Bocitoarele de la Hotnews.ro au publicat zilele trecute un articol in care incercau savant sa ne explice cum sta treaba cu piata de energie, fara sa citeasca raportul administratorului judiciar. De fapt, articolul facut la scara blocului contine multe inadvertente, asemanandu-se izbitor cu varianta unui vecin de-al meu de bloc, inginer la o antrepriza beneficiara cu varf si indesat a banilor Hidroelectrica, care spunea ca ‘baietii destepti’ au plecat cu clientii si ca la Portile de Fier nu se mai uzineaza apa datorita lipsei clientilor si a consumului mic din aceasta perioada.
Asemenea dezinformari bagate pe sub usa redactiilor ‘Pentru Ziua Urmatoare’, nu fac decat sa intareasca Hidroelectrica.
Pe marginea acestui articol, iata cu ce precizari vine administratorul judiciar av. Remus Borza:
Ultima oferta de vanzare anuntata de Hidroelectrica pe bursa administrata de OPCOM la pretul de 165 lei/MWh se refera strict la cantitati mici de energie, cu livrare in perioada 1.04 – 30.06.2013, produse in perioada viiturii de primavara provenita din topirea zapezilor, in conditiile in care pretul mediu din Piata pentru Ziua Urmatoare (PZU) este acum de 100 lei/MWh. In fiecare an, in perioada de viitura, pretul de tranzactionare este cu 30-40% mai mic decat pretul mediu anual, din cauza excedentului de productie hidro si eolian generat in acest interval.
Afirmatia ca “Hidroelectrica avea incheiate cu traderii contracte pe termen lung la pretul 130 lei/MWh” este falsa. Pretul mediu in contractele bilaterale in ultimii 5 ani, 2008-2012, a fost de 110 lei/MWh, cu 60% mai mic decat pretul mediu practicat pe piata concurentiala PZU si PCCB in perioada de referinta. Din cauza secetei severe cu care s-a confruntat Romania in 2012, pretul mediu in contractele bilaterale a fost 130 lei/MWh, mai mare decat in anii anteriori, dar oricum, cu aproximativ 100 lei mai mic decat pretul practicat in piata de energie. Acest pret era valabil doar in anul 2012 si nu, pana in 2018, cum in mod eronat, sustine autoarea articolului.
Chiar daca in negocierile anterioare denuntarii contractelor bilaterale, Hidroelectrica cerea retroactiv, de la inceputul anului 2012, un pret mediu de 180 lei/MWh, doar Alro, Elsid, Electrocarbon si Electromagnetica au acceptat acest pret, ceilalti 6 traderi oferind preturi mult inferioare, motiv pentru care contractele au fost denuntate. Deci, nici aceasta asertiune din articolul mentionat nu se sustine in sensul ca baietii destepti ar fi oferit 180 lei MWh pe toata perioada de valabilitate a contractelor.
Nici afirmatia, din acelasi articol, ca “de la inceputul anului au existat mai multe runde de licitatii in care Hidroelectrica nu a vandut nimic” nu este adevarata. Dimpotriva, Hidroelectrica este producatorul care a vandut cea mai mare cantitate de energie pe bursa, de la inceputul anului. Astfel, Hidroelectrica a incheiat pe OPCOM contracte de vanzare a unei cantitati de 1.287.000 MWh, la un pret mediu de 193 lei/MWh, obtinand venituri suplimentare, fata de contractele cu baietii destepti, de 81 milioane lei. Asa se explica faptul ca in luna ianuarie 2013 Hidroelectrica a inregistrat un profit de 52 milioane lei, iar in februarie, 48 milioane lei. Hidroelectrica si-a bugetat pentru 2013 un profit brut de 434 milioane lei pe care il va atinge chiar daca va vinde la un pret mediu de 180 lei/MWh.
Precizam faptul ca prin denuntarea celor 6 contracte cu traderii de energie a fost disponibilizata o cantitate de 7,5 milioane MWh anual, care poate fi tranzactionata in mod transparent pe piata concurentiala, PCCB si PZU, la un pret stabilit pe baza cererii si a ofertei, care sa permita functionarea in conditii normale a consumatorilor din economia romaneasca. In plus, chiar daca ar vinde cu 165 lei/MWh, intreaga cantitate de energie pe care o livra, cu 130 lei/MWh, in contractele bilaterale denuntate de catre EURO INSOL, Hidroelectrica ar obtine anual venituri suplimentare de peste 265 milioane lei (cca. 60 milioane euro).
Scoaterea intermediarilor, respectiv a celor 6 traderi, din relatia Hidroelectrica – consumator final a avut ca efect scaderea pretului la energie, prin inlaturarea acelor adaosuri comerciale nejustificat de mari practicate de baietii destepti. Intentia declarata a Hidroelectrica este de a oferi idustriei, institutiilor si populatiei un pret accesibil al megawattului, care sa permita relansarea economica si sa asigure prosperitatea sociala a cetatenilor Romaniei.
