Modernizarea digitală a unei instituții care gestionează miliarde de euro din fonduri europene nu poate fi clădită pe nisipurile mișcătoare ale imposturii și ale secretomaniei. În timp ce APIA defilează cu proiecte de anvergură, precum „Portalul Unic al Fermierilor”, și lansează licitații amețitoare de peste 70 de milioane de lei, în spatele ușilor închise se ridică un zid care sfidează nu doar bunul simț, ci și legislația privind transparența. Este de neacceptat ca parcursul profesional al celor care semnează pentru destinele agriculturii românești să rămână o enigmă protejată de mențiunea „pagină în curs de actualizare”. Această stare de fapt nu este o neglijență administrativă, ci o strategie deliberată de a evita controlul public asupra competenței și integrității.
Am sesizat oficial Corpul de Control al Prim-Ministrului pentru că simulacrul de transparență oferit până acum este jignitor. După presiuni exercitate prin Secretariatul General al Guvernului, am asistat la o victorie de fațadă prin publicarea astăzi a CV-ului Directorului General, Gabriela Nicoleta Andrei, care ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Cum este posibil ca un înalt funcționar public să omită denumirea universității absolvite, indicând generic o facultate din București, și să raporteze o perioadă de licență de cinci ani într-o epocă în care dreptul se finaliza în patru? Această ambiguitate academică, dublată de o tranziție fulgerătoare de la industria jocurilor de noroc la vârful unei instituții strategice, indică un risc sistemic pe care statul român nu și-l poate asuma.
Dar problema nu se oprește la vârful piramidei. Directorul de achiziții, Tiberius Dima, omul a cărui semnătură cântărește zeci de milioane în licitația pentru digitalizare, rămâne o figură fără chip profesional pe site-ul oficial. La fel și Adriana Chirea sau Luiza Carmen Miș, responsabile de fluxuri masive de capital european. Această anonimitate voită încalcă flagrant Legea 98/2016 și HG 395/2016, care impun identificarea clară a decidenților pentru a preveni conflictele de interese. Nu poți cere încrederea fermierilor și a contribuabililor când ascunzi sub preș diplomele și experiența celor care decid unde merg banii.
În calitatea mea de avertizor de integritate, protejat de hotărâri CEDO și instanțe naționale, refuz să accept eticheta de „fake news” aplicată analizelor mele de către o conducere care se teme de lumină. Dacă totul este în regulă, de ce se tem acești directori să își asume public studiile? Am cerut Corpului de Control verificarea autenticității fiecărei diplome din dosarele de personal, prin confruntarea directă cu Registrul Matricol Unic, deoarece semnătura unui director fără studii validate atrage nulitatea actelor administrative și, implicit, corecții financiare catastrofale pe care le vom plăti tot noi. Statul român are obligația să demonstreze că APIA nu este un refugiu pentru sinecuri cu pedigree incert, ci o instituție condusă de profesioniști a căror integritate academică poate rezista oricărui control. Fermierii nu au nevoie de „pagini în curs de actualizare”, ci de garanția că subvențiile lor nu sunt gestionate de o conducere care își ascunde trecutul pentru a-și securiza prezentul.
Vrem legalitate, de la prima diplomă până la ultima semnătură pe contractele de milioane.


No Comments on “Cine sunt, de fapt, supraveghetorii fondurilor europene la APIA?”
You can track this conversation through its atom feed.