Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 01 martie – 31 august 2013, rentierii se pot prezenta la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pentru vizarea carnetelor de rentier agricol.
Rentierii agricoli cu domiciliul în Bucureşti se pot prezenta atât la Centrul APIA al Municipiului Bucureşti din Piaţa Rosetti nr. 4, sector 2, cât şi la Centrul judeţean APIA Ilfov din str. Cernişoara, nr. 92 A, sector 6.
Pentru vizarea carnetului, rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar/curator/tutore, în baza unei procuri autentice/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
De asemenea, rentierul agricol trebuie să prezinte următoarele documente:
– carnetul de rentier agricol;
– contractul de arendare;
– actul de identitate în original;
– document coordonate bancare (opţional);
– decizia de la comisia de expertiză medicală actualizată, pentru gradele de invaliditate I şi II (dacă decizia nu prevede că dosarul este nerevizuibil), în original şi în copie.
Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul respectiv poate fi încasată de moştenitorii săi, doar dacă, în perioada de vizare, moştenitorii vor depune la oricare centru judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, carnetul de rentier al defunctului (se depune obligatoriu), certificatul de deces (original şi copie), actul de succesiune (certificat de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ,,definitivă şi irevocabilă”, certificat de calitate de moştenitor) (original şi copie), B.I/C.I. a moştenitorului (original şi copie), împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original).
Sursa: APIA
Anual, Romania este sanctionata din cauza neconformitatii cheltuielilor politicii agricole comune cu legislatia UE. Auditul extern din 2012, a constatat din nou ca agentiile de plati responsabile cu platile pe suprafata si dezvoltarea rurala au cheltuit banii alocati din FEGA si FEADR la modul defectuos, nereusind sa recupereze platile necuvenite inainte de efectuarea platilor catre fermieri.
Desi Romania are o baza de date functionala, un sistem informatic de ultima generatie- folosind tehnici avansate de control pe teren si teledetectie-, Comisia Europeana a constatat(printr-un comunicat remis presei si datat 26.02.2013) si in 2012 ca procedurile de control nu sunt conforme cu normele UE si solicita returnarea sumelor cheltuite necuvenit prin asa numitele corectii financiare.
S-ar putea spune ca Romania are dreptul la replica in Organismul de reconciliere, ba ca va putea apela si la instantele europene pentru a reduce sanctiunile. Dar se stie prea bine faptul ca serviciile Comisiei Europene vin anual in Romania si constata prin controlul la fata locului, aceeasi proasta functionare a sistemelor de gestionare si control.
In anul 2012 sanctiunile comunicate de Comisie sunt incomparabil mai mici decat sanctiunile din anii trecuti.
Valoarea impactul financiar net al corectiei financiare in 2012 ia in considerare corectiile anterioare suprapuse si sumele deja recuperate de Comisia Europeana, astfel:
-Dezvoltare rurala(APDRP) – corectie propusa pentru deficiente ale controalelor privind eligibilitatea si cheltuielile beneficiarilor, precum si pentru deficiente in aplicarea de sanctiuni in cadrul masurii privind modernizarea exploatatiilor agricole-12,501 mil euro
-Dezvoltare rurala(APIA+APDRP) – corectie propusa pentru controale incomplete privind parcelele si registrele-2,96o mil euro
-Intarzierea platilor(APIA) – corectie propusa pentru intarzierea platilor-o,ooo mil. euro
Pentru evitarea acestor sanctiuni, cunoscute de mai bine de o jumatate de an, APIA si APDRP au trecut la programe rapide de modernizare, licitand servicii de instruire personal si de imbunatatire a sistemului informatic.
La urmatorul audit extern vom constata acelasi lucru: banii sunt aruncati aiurea pe doua institutii care gestioneaza fondurile europene FEGA si FEADR, fara sa se tina cont de solutia de unificare a celor doua agentii.
Pentru eficientizarea sistemului integrat de administrare si control de la APIA, ar fi ca institutiile statului(consilii locale, judetene, consultanta agricola, biserici, parohii, schituri, mitropolii) sa aiba interzis la depunerea solicitarilor de sprijin pe suprafata. Institutiile statului au generat cele mai multe plati necuvenite si nerecuperate.
APIA ar trebui sa interzica directorilor executivi si sefilor de servicii, accesul in baza de date de acasa, baza denumita sistem informatic de administrare si control, pentru ca acesta pune in pericol interesele financiare ale Comunitatii Europene. In baza de date se vad ordinele rapoartelor de control clasic pe teren si prin teledetectie, putand sa-ti anunti din timp acolitii de vizitele inspectorilor APIA sau sa vinzi informatii cu caracter personal. De asemenea, accesul de acasa a bazei de date geospatiale iti da posibilitatea sa vezi zonele din tara nedeclarate de fermieri si sa-ti faci pe baza lor o solicitare de subventie. Asta s-a intamplat, se intampla si se va intampla, daca autoritatile in drept nu intervin cat mai rapid.