Sursa: Hidroelectrica
Dupa cum stim, in anul 2012 firma de stat Hidroelectrica a intrat in insolventa.
Conform teoriei din fizica, bosonul Higgs sau ‘particula lui Dumnezeu’ daca ar exista ar avea viata scurta dupa care s-ar dezintegra in alte particule.
Plecand de la ‘particulele’ care capuseaza firma de ani de zile, administratorul judiciar av. Remus Borza admite astfel existenta bosonului Hidroelectrica si-i promite viata lunga, daca selectia celor 67 de manageri se va face corect.
Citind raportul administratorului judiciar te ingrozesti.
Amintim doar doua cauze care au dus firma la insolventa, din multitudinea neregulilor semnalate in raport :
-Hidroelectrica a incheiat un contract preferential cu o mare firma consumatoare de energie. In momentul secetei din perioada 2011-2012, cand barajele erau fara apa, Hidroelectrica a trebuit sa-si respecte contractul si a cumparat de pe piata curent la un pret mai mare. Paradoxal, ajunsese sa livreze energie scumpa pe un contract parafat cu un pret mai mic.
Pe de alta parte, firma mare consumatoare de energie in lipsa unor comenzi putea vinde pe piata libera energia in surplus, cea primita cu un pret mic de la Hidroconstructia, care, asa cum am aratat o cumpara in perioada de seceta la un pret mai mare. Asta da afacere ! Hidroelectrica ajunsese sa-i plateasca gratis cam 25% din cat consuma firma respectiva. Nu mai zic de intermediari, asa numitii ‘baieti destepti’ care capusau si ei la greu, cumparand curent cu un pret mic si vanzand din tastatura la un pret mai mare.
-Un alt exemplu penal este al unei persoane care auzind de insolventa a cerut pensionarea anticipata. Ce credeti ca s-a intamplat ? Contractul colectiv de munca era facut de asa maniera incat Hidroelectrica era obligata sa-i plateasca contributiile la stat, in asa fel incat, baza de calcul a pensiei sa se faca de la data la care s-ar fi pensionat in mod natural si nu de la data pensionarii anticipate, datorate insolventei. Asa sa tot traiesti in firmele de stat !
La selectia celor 67 de manageri s-a cerut trimiterea de CV-uri exclusiv electronic de pe site-ul Hidroelectrica. In comunicatul administratorului judiciar se aminteste entuziasmul celor care au aplicat, spunandu-se ca : ‘Alte 20 de CV-uri au fost expediate prin posta sau inregistrate la secretariatul companiei, dar nu vor fi luate in considerare.’
Va dati seama cine sunt cei 20 care si-au depus prim posta CV-ul desi erau clare conditiile de selectie?. Astia habar n-au ce inseamna lucrul pe calculator, si nici incredere in aplicatiile online. Pentru comparatie, va redau textual ce spune o comentatoare pe blogul personal, asta asa, ca sa vedeti cine vrea in continuare sa conduca Hidroelectrica :’ D-le Antonio,
As dorii sa stiu daca a expirat angajamentul pe 5 ani pt agromediu?Vreau sa fac modificari la bl fizice si la parcele fata de anul trecut, hartile trebuie sa fie duse la centrul APIA (sunt a catorva persoane in varsta care nu au incredere in internet), le pot masura , dar as dorii sa pe pot salva pe CD pt a le lista la un alt calculator color si nu le pot salva , ce ma sfatuiti sa fac?’
In rest, ‘eu ma opresc aici’, vorba lui Borza.
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca este beneficiara unei componente a proiectului „Organizare de sesiuni de diseminare a informatiilor si dezbateri publice”, finantat din masura de asistenta tehnica in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013. Proiectul cuprinde o importanta componenta de comunicare asupra oportunitatilor de finantare aferente Axei II din PNDR, dar si furnizarea de informatii privind sprijinul direct pe care APIA il ofera agricultorilor.
Campania „PNDR VINE IN SATUL TAU”, este desfasurata de firma LDK Consultants, si presupune derularea unui circuit national de informare a beneficiarilor masurilor din Axa II a PNDR 2007 – 2013 privind derularea fondurilor europene acordate in cadrul masurilor 211 – „Sprijin pentru zona montana defavorizata”, 212 – „Sprijin pentru zonele defavorizate – altele decat zona montana” si 214 „Plati de agro-mediu”.
Campania se va realiza sub forma de caravana informativa, in cadrul careia 15 rulote expozitionale vor parcurge un traseu national in localitatile cuprinse in fisele tehnice ale masurilor din Axa II – PNDR implementate de APIA. Aceste caravane vor efectua, in perioada martie – mai, deplasari in peste 1.400 de localitati, organizandu-se intalniri de informare pentru Axa II si alte oportunitati de sprijin, astfel incat să poata oferi informatii si distribui materiale informative si promotionale catre cel putin 71.500 de beneficiari ai masurilor delegate din Axa II – PNDR.
