Vești bune pentru fermierii români

Reamintesc faptul că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA) este o construcție comunitară, realizată pe un proiect de înfrățire, dintre MADR și ministere similare din Germania, Italia, Franța,etc.: Phare Twinning Project RO/2004/IB/AG13 „IACS în România”.

La început, în momentul în care s-au simulat costurile unui control pe teren al schemelor de plată, la nivelul întregii țări, suma s-a ridicat la vreo 9 mil. $. Simularea inițială s-a făcut cu un număr mai mic de mașini și de inspectori.

Dacă facem un bilanț, constatăm că, în timp, au crescut salariile inspectorilor de teren, costurile cu aparatele de măsurat(GPS-uri), a mașinilor destinate controalelor, etc.

Poate cel mai mare avantaj pentru fermierii români este faptul că nu vor mai avea atâtea controale pe teren, făcute de echipe de inspectori mai mult sau mai puțin pregătiți, cu tentațiile acestora de a negocia sau amenința fermierii, înainte și după controale, sau controale făcute din birou. Toate neregulile datorate erorilor și nepriceperii inspectorilor s-au răsfrânt asupra fermierilor care își caută sau și-au căutat dreptatea în nesfârșite procese în justiție. În majoritatea cazurilor fermierii au pierdut, în comparație cu foarte puține cazuri în care inspectorii APIA au fost trași la răspundere.

Din punctul de vedere al APIA, procesele în justiție se vor diminua dramatic, acest lucru ridicând prestigiul unei agenții informatizate aproape 100%.

Ce să mai vorbim despre reducerea costurilor cu întreținerea sau achiziționarea de GPS-uri, mașinilor de teren, transferul de măsurători în softurile geografice ale APIA și prelucrarea lor, costurile cu deplasarea, detașarea și întreținerea inspectorilor de teren, listarea rapoartelor de control și notificarea fermierilor!.

La toate acestea adăugăm și diminuarea presiunilor asupra serverelor agenției, presiuni care au dus la blocarea lor în momentele în care mii de utilizatori APIA prelucrau datele de pe teren pentru că apoi asupra cererilor să se efectueze un minuțios și complicat control administrativ, generator de sute de mii de erori.

După cum știm, în conformitate cu normele actuale ale PAC, statele membre ale UE trebuie să efectueze o serie de controale asupra fermelor, ca parte a Sistemului Integrat de Administrare și Control(IACS), care asigură că plătile efectuate agricultorilor din bugetul PAC sunt efectuate corect.

Noile norme, reglementate prin Regulamentul(UE) nr. 746/2018, vor permite statelor membre care doresc să facă acest lucru, să înlocuiască sau să completeze controalele la fața locului cu controale automatizate și mai puțin împovărătoare, prin așa-numita ‘ monitorizare’.

Mai multe state membre, printre care și România, și-au manifestat deja intenția de a începe imediat să utilizeze noile tehnologii, precum sistemele de aeronave fără pilot la bord(drone), fotografiile cu etichetare geografică, receptoarele GNSS combinate cu EGNOS și Galileo, datele culese cu ajutorul sateliților Sentinel ai programului Copernicus, toate furnizând date referitoare la activităţile desfăşurate pe suprafețele agricole.

Un alt avantaj pentru fermieri, ar fi ca ei să înceapă să-și achiziționeze propriile softuri geografice, GPS-uri, inclusiv drone, pentru că, în cazul în care declarația lor nu este relevantă pentru APIA, ea poate fi probată prin propriile măsurători.

Așadar, prin monitorizarea făcută de către APIA pe baza hărților satelitare, se vor diminua drastic controalele pe teren. Notificările agenției către fermieri nu vor mai avea un caracter imperativ, urmate de sancțiuni pecuniare ca până acum, ci o informare care îți da dreptul ca într-un termen prestabilit să poți să-ți corectezi cererea de subvenție.