In aceasta tara hotia a devenit o virtute iar alinierea la standardele europene un vesnic deziderat. Cazurile de directori APIA arestati, de controale pe teren facute la comanda, de directori de agentii sau secretari de stat angajati, avand firme agricole prospere, fac deliciul presei de ani de zile.
Demersul celor care isi fac asemenea planuri de intrare in normalitate a acestui stat si de stopare a hotiilor, este unul irealizabil.
Un fel de a umbla dupa cai verzi pe pereti sau dupa potcoave de cai morti. Si abatorizati.
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) este una dintre cele mai mari agentii ale statului. Ea este in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR).
Infiintata prin Legea 1/2004, APIA avea putini angajati, majoritatea pe post de neghina cernuta din directiile agricole judetene.
Ordonanta 1/2006 a blocat toate angajarile de functionari publici in tara, permitand peste noapte ca alte mii de oameni sa devina functionari publici la APIA. Agentia a fost desemnata sa gestioneze subventiile pe suprafata, printr-un proiect de infratire european.
Asta se intampla in februarie 2006, inainte cu un an de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Si dai pe facut liste, dupa telefoane, dupa pile si relatii, spagi,etc. Fostii PNTCD-isti au trecut rapid in taberele PNL si PD ingrosand listele cu pretentii la posturi bine platite.
Odata incheiat concursul si stabilite sediile, consultantii straini au dimensionat o retea de calculatoare in toate sediile, legate prin Intranet, un numar de masini si de aparate GPS pentru controlul pe teren, copiatoare, reglementari,etc. Pe tot parcursul anului 2006 s-au facut completari la baza de date, vizite pe teren, genoflexiuni, podul din picioare, orgii, chefuri pe langa tastaturile calculatoarelor dar si nunti lasate cu decese.
Iata cum arata configuratia retelei:
Subdimensionarea retelei, partea proasta a proiectului de infratire, a facut ca la primele audituri externe in centrele judetene, reteaua sa nu functioneze. Daca auditul se desfasura la Cluj, APIA interzicea functionarilor din alte judete sa nu intre pe aplicatie, pentru a nu o bloca.
Comisia Europeana in dibacia ei, in loc sa inghita neajunsul datorat proiectantului dar si proastei gestionari a retelei datorata autoritatilor romane, a amenintat constant cu anularea autorizatiei APIA de gestionare a fondurilor destinate agriculturii. Responsabilii unei astfel de adunaturi de masini, GPS-uri, calculatoare, curve, amante, securisti, neveste, rude si politruci erau din acelasi mediu cu fluturii, caltabosii, miticii, ciolosii, taberele si sarbii.
Rezultatul il cunoastem inca din 2011: Romania este sanctionata cu 140 mil euro pentru neajunsuri de toate felurile, perioada fiind 2007-2010.
La nivelul anului 2012, reteaua de calculatoare si bazele de date alfanumerice si geospatiale sunt cu mult imbunatatite, insuficient insa, ca toate operatiunile complexe premergatoare platilor catre fermieri, sa se desfasoare usor. Asta din cauza masurilor de plata noi, introduse anual in sistem, si care necesita modificari in softurile de baza ale retelei.
De exemplu, schema de preluare si prelucrare a cererilor de plata de mai jos este schimbata prin depunerea cererii online de catre fermier:
Acum, cererea depusa prin IPA Online este preluata in baza de date alfanumerice IACS(Sistem Integrat de Administrare si Control) si cea de date geospatiale SIVGIS, prin asa numita mapare.
Controlul administrativ se face interogand si baza de date a animalelor, rezultand la final o decizie de plata in care fermierul isi poate vedea toate tipurile de plati dar si controalele aferente acestor masuri.
Nu cred ca tanarul ministru Daniel Constantin va avea viata lunga la acest minister, mai ales ca e pregatit in domeniu si a fost si director general la APIA. Il mananca deja de viu prietenii din coalitie, aflati in lupta crancena pentru posturi si licitatiile pe bani grei de la toate agentiile din subordinea ministerului.
Cea mai buna miscare ar fi ca APIA sa inghita de indata Agentia de Dezvoltare Rurala si Pescuit(APDRP), unificand doua agentii care gestioneaza cam aceleasi fonduri (FADR si FEGA), nu si aceleasi ‘fonctii’.
Pana in luna mai, mai functioneaza APIA?