Cum procedez ca fermier pentru a intalni caravana?
Accesez site-ul firmei LDK Consultants de aici si in tabelul din stanga de pe prima pagina, selectez judetul in care ma aflu, apoi apas cu mouse-ul pe butonul ‘Simulare‘.
Imediat mi se va deschide o fereastra noua cu toate localitatile judetului in care prin simpla apasare cu muse-ul pe comuna, aflu in ce data caravana va fi prezenta in comuna mea.
Prin actiunile de informare ale caravanei se vor disemina informatii privind etapele accesarii Masurilor din Axa II, drepturile si obligatiile ce revin beneficiarilor Axei II, evidentierea clara a posibilelor consecinte si penalitati in caz de nerespectare a angajamentelor asumate.
Invitam cu aceasta ocazie toti fermierii sa fie prezenti la caravanele de informare care trec prin localitatea lor!
Sursa:APIA
Televiziunea Romana a adus in data de 10.03.2013 la emisiunea Viata Satului(min.28:28) pe dir. gen. al APIA Dorel Benu si pe secretarul de stat Achim Irimescu de la Ministerul Agriculturii, pentru a raspunde miilor de fermieri unei intrebari simple : de ce nu se reiau platile pentru subventiile acordate in Campania 2012 ?
In toate comunicatele ministerului si guvernului, mai putin ale APIA, s-a trambitat ideea ca subventiile se vor relua imediat dupa publicarea in Monitorul Oficial a Hotararii Guvernului privind reglementarea unor masuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbtie a fondurilor alocate pentru agricultura aferente schemelor de plati directe si masurilor de piata in agricultura, suma aprobata fiind de 2.700.000 mii lei.
Nici pana la aceasta data hotararea cu pricina nu s-a publicat.
Lipsa banilor proveniti din subventiile pe animale, motorina si suprafata, ii plaseaza pe fermieri in imposibilitatea de a-si mai hrani animalele si efectua lucrarile de primavara, dupa un an secetos, cu consecinte dramatice pentru sanatatea animalelor si a noastra a tuturor.
‘Nici eu nu stiu ce sa mai spun, cine i-a votat pe comunistii astia sa sufere acum, trebuia sa va ganditi ca astia sunt niste oameni de 2 bani. ar trebui sa-i bombardam cu mailuri pe adresa [email protected], poate asa se vor siti si isi vor da seama ca nu le miroase a bine!!!!’ ,spune o fermiera pe blogul pe meu.
Cu toate acestea, APIA are bani sa finanteze o licitatie privind alegerea unui consortiu de firme care sa efectueze controlul prin teledetectie pentru o perioada de doi ani, Campania 2013 si 2014, in valoare de 6,958,000.00 RON, fara TVA pentru urmatoarele loturi :
Lotul1-maxim 76.000 de dosare, situate in 15 zone, cu o suprafata totala de imagine de prelucrat de 12.600 kmp. Parcelele sunt situate in zone amplasate in judetele : Caras-Severin, Timis, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramures, Salaj, Bistrita-Nasaud, Cluj, Mures, Alba, Sibiu, Mehedinti, Gorj,Valcea, Dolj, Olt si Hunedoara.
Lotul 2-maxim 64.000 de dosare, situate in 13 zone, cu o suprafata totala de imagine de prelucrat de. 10.920 kmp Parcelele sunt situate în zone
amplasate în judetele : Vaslui, Vrancea, Galati, Buzau, Braila,Tulcea, Constanta, Ialomita,Calarasi, Giurgiu, Teleorman, Bucuresti, Ilfov, Prahova, Arges, Dambovita, Brasov, Covasna , Harghita, Suceava, Botosani, Neamt, Iasi si Bacau.
Licitatia este cu cantec, APIA acceptand un acord cadru cu trei operatori economici, semn clar ca SC GAUSS SRL nu va mai fi singura beneficiara a banului public.
Cele doua firme care vor beneficia de banii publici, le-am putea identifica doar privind comisia APIA desemnata cu organizarea, derularea si finalizarea procedurii de atribuire, comisie oarecum dubioasa prin componenta sa: Gheorghe Dorel Benu , Melinda Kerekes, Aurel Pana, Cornelia Lazarescu, Alexandru Stancu, Elena Mierlea, Cristina Gavrila, Raluca Demian, Gabriela Oprea, Florin Frunza, Cristian Patrice Croitoriu, Mihai Dobre, Marisanda Paraianu, Dumitra Mihaila, Elena Deaconu, Oana Enciu, Adrian Hiru, Roxana Pandaru.
