Integritatea portalului unic al fermierilor

APIA promovează o transformare digitală amplă, iar portalul unic al fermierilor este prezentat drept instrumentul care ar trebui să modernizeze relația dintre instituție și beneficiarii schemelor de plată. Contractul de finanțare a fost semnat în vara anului 2025, proiectul este susținut din fonduri europene, iar implementarea se întinde până în 2028. În paralel, instituția a lansat licitația pentru dezvoltarea sistemului informatic, cu o valoare estimată de peste șaptezeci de milioane de lei, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 12 februarie 2026 la ora 15.00.

Pentru fermieri, proiectul promite o schimbare reală. Un spațiu digital în care pot depune cereri, încărca documente, urmări plățile și comunica direct cu funcționarii. Un sistem care ar putea reduce birocrația și aduce predictibilitate într-un domeniu în care întârzierile se traduc în pierderi concrete. Este o direcție firească pentru o instituție care gestionează anual sume considerabile din fonduri europene.

Totuși, modernizarea tehnică nu poate fi credibilă într-un mediu instituțional care evită transparența. APIA are un trecut complicat în zona achizițiilor IT, cu contracte care au generat suspiciuni publice și dosare penale finalizate. Aceste episoade nu pot fi ignorate atunci când instituția pregătește cea mai mare investiție digitală din istoria sa. Încrederea nu se câștigă prin prezentări optimiste, ci prin comportament consecvent și respectarea legii.

În acest context, faptul că nu doar CV‑ul directorului general lipsește de pe site-ul instituției, ci și cel al directorului responsabil de achiziții publice, Tiberius Dima, persoană care apare explicit în documentele oficiale ale licitației, ridică probleme serioase. Aceeași lipsă se regăsește și la alți directori cu rol esențial în gestionarea fondurilor și a schemelor de plată. Pagini întregi din secțiunea de conducere sunt blocate la mențiunea pagină în curs de actualizare. Această opacitate nu este o scăpare tehnică, ci o încălcare a obligațiilor legale privind publicarea informațiilor de interes public, cu atât mai gravă cu cât persoanele respective sunt enumerate în documentația de achiziție ca având funcții de decizie în procedură, conform Legii 98 și HG 395.

Am sesizat oficial această situație la Secretariatul General al Guvernului, iar documentul a fost înregistrat cu numărul 17/2523 din 2 februarie 2026. Transparența conducerii nu este un detaliu, ci o condiție minimă pentru credibilitatea unei instituții care administrează fonduri europene și derulează achiziții strategice.

Poziția mea este fundamentată juridic. Statutul de avertizor de integritate îmi este recunoscut prin hotărârea CEDO în cauza Poienaru împotriva României, care a constatat încălcarea dreptului la liberă exprimare prin destituirea mea anterioară din APIA, precum și prin sentința civilă 1730 din 2025 a Tribunalului Cluj, care a dispus reintegrarea mea în funcția publică. Aceste hotărâri confirmă că semnalarea neregulilor este un drept protejat, iar statul are obligația de a proteja avertizorii, nu de a-i descuraja.

În acest sens, reacțiile defensive ale instituției la analizele mele profesionale, etichetate nejustificat drept informații false, nu fac decât să amplifice neîncrederea. O instituție care evită să publice informații elementare despre propria conducere nu poate cere încredere pentru un proiect digital de asemenea amploare. O instituție care gestionează fonduri europene nu își poate permite să repete greșelile trecutului, iar lipsa de transparență în privința persoanelor care coordonează achizițiile și direcțiile cheie este un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat.

Portalul unic al fermierilor poate aduce claritate, eficiență și predictibilitate. Poate moderniza relația dintre fermieri și APIA și poate reduce birocrația care a îngreunat ani la rând sistemul de plăți. Dar pentru ca acest proiect să fie credibil, tehnologia nu este suficientă. Este nevoie de integritate, de transparență și de o conducere care înțelege că modernizarea începe cu respectarea legii și cu asumarea responsabilității publice.