Joi, 21 februarie 2013, a fost promulgată Legea bugetului de stat pe anul 2013.
Pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este un pas important deoarece permite efectuarea de plăţi, începând cu data de 27 februarie, aferente sprijinului financiar acordat producătorilor, reprezentând:
plăţi naţionale complementare directe în sectorul vegetal pentru cererile depuse în anul 2012
plăţi naţionale complementare directe în sectorul zootehnic pentru cererile depuse în anul 2012
ajutorul de minimis pentru fermierii afectaţi de secetă
De asemenea, în perioada imediat următoare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va transmite pe circuitul de avizare actele normative elaborate în baza legii bugetului, necesare efectuării plăţilor în ce priveşte: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură (activităţi ale trim. IV 2012), plata primelor de asigurare, ajutorul pentru ameliorarea raselor de animale.
Estimăm că începând cu prima săptămână a lunii martie, sprijinul acordat în baza acestor acte normative va fi virat în conturile fermierilor.
Plăţile care urmează a fi efectuate ca urmare a promulgării legii bugetului se alătură efortului pe care Ministerul Agriculturii l-a realizat, începând cu luna ianuarie 2013, prin acordarea sprijinului aferent măsurilor de investiţii şi plăţilor compensatorii pentru zone defavorizate şi agro-mediu din cadrul PNDR.
Sursa:MADR
Raportul Curtii de Conturi pe 2011 face referile la modul de administrare a conturilor FEGA si FEADR. Primul cont este administrat de catre APIA, iar al doilea de catre APDRP.
Curtea de Conturi nu face referire la sanctiunile aplicate Romaniei de catre Comisia Europeana, tocmai prin gestionarea proasta a acestor conturi, in valoare de aprox. 140 mil euro.
Cand vorbeste de certificarea conturilor FEADR, coana Curte, nu sufla o vorba de APDRP, despre modul in care aceasta agentie a platit si controlat propriile masuri de dezvoltare rurala, delegate la APIA(M211,M212, M214, M611,etc). Drept urmare, APDR are un proiect pe M511, ‘Asistenta tehnica’, in desfasurare pe e-licitatie.ro, prin care isi propune in 2013 sa instruiasca functionarii APIA pe masurile delegate.
De fapt, intruirea ar trebui sa se produca exact invers.
Din constatarile Curtii reiese clar ca baza de date IACS a APIA da rateuri si ca functionarii niciodata nu pot fi vinovati de nepricepere, toate ‘ineficientele’ fiind platite de catre fermieri. La repezeala, APIA deruleaza in acest moment cu Teamnet International si SIVECO- pentru a cata oara ?- un contract de dezvoltarea, modificarea si extinderea sistemului informatic.
La certificarea conturilor FEGA, lucrurile sunt si mai sugubete. Despre recuperarea creantelor, Curtea spune ca procedurile APIA nu delimiteaza clar atributiile de constatare si recuperare debite. Tot onorabila Curte, uita sa spuna ca, desi este un seviciu financiar si recuperare debite la nivelul fiecarui centru judetean APIA, debitele le recupereaza serviciul masuri de sprijin si IT.
‘Cu titlu de exemplu’,ca sa o parafrazez pe Curte, serviciul financiar o trimite pe nora lui Tiberiu Zegrean- fratele presedintelui altei curti-, la instruire pe debite, Poienaru refuza sa faca debite, fiind la serviciul masuri de sprijin, apoi il sanctionez si-l dau afara.
In privinta acestui aspect al debitelor, toti fermierii pot folosi argumentele CC in instanta, cand contesta debitele aplicate de catre APIA.
Constatarile Curtii privitoare la FEGA , subliniaza faptul ca exista deficiente la controlul pe teren si la cel prin teledetectie. Nu sufla o vorba despre addendum-ul national prin care APIA solicita firmei de executie control prin teledetectie, sprijin in instanta, in conflictele cu fermierii care contesta si vor contesta astfel de controale. Ne intrebam, juristii APIA ce rol mai au si cum face plati agentia, pentru un control externalizat, daca nu este sigura de completitudinea lui?
O alta concluzie de-a dreptul stupefianta o face Curtea spunand ca aparatele GPS nu au facute reviziile la zi, plecand urechea inspectorilor de teren care si-au justificat astfel erorile de masurare. Nu se spune nimic de faptul ca masuratorile se pot face de la sediul APIA, fara sa te mai deplasezi pe teren.
Nu se spune nimic despre debitele rezultate din actualizarile blocurilor fizice LPIS si erorile masive rezultate din inlocuirea hartilor vechi cu altele noi, erori platite la final prin sanctiuni aplicate fermierilor. Nu aminteste nimic de modul cum au gestionat cei de la APIA contul FEGA in relatia cu Armata care a preluat de la 1 ian. 2011 toate actualizarile LPIS, in baza Legii 136/2010.
