Reforma pe dos

În timp ce Guvernul condus de Ilie Bolojan vorbește despre reducerea aparatului administrativ și despre o reformă reală a statului, în unele instituții ale subordonaților săi se întâmplă exact contrariul. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), instituție care gestionează miliarde de euro din fondurile comunitare destinate fermierilor, pare să fi transformat reforma administrativă într-o operațiune de creștere salarială mascată, invocând „deblocarea” unei legi care, în esență, trebuia să eficientizeze activitatea, nu să o îngreuneze.

Un document intern, semnat de directorul general Gabriela Nicoleta Andrei, informează personalul că „situația punerii în aplicare a Legii nr. 314/2024 a fost deblocată” și că urmează „concretizarea etapelor necesare pentru aplicare”. Mesajul, aparent banal, ascunde însă o realitate administrativă mai complexă. Legea 314/2024 aprobă reorganizarea instituțiilor din subordinea Ministerului Agriculturii, însă la APIA această „deblocare” înseamnă transformarea unor funcții de conducere inferioare — precum „șef birou” — în funcții superioare, de „șef serviciu”, fără o justificare obiectivă a nevoii administrative.

Cu alte cuvinte, în timp ce premierul vorbește despre comasări de direcții și reducerea funcțiilor de conducere, APIA pare să aplice o reformă inversă, sporind numărul și importanța acestora. Pretextul este că agenția gestionează fonduri europene și ar necesita „personal de înaltă calificare”, dar în realitate, aceste transformări înseamnă doar creșteri salariale semnificative. Potrivit datelor publice, salariul unui șef birou la APIA a ajuns în martie 2024 la aproximativ 12.520 lei brut, iar cel al unui șef serviciu depășește deja 14.000 lei, în baza OUG 128/2023.

Această ordonanță, adoptată la sfârșitul anului trecut, a introdus grile salariale speciale pentru anumite funcții de conducere și a permis ministerelor și agențiilor să aplice „în mod etapizat” aceste majorări. APIA a profitat rapid de acest cadru legal, fără a demonstra însă că a îmbunătățit performanța administrativă sau calitatea serviciilor oferite fermierilor. Dimpotrivă, multe centre județene continuă să funcționeze cu scheme supradimensionate, cu dublări de funcții și cu o birocratizare excesivă a controalelor și plăților.

Prin Legea 314/2024, Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să simplifice structura APIA și să elimine suprapunerile. În practică, s-a făcut exact opusul. S-au redefinit funcțiile, s-au creat noi niveluri de conducere și s-au consolidat privilegii salariale. Această metodă, perfidă dar legală la prima vedere, contrazice spiritul reformei administrative promovat de actualul guvern. În loc de raționalizare, avem cosmetizare, în loc de reducerea ierarhiei, avem o inflație de funcții.

Transformarea unui post de „șef birou” în „șef serviciu” nu este un simplu artificiu terminologic. Ea presupune o modificare în statul de funcții, o creștere de rang și de responsabilitate, dar și o diferență salarială consistentă. Legea și Codul administrativ cer ca asemenea transformări să se facă doar atunci când există o justificare reală, un volum crescut de activitate și o structură aprobată de ANFP. În absența acestor condiții, o astfel de reîncadrare poate fi considerată nelegală și chiar abuzivă.

Dincolo de aspectul formal, rămâne o întrebare de fond. Cui folosește această „deblocare” și ce efect are asupra fermierilor? În niciun caz nu simplifică birocrația, nu reduce timpul de procesare a cererilor și nu aduce transparență în modul de gestionare a fondurilor FEGA și FEADR. Dimpotrivă, crește presiunea bugetară și distorsionează echitatea între funcționari. În timp ce inspectorii de teren, spre exemplu, rămân cu aceleași salarii și responsabilități, structurile de conducere își consolidează privilegiile.

Ca avertizor de integritate și fost funcționar public, consider că asemenea practici ar trebui supuse unei analize riguroase din partea Curții de Conturi, ANFP și Ministerului Finanțelor. Dacă transformările de posturi și majorările salariale s-au făcut fără respectarea criteriilor legale — fără aviz ANFP, fără reorganizare reală și fără o justificare obiectivă a nevoii instituționale — ele pot fi contestate și chiar invalidate. Într-un eventual litigiu, se poate ridica inclusiv o excepție de neconstituționalitate privind modul în care OUG 128/2023 și Legea 314/2024 sunt aplicate discreționar, încălcând principiul egalității de tratament și al eficienței administrative.

Guvernul promite o administrație suplă și meritocratică, dar permite unor instituții ca APIA să-și perpetueze birocrația sub pretextul gestionării fondurilor europene. Reforma adevărată nu se face prin creșteri salariale mascate și titulaturi umflate, ci prin reducerea ineficienței, eliminarea politizării și recompensarea competenței reale. Cât timp Legea 314/2024 devine instrumentul de autoprotecție al unor structuri care ar fi trebuit restructurate, România va continua să trăiască paradoxul unei administrații care se reformează doar pe hârtie, dar care în realitate se îngrașă din banii contribuabililor și ai Uniunii Europene.