Cateva exemple ne fac sa ne gandim la firmele in care unii membri ai comisiei sunt actionari si care ar putea avea in obiectul de activitate sau prin interpusi servicii pentru agricultura, servicii de cartografie digitala sau servicii de inspectie si testare tehnica : Dorel Benu, dir. gen. APIA- actionar la S.C. SANDOR COMIMPEX S.R.L., Aurel Pana, dir. gen. adj. APIA actionar la SC MINERVA SRL, Cristian Patrice Croitoriu adus impreuna cu sotia pe sest de la APIA Tulcea, la APIA Central, dupa ce a la Tulcea digitiza si masura contra cost marii fermieri cu ajutorul firmei fiului sau SC Clipa Topo Consultanta SRL sau Marisanda Paraianu, fost directorului adjunct-AM POP, data afara de la minister de Daniel Constantin si adusa ‘fain frumos’ la APIA, tocmai la licitatii.
De ceva vreme, la APIA Bucuresti lucreaza de zor si pe bani grei(5,230,000 RON) pentru servicii de dezvoltare, modificare, extindere si adaptare a sistemului informatic al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura 2013, si firma TEAMNET INTERNATIONAL S.A. a lui Sebastian Ghita, patronul Romania TV.
Acestea sunt, se pare, prioritatile trio-ului Daniel Constantin, Dorel Benu si Achim Irimescu si nicidecum soarta bietilor fermieri sau a agriculturii romanesti.
Asupra orasului Ocna Mures s-a abatut un blestem de cand fraiele industriei si administratiei locale au fost preluate de suvagai.
Am asistat imediat dupa Revolutie la vanzarea bailor sarate catre un investitor, care este acum condamnat cu executare pentru fraude la banii obtinuti din fondurile europene, vanzare mijlocita de consiliul local, prin primar.
Primarul care a urmat nu poate nici acum justifica 900 to de fier.
Urmatorul primar a dat autorizatie unei firme care a construit un magazin ce s-a prabusit in galeria unei foste mine, la mai bine de 60 m adancime.
Combinatul de produse sodice a ajuns la fier vechi dupa ce a fost jefuit sub ochii ‘vigilenti’ ai autoritatilor de drept si administratiei locale.
Firma de prestari servicii avand ca actionar unic consiliul local a intrat in faliment.
Actualul primar si viceprimar au avut sau au procese pe rol in care au fost sau sunt implicate firmele unde acestia sunt actionari.
La nivelul tarii se pare ca e un flagel. Secretarii de stat au abatoare, directorii de agentii de stat au firme profitabile iar medicii veterinari, pusi sa vegheze la siguranta noastra alimentara, livreaza oricui substante interzise, din farmaciile lor veterinare, ceea ce ne face sa credem ca grija pentru propriile firme, este mai importanta decat functia publica in folosul cetateanului.
Iata o discutie dintr-un proces verbal al Consiliului local Ocna Mures din data de 30.07.2012 :
‘Domnul presedinte de sedinta da cuvantul domnului primar pentru a prezenta proiectul de hotarare nr. 20 de pe ordinea de zi.
-Domnul primar prezinta proiectul de hotarare nr. 20 de pe ordinea de zi.
-Domnul Dragut Augustin Iosif: de ce trebuie angajat un avocat? De vina este SALINA Ocna Mures, trebuie să fim conştienţi că greutatea judecăţii cade clar şi răspicat pe Salina, aşa a spus şi profesorul Zamfirescu.
-Domnul viceprimar Podariu Pavel Gligor: domnule Drăguţ, dvs. şi acum luati in şagă acest proces, la fel aţi procedat şi când ne-aţi ascuns existenţa procesului. Noi avem nevoie de un aparator, trebuie luate toate masurile de siguranta, dacă pierdem procesul şi trebuie să dăm 100 miliarde, inclusiv cheltuielile de judecată, putem pune lacăt primăriei şi plecăm acasă.Dacă profesorul Zamfirescu a dat ceva în scris să ne prezentaţi şi nouă, altfel rămân numai vorbe.
Comisia 1 – aviz favorabil.
Comisia 2 – aviz favorabil .
Domnul presedinte de sedinta supune la vot proiectul de hotarare nr. 20 de pe ordinea de
zi, 17 consilieri voteaza “ pentru “ , adoptandu-se astfel Hotararea nr. 104 a Consiliului local al orasului Ocna Mures din data de 30.07.2012, privind angajarea unui avocat care sa reprezinte Orasul Ocna Mures in litigiu care face obiectul Dosarului nr. 2713/3/2012 la Tribunalul Bucuresti. ‘
Dosarul cu pricina are ca obiect actiunea in raspundere delictuala in care LIDL IMOBILIARE MANAGEMENT SCS si LIDL DISCOUNT SRL au calitatea de reclamanti, in proces cu SOCIETATEA NATIONALA A SARII si ORASUL OCNA MURES PRIN PRIMAR, in calitate de parati in dosarul nr. 2713/3/2012 aflat pe rol la Tribunalul Bucuresti.