In fond, un astfel de control facut de neprofesionisti nici nu ar fi de mirare, amintindu-mi doar ca pe perioada cat am lucrat la APIA , pe aceeasi auditori ai Curtii a trebuit sa-i invatam cum se citeste o decizie de plata, despre platile APIA, cum se citeste un raport de control sau cu ce se mananca GPS-ul.
Aici puteti accesa Raportul CC 2011, pag.421-427
Statul va sprijini fermele familiale cu fonduri pentru achizitia de utilaje sau pentru constructii si va subventiona dobanda la creditele pentru investitii, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Agriculturii. Pentru a beneficia de sprijin, activitatea economica desfasurata de ferma familiala, chiar daca este permanenta, ocazionala sau temporara, trebuie sa fie înregistrata si autorizata.
Ferma familiala este ferma care realizeaza maxim 40 UDE (48.000 de euro valoarea productiei agricole). Sprijinul pentru ferme ar putea proveni din bugetul national sau prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Astfel, statul ar putea sprijini achizitia de utilaje si constructia de ferme în cadrul masurii 121, pentru proiecte cu valori cuprinse intre 5.000 de euro si 50.000 de euro.
Fermierul care isi va înregistra activitatea si va creste suprafata fermei va putea beneficia de proiect tip, gratuit, fonduri pentru achizitia de utilaje si dobanda subventionata. Fermierii care, de asemenea, cresc numarul de animale vor beneficia de proiect tip, gratuit, si de fonduri pentru achizitia de utilaje si pentru constructia grajdului.
O alta facilitate va fi accesul la programe de formare profesionala de scurta durata prin PNDR. Fermierii persoane fizice care se înregistreaza fiscal devin eligibili pentru schema de subventionare a accizei la motorina. Fermierii vor avea si posibilitatea de a beneficia de servicii medicale minime în raport cu contributiile virate (5.5% din valoarea impozitului se directioneaza catre fondul de asigurari de sanatate).
Sursa. Finantare.ro
Nu va speriati !
Noul impozit este mai mic cu aprox. 50% decat vechiul si complicatul impozit, conform Ordonantei 8/2013.
Acesta este si avantajul cotei unice de 16%, de a extinde baza de impozitare concomitent cu reducerea impozitului, pe rationamentul ca mai bine pun impozite mici pe venituri, decat impozite mari, diminuand astfel apetitul ecvideelor pentru evaziunea fiscala.
Nu sunt venituri impozabile veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea in stare naturala a produselor culese sau capturate din flora si fauna salbatica!
Pana la nr.ha, capete animale, nr. pasari sau familii de albine, descrise mai jos, nu se considera venituri impozabile:
Produse vegetale Suprafata
Cereale pana la 2 ha
Plante oleaginoase pana la 2 ha
Cartof pana la 2 ha
Sfecla de zahar pana la 2 ha
Tutun pana la 1 ha
Hamei pe rod pana la 2 ha
Legume in camp pana la 0,5 ha
Legume in spatii protejate pana la 0,2 ha
Leguminoase pentru boabe pana la 1,5 ha
Pomi pe rod pana la 1,5 ha
Vie pe rod pana la 0,5 ha
Flori si plante ornamentale pana la 0,5 ha
Animale Nr. de capete/Nr. de familii de albine
Vaci si bivolite pana la 2
Ovine si caprine pana la 10
Porci pentru ingrasat pana la 6
Albine pana la 50 de familii
Pasari de curte pana la 100
Peste nr.ha, capete animale, nr. pasari sau familii de albine descrise mai jos, se considera venituri impozabile in functie de norma de venit exprimata in lei
Produse vegetale Suprafata destinata productiei Norma de venit – lei –
vegetale/cap de animal/familie
de albine
Cereale peste 2 ha 449
Plante oleaginoase peste 2 ha 458
Cartof peste 2 ha 3.488
Sfecla de zahar peste 2 ha 697
Tutun peste 1 ha 1.060
Hamei pe rod peste 2 ha 1.483
Legume in camp peste 0,5 ha 4.001
Legume in spatii protejate peste 0,2 ha 8.033
Leguminoase pentru boabe peste 1,5 ha 801
Pomi pe rod peste 1,5 ha 4.709
Vie pe rod peste 0,5 ha 1.385
Flori si plante ornamentale peste 0,3 ha 11.773
Animale
Vaci si bivolite peste 2 capete 453
Ovine si caprine 10-50 capete 23
peste 50 de capete 65
Porci pentru ingrasat 6-10 capete 56
peste 10 capete 177
Albine 50-100 de familii 70
peste 100 de familii 98
Pasari de curte 100-500 de capete 3
peste 500 de capete 2
Cum se calculeaza impozitul pe ha, cap animal, pasare, familie de albine ?
