NOTĂ CLARIFICATOARE PUBLICĂ

Prezenta notă clarificatoare este adresată atât publicului larg, cât și autorităților competente — Inspecția Judiciară, EPPO București, EPPO Luxemburg și oricărei instanțe de control ierarhic relevant — cu scopul de a documenta, în ordine cronologică și cu argumente juridice, o succesiune de nereguli procedurale grave survenite în legătură cu dosarul nr. 101/I-24/2026, constituit la Parchetul European (EPPO) Cluj.

Întrucât ofițerul judiciar al DNA Cluj mi-a comunicat explicit că nu am nicio calitate procesuală în dosar, mă aflu în situația unui cetățean fără statut formal recunoscut. Tocmai aceasta îmi conferă deplina libertate de a informa public, în absența oricărei obligații de confidențialitate procesuală.

Dosarul nr. 101/I-24/2026 a fost constituit la EPPO Cluj în urma sesizării mele privind suspiciuni de fraudă cu fonduri comunitare — în speță fondurile FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) și FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) — în contextul cazului bizonilor morți de la Recea Cristur și al ajutoarelor acordate. EPPO are competență ratione materiae conform art. 4 din Regulamentul (UE) 2017/1939, care acoperă orice infracțiune ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fondurile gestionate sau cofinanțate de statele membre. Relevant este și faptul că EPPO are jurisdicție și asupra fondurilor naționale acordate de fiecare stat cu acordul sau participarea Comisiei Europene. Inițial, EPPO Cluj nu a confirmat primirea sesizării.

Dosarul a fost retrogradat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej — cel mai mic parchet din ierarhia națională — fără nicio justificare legală transparentă. Această mișcare constituie o deturnare de competență jurisdicțională, transferul artificial al unui dosar de la organul competent exclusiv (EPPO) la unul radical inferior, cu consecințe directe asupra independenței și eficienței instrumentării. Am contestat retrogradarea și am informat EPPO București și EPPO Luxemburg, solicitând evocarea dosarului.

Regulamentul (UE) 2017/1939, art. 4 — competența exclusivă EPPO pentru fraude PIF. Art. 13 — Procurorul European Șef și procurorii europeni delegați pot evoca dosarele pentru aplicarea uniformă a dreptului Uniunii.

La prima audiere, desfășurată la sediul DNA Cluj, erau prezenți ofițerul judiciar care conducea audierea, subsemnatul și o angajată DNA situată la un birou separat în aceeași încăpere — persoană care a asistat la întreaga audiere și care poate fi indicată ca martor.

Ofițerul mi-a prezentat o copie a sesizării mele depuse la EPPO Cluj, primită prin retrogradare de la Parchetul Dej ceea ce confirmă circuitul documentului și trasabilitatea sa instituțională.

Prima întrebare adresată de ofițer a avut o semnificație juridică majoră. Acesta a solicitat să îi indic unde văd eu fraude cu fonduri comunitare, specificând că „este vorba despre ajutoare naționale” în cazul bizonilor morți. Această reformulare imediată a obiectului cauzei din fonduri comunitare (competența EPPO) în ajutoare naționale (competență națională) reprezintă o tentativă de reîncadrare a faptelor cu efect direct de eliminare a competenței EPPO.

Reîncadrarea deliberată a obiectului cauzei de la fonduri comunitare la ajutoare naționale, chiar de la prima întrebare a audierii, poate constitui un act de eludare a competenței exclusive a EPPO, cu consecințe juridice potențial grave sub aspectul abuzului în serviciu (art. 297 Cod penal).

Ofițerul redacta în timp real, pe calculator, procesul-verbal al audierii. La un moment dat mi-a citit o frază pe care o formulase el, frază care nu îmi aparținea și care nu reproducea fidel cele declarate de mine. La solicitarea mea expresă, ofițerul a corectat fraza. Această situație este gravă deoarece dacă nu aș fi sesizat și nu aș fi solicitat corectarea, acel document ar fi reflectat o declarație falsă atribuită mie, susceptibilă de a fi folosită ulterior ca probă.

Când am menționat că sesizarea privea FEGA și FEADR, ofițerul a declarat că nu cunoaște aceste fonduri și m-a rugat să i le explic. Această afirmație este remarcabilă în contextul în care DNA este instituția română specializată inclusiv pe fraude cu fonduri europene, dosarul provine de la EPPO, organism european cu competență exclusivă pe fraude PIF și FEGA și FEADR sunt cele două fonduri agricole principale ale Uniunii Europene, fundamentale pentru orice anchetă în materie. Necunoașterea lor de către un ofițer DNA care instrumentează un dosar EPPO ridică întrebări serioase privind competența profesională sau, alternativ, privind intenția reală a audierii.