In data de 26.02.2013 s-a dat urmatoarea solutie :
‘Respinge excepţia lisei calităţii procesuale pasive a pârâtului Oraşul Ocna Mureş prin Primar, ca neîntemeiată. Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii, formulată de a pârâtului Oraşul Ocna Mureş prin Primar, ca neîntemeiată. Admite excepţia de nelegalitate privind autorizaţia de construire nr. 26/7067/05.06.2009, invocată de reclamante şi de pârâta Societatea Naţională a Sării. Sesizează Secţia a IX –a de Contencios Administrativ şi Fiscal, Suspendă judecata acţiunii, până la soluţionarea excepţiei de nelegalitate. Respinge în rest excepţia de nelegalitate, invocată de pârâta Societatea Naţională a Sării. Fără cale de atac, privind excepţia de nelegalitate. Cu apel o dată cu fondul privind celelalte excepţii. Pronunţată în şedinţă publică azi, 26.02.2013.’
Pentru cei care nu stiu, reamintim ca societatea Lidl a pleluat societatea PLUS, proprietara magazinului de la Ocna Mures, prabusit in haul unei mine mai vechi. Societatea Lidl invinuieste primaria si Salina, solicitandu-le asumarea raspunderii delictuale pentru modul in care au intocmit si aprobat actele de constructie, cerand daune de miliarde de lei.
Data fiind gravitatea situatiei si pentru corecta informare a opiniei publice, primaria ar trebui sa anunte numele avocatului ales ‘să reprezinte Oraşul Ocna Mureş în litigiul care face obiectul Dosarului nr.2713/3/2012 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, prin achiziţie directă’, care este onorariul oferit din bani publici si portofoliul acestuia.
MANUALUL DE UTILIZARE IPA ONLINIE aici
Puncte de Acces IPA Online Aproape de Tine
(destinate celor care nu au acces la Internet)
– centrele judeţene şi locale APIA;
– primării;
– biblioteci judeţene şi comunale cuprinse în programul
Biblionet.
Aplicaţia IPA Online este pusă la
dispoziţia fermierilor de către
AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE
ÎN AGRICULTURĂ- http://lpis.apia.org.ro/
CE TREBUIE SĂ ŞTII…
Dacă ai completat electronic Declaraţia de
suprafaţă, folosind IPA Online, NU UITA că
trebuie să te prezinţi la APIA, unde vei tipări şi
semna Declaraţia şi vei completa, în Cerere,
datele de identificare şi cele cuprinzând
Angajamentele.
Cererea unică de plată trebuie semnată şi
înregistrată la APIA, în registratura electronică a
IACS.
Dacă nu ai un număr de înregistrare,
înseamnă că nu ai mai depus o astfel de
cerere.
Trebuie să fii atent la mesajele de avertizare pe
care le afişează programul IPA Online, pentru a
evita să primeşti solicitări ulterioare de clarificare
din partea APIA şi pentru a avea o Cerere
completă şi cât mai corectă.
Finalizarea declaraţiei de suprafaţă se va
face în prezena funcţionarului APIA, odată cu
semnarea cererii de plată şi a angajamentelor.
IPA ONLINE CE ESTE IPA ONLINE?
IPA Online este un program informatic gratuit
care îţi permite să completezi electronic
Declaraţia de suprafaţă din cadrul cererii de
sprijin pentru Schema de Plată Unică pe
Suprafaţă. Aplicaţia poate fi folosită oriunde
există un computer conectat la Internet: la
domiciliu, la sediul exploataţiei, la primărie, la
centrul APIA etc.
IPA Online îţi pune la dispoziţie lista parcelelor
pentru care ai solicitat sprijin în anul anterior, cu
suprafeţele determinate în urma controalelor
realizate de specialiştii Agenţiei, precum şi schiţa
parcelelor agricole.
Pentru fiecare parcelă în parte, poţi modifica,
corecta sau completa Declaraţia de suprafaţă şi
schiţa parcelei. Programul realizează verificări
ale datelor pe care le înscrii şi, dacă acestea nu
sunt complete sau au necorelări evidente, va
afişa o avertizare, ajutându-te astfel să
completezi corect Declaraţia.
De asemenea, poţi stabili datele finale pe
parcursul mai multor zile, aşa încât, dacă ai
nevoie de verificări, poţi să întrerupi lucrul cu
aplicaţia şi apoi să îl reiei, având păstrate datele
completate anterior.
Astfel, te poţi deplasa pe teren sau poţi solicita
sprijin pentru identificarea corectă a parcelei şi
completarea suprafeţei acesteia.
CUM POŢI FOLOSI IPA ONLINE?