Cota de 16% + 5,5(contributia la asigurari sociale)=21,5%
Norma de venit din tabel, se inmulteste cu 21,5% si obtinem impozitul pe un ha, un animal, o pasare sau o familie de albine.
Normele de venit sunt stabilite de la data de 1 februarie 2013, pana la sfarsitul anului fiscal.
Din 2014 normele de venit vor fi stabilite de catre directiile agricole judetene ale MADR.
Cu patru zile inainte de alegerile locale din 2012, mai precis la data de 6.06.2012, consiliul local din Ocna Mures a scos de la saramura Hotararea nr.74/6.06.2012:
‘Articol unic: Se mandateaza domnul consilier Ioan Mircea Leahu ,reprezentant al Oraşului Ocna Mureş în Adunarea Generală a Acţionarilor a Societăţii Comerciale PREGO S.A. cu sediul în Ocna Mureş, strada Axente Sever, nr.6, societate la care Consiliul local al oraşului Ocna Mureş este acţionar unic, sa voteze pentru ca societatea sa fie supusa dispozitiilor Legii 85/2006, legea insolventei.’
La data emiterii acestei hotarari, in locul primarului suspendat, Augustin Dragut, repus in functie in 7.06.2012, era fostul viceprimar, actual consilier PNL, Marin Aron.
Noul primar, Silviu Vinteler a fost validat la data de 19.06.2012 de catre Judecatoria Aiud.
Mircea Leahu, deja in bloc-start-uri, a sprintat la Tribunalul Alba in data de 26.06.2012 si a depus dosarul nr. 6354/107/2012, prin care cerea instantei insolventa SC PREGO SA. Solicitarea i-a fost respinsa la data de 3.07.2012.
Entre temps, la data de 28.06.2012 s-a validat consiliul local.
Intors din drum de catre instanta pentru ca a furat startul, Leahu a depus un nou dosar cu nr. 6919/107/2012 in 11.07.2012, de data asta, impreuna cu lichidatorul ‘Lichidare patrimoniala IMPURL Alba Iulia’. Instanta a admis cererea in 24.07.2012 si a dispus deschiderea procedurii de insolventa pentru SC PREGO SA, conform Legii 85/2006, astfel :
SC PREGO SA : Debitor;LICHIDARE PATRIMONIU IPURL : Lichidator; AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI – AVAS : Creditor
DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE ALBA : Creditor; E ON ENERGIE ROMÂNIA SA : Creditor; PRIMARIA OCNA MURES : Creditor
S.C. ELECTRICA FURNIZARE SA – AGENTIA DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE ALBA : Creditor
Din acest moment(24.07.2012), lichidatorul este pe post de administrator.
Iata ce discutii s-au purtat intre consilieri si primar, in sedinta ordinara din data de 27.09. 2012, si in sedinta ‘de indata’ din data de 12.12.2012 :
‘Dl presedinte de sedinta da citire proiectului de hotarare nr.3 de pe ordinea de zi si intreaba pe domnul viceprimar daca are de facut precizari.
Comisiile nr 1 si 2 dau aviz favorabil acestui proiect de hotarare.
Dl Leahu Ioan Mircea: aprobam contractele si actele aditionale, unde sunt contractele?
Dl Leahu Ioan Mircea: tot consiliul local ca institutie a transmis in administrare unul dintre imobile catre SC PREGO SA si ulterior s-a retras din administrare, sunt chirii restante, datorii, sunt foarte multe procese pe rol, ideea era ca in momentul in care se incheie contract ar trebui gasita o procedura in care cei care au datorii sa nu li se mai intocmesca contract de inchiriere.
Dl primar: legea opereaza numai pentru viitor, nu pentru trecut, titluri executorii se pot institui numai de catre instanta, sa facem o adresa catre SC PREGO SA Ocna Mures sa ne faca o informare privind rai-platnici astfel incat sa nu li se mai reinnoiasca contractul de inchiriere.
Dl primar: pentru persoanele sub 35 de ani vor beneficia de aceste facilitati ca si pana acum.
Dl Dragut Augustin Iosif: sa ne faceti o informare privind chiria unui apartament cu unul, doua, trei sau patru camere.
Dl primar: HGR nr 962/2001 a fost data pentru intreaga tara, nu numai pentru orasul Ocna Mures.