Nu mi s-a comunicat calitatea procesuală în care eram audiat. Nu am semnat niciun document privind drepturile și obligațiile mele. Imediat după audiere am transmis pe WhatsApp o notă scrisă și un memoriu tehnic, fără confirmare de primire din partea DNA Cluj.

După ce am formulat plângere la EPPO Cluj privind viciile de procedură, EPPO Cluj mi-a răspuns electronic cu numărul dosarului și a precizat că a transmis documentele la DNA Cluj. Procurorul de serviciu al DNA Cluj a confirmat primirea. Niciuna dintre instituții nu a precizat calitatea mea procesuală.

La a doua convocare, ofițerul m-a contactat pe parcursul a trei zile consecutive, fără a-i răspunde la apeluri, transmițând ulterior o invitație scrisă pentru 20 aprilie 2026. Înainte de prezentare, am formulat o sesizare și o notă procedurală cu poziția mea clară.

La a doua prezentare, atât personalul de la poartă cât și ofițerul judiciar au refuzat înregistrarea documentelor mele. Ofițerul a afirmat că nu am nicio calitate procesuală. Simultan, a formulat o ofertă verbală, și anume că dacă aduc în cursul zilei originalul sesizării depuse la EPPO Cluj, va deschide imediat un dosar penal in rem pe suspiciuni de fraudă cu fonduri comunitare, fără a preciza natura acestora.

Nu se poate condiționa exercitarea unui act oficial (deschiderea unui dosar penal) de comportamentul procesual al unei persoane față de care se afirmă că nu există calitate procesuală. Această condiționare reprezintă o presiune procesuală nepermisă și poate constitui abuz în serviciu (art. 297 Cod penal).

Apoi am transmis oficial către DNA Cluj, EPPO Cluj, EPPO București și EPPO Luxemburg:

„Nu am obligația procesuală să furnizez documente unei instituții cum este DNA Cluj în al cărei dosar nu am nicio calitate. Competența EPPO este stabilită prin art. 4 din Regulamentul 2017/1939 și acoperă orice fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii, inclusiv fondurile gestionate de state membre în numele Uniunii. Retrogradarea sesizării la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej constituie o deturnare de competență pe care am contestat-o și o contest în continuare.„

Iată viciile de procedură pe care le-am identificat:

A. Reîncadrarea deliberată a obiectului cauzei

Prima întrebare a ofițerului a reformulat obiectul sesizării din fraude cu fonduri comunitare în ajutoare naționale tranzitorii — cu efectul direct de eliminare a competenței EPPO. Aceasta nu poate fi un act neutru sau o simplă neatenție, în condițiile în care ofițerul instrumenta un dosar provenit de la EPPO.

B. Redactarea unor declarații care nu aparțin persoanei audiate

Introducerea în procesul-verbal a unor formulări care nu aparțin celui audiat — chiar dacă corectate ulterior la cerere — reprezintă un viciu procedural grav, susceptibil de a constitui fals intelectual (art. 289 Cod penal) dacă ar fi rămas necorectat.

C. Audierea fără comunicarea calității procesuale

Potrivit art. 108 alin. (1) CPP, organul judiciar are obligația de a comunica calitatea procesuală înainte de orice declarație. Nulitate relativă conform art. 282 CPP.

D. Lipsa documentului privind drepturile și obligațiile

Obligație imperativă conform art. 108 CPP și Directivei 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale.

E. Refuzul înregistrării actelor procedurale

Contrar art. 270 CPP, art. 6 CEDO și art. 21 din Constituție. Argumentul că instituția nu înregistrează acte de la alte instituții este inaplicabil când petentul este cetățean, nu instituție.

F. Condiționarea deschiderii dosarului

Presiune procesuală nepermisă, posibil abuz în serviciu (art. 297 Cod penal).

G. Deturnarea de competență

Transfer al dosarului de la EPPO (competență exclusivă UE) la Parchetul Dej (cel mai mic parchet național), fără justificare legală transparentă.

În concluzie, această notă documentează o serie de nereguli procedurale interconectate, al căror fir comun este diminuarea competenței EPPO și neutralizarea sesizării privind fraudele cu fonduri comunitare.

Adresez prezentul document publicului larg, EPPO București, EPPO Luxemburg și Inspecției Judiciare.