DE CE SĂ FOLOSEŞTI IPA ONLINE?
Pentru a completa declaraţia de suprafaţă
folosind această aplicaţie, ai nevoie de un nume de
utilizator şi o parolă pe care numai tu le cunoşti,ca
să fii sigur că numai tu ai acces.
Pentru a învăţa cum să foloseşti programul, poţi
folosi butonul de asistenţă „?“ din aplicaţie, unde
vei găsi Manualul de utilizare şi filme de
prezentare. Poţi, de asemenea, să consulţi
manualul pe Internet, poţi participa la sesiunile de
instruire realizate de Agenţie sau poţi cere sprijin
specialiştilor APIA.
Pentru detalii, accesează www.apia.org.ro.
Poţi realiza completarea Declaraţiei de suprafaţă
pe parcursul mai multor şedinţe de lucru, cu mai
multă atenţie şi mai corect. Nu mai este nevoie să
desenezi parcelele pe hărţi de hârtie. În timp ce
lucrezi poţi afla:
ce suprafaţă ai desenat pe hartă;
dacă parcela desenată se suprapune peste
cele desenate de alţi fermieri;
dacă ai declarat o suprafaţă mai mare decât
suprafaţa blocului fizic.
Riscul depunerii unei declaraţii de suprafaţă
incorecte este mult mai mic, ca şi riscul de a primi
sancţiuni din această cauză.
În anul următor completării electronice a
Declaraţiei de suprafaţă, tot ce trebuie să faci
este să verifici dacă există modificări în Cerere
şi să faci numai acele modificări, realizând o
importantă economie de timp.
Declaraţia de suprafaţă completată de tine va fi
automat introdusă în Sistemul Integrat de
Administrare şi Control – aplicaţie prin care APIA
verifică Cererea ta de sprijin. Astfel, autorizarea
la plată se va face într-un timp mai scurt şi vei
primi sprijinul financiar mai repede.
Nu vei fi nevoit să completezi Declaraţia de
suprafaţă pe hârtie. Se reduc astfel timpul de
completare a cererii la sediul APIA şi
posibilitatea depunerii unei Cereri cu erori sau
incompletă.
Vei putea accesa rezultatele controalelor din
anii precedenţi.
Sursa: APIA
In degringolada aparuta cu reluarea platilor in luna martie 2013 pentru Campania 2012, unele site-uri agricole incita fermierii la iesirea in strada, fara a specifica faptul ca, legal, platile incep in data de 1decembrie a anului in curs si se termina in data de 30 iunie a anului urmator.
Noul guvern a fost luat prin surprindere in 2012, pe un buget facut de guvernul pedelist. Chiar daca banii alocati la Agricultura se regaseau in bugetul pe 2012, cheltuielile prevazute cu restituirea platilor necuvetite(sanctiuni) cerute de catre Comisia Europeana din anii anteriori si modernizarea sistemelor de administrare si control la APDRP si APIA(tot o cerinta a CE), au dat peste cap toate calculele.
Ministerul a fost nevoit sa cuprinda in bugetul pe 2013 sume importante de bani pentru a face toate platile aferente Campaniei 2012 dar si platilor in avans pe 2013.
Campania de depunere a cererilor la APIA nu aduce modificari spectaculoase. Cererea se poate consulta cu atentie aici, iar instructiunile de completare a formularului de cerere aici.
Declaratiile se fac in continuare pe soft-ul geografic IPA Online. Cei care nu-si schimba declaratia in 2013 fata de cea din 2012, actualizeaza fiecare parcela. Cei care adauga parcele, vor folosi instrumentele de digitizare. Persoanele care au avut control clasic pe teren in 2012 vor activa stratul de control si vor digitiza dupa masuratorile controlului pe teren, altfel, vor deveni debitori.
Perioada de depunere este 1 martie-15 mai 2013, fara penalizari si 16 mai-10 iunie 2013, cu penalizari de 1% pentru fiecare zi lucratoare de intarziere.
Noutate : ’Odata cu depunerea cererii de plata pe suprafata pentru anul 2013, pentru pregatirea aplicării politicii agricole comune 2014-2020, fermierii trebuie sa declare, sa identifice si sa delimiteze suprafetele de teren ce constituie zone de interes ecologic, prin intermediul aplicatiei IPA-online. Pentru a beneficia de drepturi de plata pe suprafata prin scheme de sprijin in cadrul politicii agricole comune 2014-2020, fermierii trebuie sa respecte practici agricole in beneficiul climei si mediului, cum ar fi: diversificarea culturilor, mentinerea pajistilor permanente si a zonelor de interes ecologic situate pe suprafetele agricole eligibile. Tipurile de zone de interes ecologic sunt definite in anexa nr. 4 la formularul-tip de cerere unica de plata pe suprafata pentru anul 2013.‘
Se excepteaza de la aceasta prevedere ’fermierii care exploateaza suprafete agricole mai mici de 10 ha, fermierii ale caror suprafete agricole eligibile sunt utilizate in totalitate ca pajisti permanente, precum si fermierii ale caror suprafete eligibile sunt cultivate in sistem de agricultura ecologica.’