Dl veceprimar: daca aplicam formula data de Guvern, preturile sareau de 400 lei, s-a procedat la reevaluarea blocului 7AB-73-ANL.
Dl presedinte de sedinta supune la vot proiectul de hotarare nr 3 de pe ordinea de zi, 16 consilieri voteaza ,,pentru” si anume: Baciu Ioan, Barbu Ioan Daniel, Dragut Augustin Iosif, Herteg Horea, Ispas Aurel Costica, Jurj Claudia Daciana, Leahu Ioan Mircea, Man Florin Augustin, Marele Adrian Cristian, Nicoara Marcela Elena, Oltean Dan Gligor, Podariu Pavel Gligor, Stanescu Vasile, Stoica Alin Sebastian, Silip Claudia Anca, Vinteler Ion., lipseste motivat Aron Marin, adoptandu-se astfel Hotararea nr 127 din 27.09.2012 .
sedinta ‘de indata’ din 12.12.2012
‘Domnul primar prezintă situaţia contratului de concesiune catre SC PREGO SA care expiră astazi, 12.12.2012 şi doreşte ca, Consiliul local al orasului Ocna Mureş să ia
act de încetarea acestui contract, SC PREGO SA să fie obligat sa predea în termen de 15 zile toate bunurile pe care le-a primit în administrare pentru ca acestea sa fie preluate şi
administrate de titularul Unitatea Administrativ Teritoriala Oraşul Ocna Mures prin Consiliul local al orasului Ocna Mureş.
Domnul primar:în caz contrar voi fi nevoit sa sesizez autoriţăţile abilitate.
Domnul Leahu Ioan Mircea: sub ce formă se vor administra în continuare aceste bunuri şi, cine se va ocupa de acestea până la atribuirea lor altora?
Domnul primar: dacă sunteţi de acord pentru şedinşa ordinara o să venim cu un proiect de hotarare pentru preluarea acestui patrimoniu., constituirea unei comisii de
inventariere si preluare.
Dl Viceprimar: propun imputernicirea domnului primar să se ocupe de preluarea patrimoniului S.C PREGO SA.
Dl Leahu Ioan Mircea: nu putem aproba preluarea până nu ştim exact despre ce bunuri este vorba.
Dl primar: din comisia de inventariere sa facă parte şi consilieri.
Dl primar si dl Ispas Aurel Costica propun ca din această comisie să facă parte dl Leahu Ioan Mircea.
Dl Stanescu Vasile şi dl Leahu Ioan Mircea propun ca din comisie să facă parte dl Podariu Pavel.
Dl Stoica Alin propune ca din comisie să facă parte dl Vinteler Ion.
Dl Podariu Pavel propune ca din comisie sa faca parte Olean Dan Gligor.
Dl Man Florin Augustin propune ca din comisie sa facă parte si dl Herteg Horea.
Dl preşedinte de şedinţă supune la vot mandatarea primarului de a inventaria bunurile care fac obiectul contractului de concesiune cu SC PREGO SA OCna Mureş
plus comisia de inventariere propusă mai sus, 17 consilieri votează pentru aceste propuneri si anume: Aron Marin, Baciu Ioan, Barbu Ioan Daniel, Drăguţ Augustin Iosif,
Herţeg Horea, Ispas Aurel Costică, Jurj Claudia Daciana, Leahu Ioan Mircea, Man Florin, Augustin, Marele Adrian Cristian, Nicoară Marcela Elena, Oltean Dan Glgligor, Podariu
Pavel Gligor, Stănescu Vasile, Stoica Alin Sebastian, Şilip Claudia Anca, Vinţeler Ion.
Dl secretar: sa vedem exact situaţia în care se află unitatea la această dată, să vedem dacă dl Leahu Ioan Mircea mai exercită atribuţiile la SC PREGO SA pentru care a
fost mandatat.
Dl secretar: cimitirul, capela şi alte bunuri sunt cuprinse în capittalul social al SC PREGO SA , să vedem cum putem să-l diminuăm şi mai ales ce facem apoi cu ele.
Dl Leahu Ioan Mircea: inventarierea trebuie facută , să vedem cum putem diminua capitalul social.
Dl secretar: eu propun ca din comisie să facă parte si reprezentanţi de la SC PREGO SA Ocna Mureş.
Dl secretar: există un litigiu pe rol cu SC PREGO SA Ocna Mureş.
Dl secretar: Curtea De Conturi a sesizat că nu a fost stabilită şi percepută nici o redevenţă.
Dl primar: trebuie să avem în vedere punerea în legalitate a acestei societăţi.’