Fermierii nu au nevoie de pagini în curs de actualizare, ci de instituții care își asumă public competența celor care le conduc. Nu au nevoie de promisiuni, ci de garanții. Digitalizarea fără transparență rămâne o fațadă, iar România nu își mai permite fațade.

Integrity and the Farmers’ Unified Portal

APIA is promoting an ambitious digital transformation, and the Farmers’ Unified Portal is presented as the tool meant to modernize the institution’s relationship with beneficiaries of agricultural payment schemes. The financing contract was signed in the summer of 2025, the project is supported by European funds, and implementation is scheduled through 2028. In parallel, the agency launched the procurement procedure for the development of the integrated IT system, valued at more than seventy million lei, with the deadline for submitting bids set for 12 February 2026 at 15:00.

For farmers, the project promises a genuine improvement. A digital space where they can submit applications, upload documents, track payments, and communicate directly with officials. A system that could reduce bureaucracy, eliminate unnecessary trips to local offices, and bring predictability to a field where delays translate into real financial losses. It is a natural direction for an institution managing substantial European funds every year.

Yet technical modernization cannot be credible in an institutional environment that avoids transparency. APIA has a complicated history with IT procurements, including contracts that generated public suspicion and resulted in criminal convictions. These episodes cannot be ignored when the agency prepares the largest digital investment in its history. Trust is not earned through optimistic presentations but through consistent behaviour and compliance with the law.

In this context, the fact that not only the General Director’s CV is missing from the institution’s website, but also that of the Director of Public Procurement, Tiberius Dima, who appears explicitly in the official procurement documents, raises serious concerns. The same lack of transparency affects other directors with key responsibilities in managing funds and payment schemes. Entire sections of the leadership page remain stuck on “page under update”. This is not a technical oversight but a breach of legal obligations regarding the publication of public‑interest information, made even more serious by the fact that these individuals are listed in the procurement documentation as decision‑makers under the applicable legislation.

I have formally notified the General Secretariat of the Government, and the complaint was registered under number 17/2523 on 2 February 2026. Transparency regarding the institution’s leadership is not a minor detail but a minimum requirement for credibility in an agency that administers European funds and conducts strategic procurements.

My position is legally grounded. My status as a whistleblower is recognised by the European Court of Human Rights in the case Poienaru v. Romania, which found that my previous dismissal from APIA violated my right to freedom of expression, as well as by Civil Judgment 1730/2025 of the Cluj Tribunal, which annulled that dismissal and ordered my reinstatement. These decisions confirm that reporting irregularities is a protected right and that the state has a duty to safeguard whistleblowers, not silence them.

In this context, the institution’s defensive reactions to my professional analyses, unjustifiably labelled as false information, only deepen mistrust. An agency that avoids publishing basic information about its own leadership cannot expect confidence in a digital project of this magnitude. An institution managing European funds cannot afford to repeat past mistakes, and the lack of transparency regarding those who oversee procurement and key operational areas is a warning sign that cannot be ignored.

The Farmers’ Unified Portal could bring clarity, efficiency, and predictability. It could modernize the relationship between farmers and APIA and reduce the bureaucracy that has burdened the payment system for years. But for the project to be credible, technology alone is not enough. Integrity, transparency, and leadership that understands modernization begins with respect for the law and public accountability are essential.

Farmers do not need pages “under update” but institutions that publicly assume the competence of those who lead them. They do not need promises but guarantees. Digitalization without transparency is merely a façade, and Romania can no longer afford façades.

L’intégrité du portail unique des agriculteurs

L’APIA annonce une vaste transformation numérique, et le portail unique des agriculteurs est présenté comme l’outil destiné à moderniser la relation entre l’institution et les bénéficiaires des aides agricoles. Le contrat de financement a été signé à l’été 2025, le projet est soutenu par des fonds européens et sa mise en œuvre s’étend jusqu’en 2028. Parallèlement, l’agence a lancé la procédure d’achat pour le développement du système informatique intégré, d’une valeur estimée à plus de soixante-dix millions de lei, avec une date limite de dépôt des offres fixée au 12 février 2026 à 15h00.