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 01 martie – 31 august 2013, rentierii se pot prezenta la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pentru vizarea carnetelor de rentier agricol.
Rentierii agricoli cu domiciliul în Bucureşti se pot prezenta atât la Centrul APIA al Municipiului Bucureşti din Piaţa Rosetti nr. 4, sector 2, cât şi la Centrul judeţean APIA Ilfov din str. Cernişoara, nr. 92 A, sector 6.
Pentru vizarea carnetului, rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar/curator/tutore, în baza unei procuri autentice/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
De asemenea, rentierul agricol trebuie să prezinte următoarele documente:
– carnetul de rentier agricol;
– contractul de arendare;
– actul de identitate în original;
– document coordonate bancare (opţional);
– decizia de la comisia de expertiză medicală actualizată, pentru gradele de invaliditate I şi II (dacă decizia nu prevede că dosarul este nerevizuibil), în original şi în copie.
Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul respectiv poate fi încasată de moştenitorii săi, doar dacă, în perioada de vizare, moştenitorii vor depune la oricare centru judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, carnetul de rentier al defunctului (se depune obligatoriu), certificatul de deces (original şi copie), actul de succesiune (certificat de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ,,definitivă şi irevocabilă”, certificat de calitate de moştenitor) (original şi copie), B.I/C.I. a moştenitorului (original şi copie), împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original).
Sursa: APIA
Anual, Romania este sanctionata din cauza neconformitatii cheltuielilor politicii agricole comune cu legislatia UE. Auditul extern din 2012, a constatat din nou ca agentiile de plati responsabile cu platile pe suprafata si dezvoltarea rurala au cheltuit banii alocati din FEGA si FEADR la modul defectuos, nereusind sa recupereze platile necuvenite inainte de efectuarea platilor catre fermieri.
Desi Romania are o baza de date functionala, un sistem informatic de ultima generatie- folosind tehnici avansate de control pe teren si teledetectie-, Comisia Europeana a constatat(printr-un comunicat remis presei si datat 26.02.2013) si in 2012 ca procedurile de control nu sunt conforme cu normele UE si solicita returnarea sumelor cheltuite necuvenit prin asa numitele corectii financiare.
S-ar putea spune ca Romania are dreptul la replica in Organismul de reconciliere, ba ca va putea apela si la instantele europene pentru a reduce sanctiunile. Dar se stie prea bine faptul ca serviciile Comisiei Europene vin anual in Romania si constata prin controlul la fata locului, aceeasi proasta functionare a sistemelor de gestionare si control.
In anul 2012 sanctiunile comunicate de Comisie sunt incomparabil mai mici decat sanctiunile din anii trecuti.
Valoarea impactul financiar net al corectiei financiare in 2012 ia in considerare corectiile anterioare suprapuse si sumele deja recuperate de Comisia Europeana, astfel:
-Dezvoltare rurala(APDRP) – corectie propusa pentru deficiente ale controalelor privind eligibilitatea si cheltuielile beneficiarilor, precum si pentru deficiente in aplicarea de sanctiuni in cadrul masurii privind modernizarea exploatatiilor agricole-12,501 mil euro
-Dezvoltare rurala(APIA+APDRP) – corectie propusa pentru controale incomplete privind parcelele si registrele-2,96o mil euro
-Intarzierea platilor(APIA) – corectie propusa pentru intarzierea platilor-o,ooo mil. euro
Pentru evitarea acestor sanctiuni, cunoscute de mai bine de o jumatate de an, APIA si APDRP au trecut la programe rapide de modernizare, licitand servicii de instruire personal si de imbunatatire a sistemului informatic.
La urmatorul audit extern vom constata acelasi lucru: banii sunt aruncati aiurea pe doua institutii care gestioneaza fondurile europene FEGA si FEADR, fara sa se tina cont de solutia de unificare a celor doua agentii.
Pentru eficientizarea sistemului integrat de administrare si control de la APIA, ar fi ca institutiile statului(consilii locale, judetene, consultanta agricola, biserici, parohii, schituri, mitropolii) sa aiba interzis la depunerea solicitarilor de sprijin pe suprafata. Institutiile statului au generat cele mai multe plati necuvenite si nerecuperate.
