Bizonii lui Daniel Constantin și fantomele lui Florin Barbu

Se spune că o știre trăiește trei zile. Atât îi trebuie ca să ardă, să se stingă și să fie înlocuită. Dar o anchetă nu funcționează după regulile astea. Ea nu urmărește valul, ci ceea ce rămâne după ce valul trece.
Reiau această investigație nu pentru a prelungi viața unei știri, ci pentru a fixa în spațiul public fapte care altfel ar fi îngropate în tăcere. Unele lucruri nu dispar doar pentru că nu se mai vorbește despre ele. Dispar doar dacă nu sunt consemnate.

În timp ce imaginile cu sute de cadavre de animale la Recea Cristur oripilează o țară întreagă, autoritățile ridică din umeri și rostesc formula magică „ANT, anul de referință 2018”. În spatele acestui jargon tehnic se ascunde o cronologie a cinismului administrativ, începută acum un deceniu, care a permis transformarea animalelor sălbatice în mașini de încasat subvenții, pentru ca ulterior să fie lăsate să moară de foame, fără ca statul să vrea să oprească robinetul cu bani.

2014-2016: Zestrea bizonilor și era Daniel Constantin – Puțintei – Irimescu
Totul a început în perioada 2014-2015. La vârful Ministerului Agriculturii (MADR) se afla Daniel Constantin, iar la conducerea APIA Central fusese instalat Mihail Spătărelu Puțintei. Este momentul în care bizonul – animal sălbatic prin definiție începe să fie împins în sistemul de subvenții. Deși regulamentele europene sunt stricte cu speciile domestice, la București s-a găsit portița, asimilarea bizonului în specia bovine pentru plățile naționale prin OUG 3/2015 și Ordinul 619/2015.

Este extrem de relevant faptul că Mihail Puțintei, cel care conducea APIA atunci când s-au pus bazele acestor scheme, ocupă astăzi funcția de Secretar General al MADR. Această continuitate este dublată de prezența lui Achim Irimescu, ministru în 2016 și ulterior reprezentant permanent la Bruxelles, asigurând liniștea diplomatică a acestor scheme în fața Comisiei Europene.

La nivel local, în cadrul APIA Cluj, dosarul BT Bison Ranch SRL (identificator RO0588659003) a fost gestionat direct de consilierul Dorina Ungur în perioada 2016-2021. Ea este cea care a validat administrativ existența bizonilor și a bivolilor ca ancoră eligibilă, permițând scurgerea banilor publici către o exploatație care, în teren, ignora orice normă de bunăstare.

2017-2018: Petre Daea și înghețarea timpului
Odată intrați în sistem, bizonii au beneficiat de o a doua manevră strategică sub mandatul lui Petre Daea. Prin stabilirea datei de referință la 31 ianuarie 2018 pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (ANTZ 8), dreptul la plată a fost decuplat de existența fizică a animalului.

Aceasta este găselnița de aur. Dacă în 2018 aveai 500 de animale înregistrate, statul s-a obligat să îți plătească subvenția pentru 500 de capete în fiecare an până în 2027, chiar dacă ferma rămâne doar cu un bizon viu și restul sunt oase. De ce să mai cheltui pe hrană, când subvenția vine oricum pe baza unei fotografii din trecut?

2023-2024: Era Barbu – Pintea, de la Paludicultură la Bizo-cultură
Astăzi, la conducerea MADR se află Florin Barbu, secondat de Adrian Pintea (secretar de stat, fost director general APIA). Vorbim despre arhitecții care au inventat afacerea cu stuf din Deltă prin paludicultură, încercând să transforme peste 35.000 de hectare de luciu de apă în pășuni pentru a capta fonduri europene, o schemă blocată de EPPO sub suspiciunea de fraudă gravă.

Sub această conducere, a apărut Ordinul 125/2024, care pune oficial egal între genul Bison și vacile de carne în definiția bovinelor. Mai mult, sistemul a fost reglat astfel încât aceste plăți naționale (ANT) să fie imune la controalele de condiționalitate. Dacă animalele mor de foame, pe logica Barbu-Pintea-Puțintei, este o problemă de poliție, nu de subvenții.

De ce EPPO este singura speranță?
Deși autoritățile locale și șefii APIA din clanul generalului pensionar speră că „ANT 2018” va fi scutul perfect, există un fir roșu care duce direct la Bruxelles. Bizonii și bivolii de la Recea Cristur au pășunat pe mii de hectare de teren subvenționat din fonduri FEGA (bani europeni) încă de la înființarea fermelor în 2012-2013.

Conform regulamentelor europene, condiționalitatea este transversală. Dacă ferma a încălcat normele de mediu și de bunăstare a animalelor (lăsând 200 de cadavre pe câmp), ea trebuia sancționată cu excluderea de la toate plățile, inclusiv cele pe suprafață. Faptul că funcționarii APIA, precum Dorina Ungur la nivel local sau Puțintei la nivel central, au permis validarea plăților europene ani la rând într-o fermă care devenise un cimitir, constituie o omisiune deliberată în gestionarea fondurilor UE.

După eșecul paludiculturii, echipa din MADR se confruntă acum cu miracolul bizonului. Pentru Parchetul European, aceasta nu este o problemă de an de referință, ci o fraudă prin ascunderea realității din teren pentru a proteja probabil buzunarele celor care scriu legile de zece ani încoace.