Pour les agriculteurs, le projet promet une amélioration réelle. Un espace numérique où ils peuvent déposer des demandes, télécharger des documents, suivre les paiements et communiquer directement avec les fonctionnaires. Un système susceptible de réduire la bureaucratie, d’éviter des déplacements inutiles et d’apporter une prévisibilité indispensable dans un domaine où les retards se traduisent par des pertes financières concrètes. C’est une évolution naturelle pour une institution qui gère chaque année des montants considérables provenant de fonds européens.

Cependant, la modernisation technique ne peut être crédible dans un environnement institutionnel qui évite la transparence. L’APIA a un passé complexe en matière d’achats informatiques, marqué par des contrats ayant suscité des soupçons publics et abouti à des condamnations pénales. Ces épisodes ne peuvent être ignorés au moment où l’agence prépare le plus grand investissement numérique de son histoire. La confiance ne se gagne pas par des présentations optimistes mais par un comportement cohérent et le respect de la loi.

Dans ce contexte, le fait que non seulement le CV de la directrice générale soit absent du site de l’institution, mais également celui du directeur des achats publics, Tiberius Dima, mentionné explicitement dans les documents officiels de la procédure, soulève de sérieuses préoccupations. La même opacité touche d’autres directeurs occupant des postes clés dans la gestion des fonds et des régimes de paiement. Des pages entières de la section consacrée à la direction restent bloquées sur la mention page en cours de mise à jour. Il ne s’agit pas d’un simple oubli technique mais d’une violation des obligations légales relatives à la publication d’informations d’intérêt public, d’autant plus grave que ces personnes figurent dans la documentation d’achat comme détenteurs de fonctions décisionnelles au sens de la législation applicable.

J’ai signalé officiellement cette situation au Secrétariat Général du Gouvernement, et la plainte a été enregistrée sous le numéro 17/2523 du 2 février 2026. La transparence concernant la direction de l’institution n’est pas un détail mais une exigence minimale pour garantir la crédibilité d’un organisme qui administre des fonds européens et conduit des achats stratégiques.

Ma position est juridiquement fondée. Mon statut de lanceur d’alerte est reconnu par la Cour européenne des droits de l’homme dans l’affaire Poienaru c. Roumanie, qui a constaté que mon éviction antérieure de l’APIA violait mon droit à la liberté d’expression, ainsi que par le jugement civil 1730/2025 du Tribunal de Cluj, qui a annulé cette décision et ordonné ma réintégration. Ces décisions confirment que le signalement d’irrégularités est un droit protégé et que l’État a l’obligation de protéger les lanceurs d’alerte, non de les réduire au silence.

Dans ce contexte, les réactions défensives de l’institution face à mes analyses professionnelles, injustement qualifiées de fausses informations, ne font qu’accentuer la méfiance. Une agence qui évite de publier des informations élémentaires sur sa propre direction ne peut exiger la confiance du public pour un projet numérique d’une telle ampleur. Une institution qui gère des fonds européens ne peut se permettre de répéter les erreurs du passé, et l’absence de transparence concernant les responsables des achats et des domaines opérationnels essentiels constitue un signal d’alarme qui ne peut être ignoré.

Le portail unique des agriculteurs pourrait apporter clarté, efficacité et prévisibilité. Il pourrait moderniser la relation entre les agriculteurs et l’APIA et réduire la bureaucratie qui a longtemps pesé sur le système de paiements. Mais pour que ce projet soit crédible, la technologie ne suffit pas. L’intégrité, la transparence et une direction consciente que la modernisation commence par le respect de la loi et la responsabilité publique sont indispensables.

Les agriculteurs n’ont pas besoin de pages en cours de mise à jour mais d’institutions qui assument publiquement la compétence de ceux qui les dirigent. Ils n’ont pas besoin de promesses mais de garanties. La numérisation sans transparence n’est qu’une façade, et la Roumanie ne peut plus se permettre des façades.