APIA ar trebui sa interzica directorilor executivi si sefilor de servicii, accesul in baza de date de acasa, baza denumita sistem informatic de administrare si control, pentru ca acesta pune in pericol interesele financiare ale Comunitatii Europene. In baza de date se vad ordinele rapoartelor de control clasic pe teren si prin teledetectie, putand sa-ti anunti din timp acolitii de vizitele inspectorilor APIA sau sa vinzi informatii cu caracter personal. De asemenea, accesul de acasa a bazei de date geospatiale iti da posibilitatea sa vezi zonele din tara nedeclarate de fermieri si sa-ti faci pe baza lor o solicitare de subventie. Asta s-a intamplat, se intampla si se va intampla, daca autoritatile in drept nu intervin cat mai rapid.
In aceasta tara hotia a devenit o virtute iar alinierea la standardele europene un vesnic deziderat. Cazurile de directori APIA arestati, de controale pe teren facute la comanda, de directori de agentii sau secretari de stat angajati, avand firme agricole prospere, fac deliciul presei de ani de zile.
Demersul celor care isi fac asemenea planuri de intrare in normalitate a acestui stat si de stopare a hotiilor, este unul irealizabil.
Un fel de a umbla dupa cai verzi pe pereti sau dupa potcoave de cai morti. Si abatorizati.
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) este una dintre cele mai mari agentii ale statului. Ea este in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR).
Infiintata prin Legea 1/2004, APIA avea putini angajati, majoritatea pe post de neghina cernuta din directiile agricole judetene.
Ordonanta 1/2006 a blocat toate angajarile de functionari publici in tara, permitand peste noapte ca alte mii de oameni sa devina functionari publici la APIA. Agentia a fost desemnata sa gestioneze subventiile pe suprafata, printr-un proiect de infratire european.
Asta se intampla in februarie 2006, inainte cu un an de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Si dai pe facut liste, dupa telefoane, dupa pile si relatii, spagi,etc. Fostii PNTCD-isti au trecut rapid in taberele PNL si PD ingrosand listele cu pretentii la posturi bine platite.
Odata incheiat concursul si stabilite sediile, consultantii straini au dimensionat o retea de calculatoare in toate sediile, legate prin Intranet, un numar de masini si de aparate GPS pentru controlul pe teren, copiatoare, reglementari,etc. Pe tot parcursul anului 2006 s-au facut completari la baza de date, vizite pe teren, genoflexiuni, podul din picioare, orgii, chefuri pe langa tastaturile calculatoarelor dar si nunti lasate cu decese.
Iata cum arata configuratia retelei:
Subdimensionarea retelei, partea proasta a proiectului de infratire, a facut ca la primele audituri externe in centrele judetene, reteaua sa nu functioneze. Daca auditul se desfasura la Cluj, APIA interzicea functionarilor din alte judete sa nu intre pe aplicatie, pentru a nu o bloca.
Comisia Europeana in dibacia ei, in loc sa inghita neajunsul datorat proiectantului dar si proastei gestionari a retelei datorata autoritatilor romane, a amenintat constant cu anularea autorizatiei APIA de gestionare a fondurilor destinate agriculturii. Responsabilii unei astfel de adunaturi de masini, GPS-uri, calculatoare, curve, amante, securisti, neveste, rude si politruci erau din acelasi mediu cu fluturii, caltabosii, miticii, ciolosii, taberele si sarbii.
Rezultatul il cunoastem inca din 2011: Romania este sanctionata cu 140 mil euro pentru neajunsuri de toate felurile, perioada fiind 2007-2010.
La nivelul anului 2012, reteaua de calculatoare si bazele de date alfanumerice si geospatiale sunt cu mult imbunatatite, insuficient insa, ca toate operatiunile complexe premergatoare platilor catre fermieri, sa se desfasoare usor. Asta din cauza masurilor de plata noi, introduse anual in sistem, si care necesita modificari in softurile de baza ale retelei.
De exemplu, schema de preluare si prelucrare a cererilor de plata de mai jos este schimbata prin depunerea cererii online de catre fermier:
Acum, cererea depusa prin IPA Online este preluata in baza de date alfanumerice IACS(Sistem Integrat de Administrare si Control) si cea de date geospatiale SIVGIS, prin asa numita mapare.
Controlul administrativ se face interogand si baza de date a animalelor, rezultand la final o decizie de plata in care fermierul isi poate vedea toate tipurile de plati dar si controalele aferente acestor masuri.
Nu cred ca tanarul ministru Daniel Constantin va avea viata lunga la acest minister, mai ales ca e pregatit in domeniu si a fost si director general la APIA. Il mananca deja de viu prietenii din coalitie, aflati in lupta crancena pentru posturi si licitatiile pe bani grei de la toate agentiile din subordinea ministerului.
Cea mai buna miscare ar fi ca APIA sa inghita de indata Agentia de Dezvoltare Rurala si Pescuit(APDRP), unificand doua agentii care gestioneaza cam aceleasi fonduri (FADR si FEGA), nu si aceleasi ‘fonctii’.
Pana in luna mai, mai functioneaza APIA?
Comentarii recente