Ce ziceti? Exista deja un administrator judiciar la SC PREGO SA si primarul se credea administrator, propunand anularea unilaterala a contractului de concesiune. Cel mai grav era ca nici secretarul nu pricepea ca Mircea Leahu nu mai putea fi administrator, ci firma de lichidare. Intr-un cuvant, alesii neamului isi puneau problema ce vor face cu patrimoniul PREGO, dupa anularea contractului de concesionare, uitand ca anularea se putea face doar cu acordul noului administrator judiciar.
AVAS-ul apare drept creditor si contesta si la aceasta ora, intocmirea tabelului definitiv al creantelor, urmarind exact recuperarea patrimoniului PREGO, pe care actorii din dialogurile de mai sus si-l disputau ca pe propria agoniseala.
Si mai sunt si alti creditori, dupa cum vedeti.
Marea problema este ca actualul guvern nu mai plateste arieratele, fiind strans cu usa de catre FMI. Astfel, a legiferat marirea taxelor locale, obligand miseleste populatia sa plateasca proasta gestionare de catre consiliile locale, a propriilor firme de stat.
Nu este corect ca pagubele unor firme ca PREGO, praduite ani de zile de catre politicienii care s-au perindat pe la consiliile locale sau in consiliile de administratie, sa fie platite acum de catre cetateni, prin impozitul marit cu 16%.
Ti prego, Ponta!
Gazele de şist(shale gas) rezultate din fracţionarea hidraulică pot fi exploatate în România. De fapt, nicio lege nu interzice aşa ceva, aşa cum declară cei de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Nimic de zis, dar la nivel european, există încă suficiente rezerve privind tehnologia de exploatare, datorită faptului că afectează mediul înconjurător şi poluează straturile acvifere.
Tehnologia constă în introducerea sub presiune la adâncimi cuprinse între 3000-4000 m, a unor cantităţi uriaşe de apă cu aditivi, în amestec cu nisip fin. Presiunea mare şi cuarţul din nisip, sparg şisturile gazeifere de la aceste adâncimi, eliberând gazele, denumite gaze de şist.
Tubulatura până la adâncimea de aprox. 100 m este cimentată, pentru a nu polua straturile acvifere întâlnite în cale. Peste această adâncime, cu precădere în zona de fracţionare, este prevăzută cu orificii de captare a gazului metan. Ceea ce mai rezultă din această fracţionare hidraulică reprezintă o cantitate de lichid, care conţine aditivii introduşi initial prin tehnologie, dar şi o cantitate de substanţe nocive, rezultate prin spargerea şisturilor de mare adâncime. Aceste ape se recuperează la suprafaţă în bazine de decantare, în proporţie de 25-30%, se tratează şi se reintroduc în procesul de forare.
Ca şi în cazul mineritului de suprafaţă, prospecţiunile geofizice şi organizarea de şantier pentru exploatarea acestor gaze se face, de obicei, fără acordul proprietarilor şi în lipsa cadastrului general. Zonele de foraj şi suprafetele destinate organizării de şantier, pot afecta siturile de importanţă comunitară SCI şi ariile de protecţie specială SPA. Agenţia de Plăţi şi Intevenţie pentru Agricultură, ar trebui anunţată, astfel încât, suprafeţele destinate exploatării să fie scoase din circuitul agricol, datorită forţei majore. Altfel, fermierii care vor avea terenuri ‘călcate’ de către astfel de firme şi vor avea pachete de agromediu sau zone defavorizate sub contract cu APIA, vor fi buni de plată la un simplu control clasic pe teren sau prin teledetecţie.
Sa luăm perimetrul „Bârlad”, exploatat de Chevron.
Acest perimetru străbate siturile SCI si SPA, Natura 2000.
Nu am văzut pe site-ul Chevron un studiu de impact asupra florei şi faunei din aceste arii protejate. APIA invocă însă o legislaţie stufoasă fermierilor care au teren în zonă şi desfăşoară activităţi agricole.
Firma Prospecţiuni SA, în contract cu Chevron, va prospecta zona, călcând suprafeţe întinse şi producând seisme de mică intensitate, specifice tehnologiei geofizice. Nici pe site-ul acestei firme nu sunt trecute studii de impact asupra zonei, valoarea de despăgubire a fermierilor cărora urmează să le încalce proprietatea sau dacă vor repune sau nu, suprafeţele de lucru în circuitul agricol.
Toţi fermierii care au terenuri în perimetrele de exploatare şi care vor fi nemulţumiţi de modul de explorare şi exploatare a gazelor de şist din întreaga ţară, se pot adresa mai întâi APIA, apoi instanţelor de judecată.
Lasand la o parte animozitatile locale, consiliul local, persoanele private si ONG-urile din Ocna Mures, vor trebui sa vegheze in 2013 la inchiderea depozitului de gunoi din oras, conform studiului de fezabilitate.
