu ‘recomandari’de pe listele întocmite de către PNL și PD.
Ce a urmat se știe. La banul comunitar s-au înghesuit mii de fermieri, funcționari, politicieni, instituții de stat, firme private și de stat, culte religioase, unități militare, aeroporturi și străini cu suprafețe imense, declarând codul 970, teren necultivat, pentru care au luat milioane de euro. Pe de altă parte, firmele care au făcut softurile s-au bătut pe viață și pe moarte pentru contracte cu APIA.
Un apetit așa de mare pentru jefuirea legală a banului național și comunitar nu a scăpat ochiului vigilent al Comisiei Europene, autorizarea de funcționare a agenției fiind mereu pusă în pericol.
Cu toate acestea, în perioada 2007-2014 s-au absorbit majoritatea banilor destinați României pentru agricultură.
La nivel european, planul de dezvoltare rurală nu a dat roade, așa că, s-a simțit nevoia de a reforma întreaga politică agricolă comună.
Nouă politică europeană, care cuprinde perioada 2015-2020, se pare că a complicat lucrurile, accesul la banii comunitari făcându-se după reguli mai stricte și condiționat de producție. Acest lucru a schimbat bazele naționale de date ale agențiilor de plăți europene, pentru a face loc noilor condiții de acordare a subvențiilor.
România nu a făcut excepție în 2015. APIA s-a blocat efectiv în interpretarea noii politici agricole, ceea ce a dus la întârzierea plăților către fermieri.
Deși perioada de plată a rămas neschimbată, plățile generale făcându-se începând cu data de 1 decembrie a anului în curs și terminându-se cu 30 iunie a anului următor, fermierii români nu pot accepta acești termeni de plată, datorită lucrărilor pregătitoare pentru campanile agricole de primăvară.
Anul acesta, plățile pentru Campania 2015 sunt în desfășurare până la data de 30 iunie 2016. Fermierii, în lipsa banilor, au fost prinși pe picior greșit, invocând falimentul și pierderea culturilor, drept pentru care, au cerut la unison demisia conducerii provizorii a APIA. Amintim că vechea conducere a fost decapitată de către DNA. La fel și administratorul firmei care face softul la APIA este anchetat de DNA.
În aceste condiții, fermierii nu ar fi trebuit să se plângă de lipsa banilor, dacă în anii trecuți i-ar fi folosit exclusiv pentru dezvoltarea propriilor afaceri agricole. La ce case și mașini au unii dintre ei, am fi tentați, în locul Comisiei Europene și a autorităților române, să ne întrebăm cum justifică fiecare, banii primiți drept subvenție din anii anteriori?
Cei mai privilegiați au fost, ani de-a rândul, marii fermieri, regăsiți o parte dintre ei în conducerile marilor asociații agricole. Aceștia au ‘scapat’ mereu de controale pe teren sau prin teledetecție. Ei cer acum, în numele lor, în primul rând, destituirea conducerii APIA, acuzând-o de neprofesionalism. N-au suflat nimic de vechea conducere, despre care am aflat de la DNA cât de ‘profesionişti’ erau.
Asociațiile agricultorilor trebuie să fie unite, pentru a fi un interlocutor credibil în fața oricărui ministru al agriculturii, să-și vadă de rampele de descărcare-încărcare a produselor agricole, nu a celor politice, iar fermierii, în totalitatea lor, să-și chibzuiască mai bine banii din subvenție, de la un an la altul, să nu-i mai cheltuiască aiurea, pentru ca apoi să se plângă precum babele la ușa APIA şi a ministrului agriculturii.
Guvernul României a aprobat prin HG nr. 294/2015 un Program național de cadastru și carte funciară pentru perioada 2015-2023.
La nivelul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară(ANCPI) s-a constituit o comisie care a prioritizat unitățile administrativ-teritoriale(UAT) la nivelul fiecărui județ pentru a fi incluse în acest program.
Includerea în program a comunelor s-a făcut ținând cont de trei aspecte: au proiecte de dezvoltare locală, de infrastructură sau sunt foarte sărace.
Ce trebuie să facă cetățenii comunelor?
Trebuie știut faptul că, acţiunea de cadastrarea se face la nivel de localitate și nu individual. Cu toate acestea, pentru a-și întăbula gratuit imobilele și terenurile, cetățenii comunelor trebuie să colaboreze cu firmele care efectuează cadastrul și cu autoritățile locale. În lipsă lor sau în caz de refuz, cadastrarea tot se va efectua gratuit.
Care sunt avantajele?
Se estimează prin acest program, o creștere a valorii imobilelor și terenurilor din toate comunele, ceea ce va duce cu siguranță la o reactivare a pieței de vânzare-cumpărare a terenurilor și clădirilor. Astfel, se pot obține mai ușor credite ipotecare de la bănci sau credite agricole. Nu în ultimul rând, identificarea parcelelor agricole pentru obţinerea subvenţiilor APIA va fi mult mai precisă.
Durată cadastrării unei comune se estimează a fi cuprinsă între 12 și 18 luni de la data începerii acțiunii și în funcție de suprafața UAT-ului.
Situaţia la zi a cadastrării teritoriului se poate observa cu ajutorul hărţii ANCPI.
Mai mulţi fermieri din jud. Hunedoara, ne-au semnalat faptul că, nu le-au intrat subvenţiile în cont din Campania 2015, deşi, ministerul şi conducerea centrală a agenţiei anunţau cu surle şi trâmbiţe începerea plăţilor generale în data de 8 aprilie 2016.
Comentarii recente