Consilierii judeteni au aprobat ieri, actualizarea studiului de fezabilitate al proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Alba”.
Amintim ca acest contract in valoare de totala de 262.013.275,00lei, cu o valoare nerambursabila de 184.547.317,00 lei, a fost semnat de catre Consiliul judetean Alba, cu Autoritatea de Management /Planului Operational Sectorial- Organismul Intermediar Sibiu(AM POS OI Sibiu), la data de 20.12.2011. Contractul prevede constructia unui centru de management integrat al deseurilor la Galda de Jos, facilitati de colectare selectiva prin depozite intermediare, facilitati de compostare si sortare si inchiderea de depozite neconforme.
Printre depozitele neconforme se afla si depozitul de deseuri de la Ocna Mures.
El se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase iar conform H.G. nr. 349/2005 si perioadei de tranzitie, acesta isi va sista activitatea in 2013.
Incercarea consiliului local Ocna Mures, prin HCLOM 126/ 27.09.2012 de a activa depozitul-inchis din 2009 dupa normele romaneseti si europene-, prin aducerea din alte localitati a altor deseuri(vezi Hotararea nr. 108 din 31 oct. 2012 a Consiliului local Ludus, jud. Mures) a fost sortita esecului, asa dupa cum stiti, prin nesemnarea contractului de catre primarul Silviu Vinteler dar si prin opozitia ONG-ului local, Asociatia ‘Ocnamuresanul’.
Ceea ce trebuie facut, atat de catre autoritatile locale cat si de dvs., cetatenii si asociatiile civice, ar fi ca operatiunile de inchidere a depozitului sa se urmareasca periodic, in acord cu cele stipulate in studiul de fezabilitate si in viitorul caiet de sarcini. Este recunoscuta indolenta firmelor care vor castiga licitatia pentru inchidere a depozitului, de a face lucrul de mantuiala, pe bani europeni, cu cofinantare de la bugetul national. Terenul apartine primariei Ocna Mures si daca va fi bine curatat si securizat, peste ani, poate deveni un loc de agrement pentru orasul nostru, asa cum se intampla in orice tara civilizata. 
Dupa cum se observa in imagine, depozitul este situat la aproape 2 km de situl Natura 2000, sit de importanta comunitara(SCI), denumit ROSCI 0004 Bagau, la 350m de Mures si marginit la sud-vest de Valea Banta, o vale care a facut prapad la Ciunga in vara lui 2010.
Pentru a proteja aceasta arie, Comunitatea Europeana a admis pana in 2013 existanta doar a doua depozite neconforme in judet : Aiud si Ocna Mures, iar cel din Alba-Iulia pana in 2016. Depozitele din Baia de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Blaj si Cugir si-au incetat activitatea in 2009.
Marea masa de deseuri se va compacta. Echipamentele electrice, anvelope, baterii, acumulatori, deseuri din demolari,etc., se vor inlatura pentru a face loc compactarii cu buldozerul.
Depozitul va fi acoperit in straturi succesive, asa cum arata studiul de fezabilitate, astfel:
–Strat suport de grosime 0,50 m.
-Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime de 0,30 m;
-Geotextil de separare de 400 g/m2;
-Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime de 0,30 m;
-Geotextil de separare de 400 g/m2;
-Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m;
-Strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m sau materiale artificiale;
-Geotextil de separatie de 400 g/m2;
-Strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi strat vegetal fertilizat;
-Pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 41 de puturi (cu adancime medie de 10 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500mm care sunt prevazute la partea superioara cu o serie de conducte pentru transportul gazului, captarea si arderea controlata a acestor gaze;
-Pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu o geomembranade 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervoarele de colectare care sunt amplasate in cele mai de jos puncte ale amplasamentului.
-Rezervoarele sunt localizate unul in partea de est iar celalalt in partea vestica a amplasamentului si vor colecta gravitational. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri.
-In berma perimetrala va fi construita o rigola de colectare a apelor pluviale din partea superioara a depozitului acoperit precum si din stratul drenant (896 m);
-Imprejmuire.
Inchiderea depozitului va duce la protectia biodiversitatii prin impactul pozitiv asupra mediului; doar perioada de inchidere va avea un impact negativ prin zgomotul produs de utilaje si noxele rezultate de la acestea.
Speram ca in cativa ani, zona noastra sa devina una atractiva pentru turism, iar flora si fauna sa se refaca dupa inchiderea depozitului de deseuri, care functioneaza din 1960, si a fabricilor care au poluat mai bine de 100 de ani toata Valea Muresului.
Comentarii recente