Pentru a veni in sprijinul fermierilor, functionarilor din APIA Cluj, din primariile jud. Cluj, dar si bibliotecarilor de la bibliotecile orasenesti si comunale, voi descrie mai jos unitatile administrative desemnate pentru astfel de subventii, prevazute in Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013.
Fermierii isi vor localiza comuna din care fac parte si isi vor bifa mai usor pe cererea de pe suportul de hartie, pachetele financiare la care au dreptul; la cerere se adauga copii dupa actele de identitate, acte firma, asociatie, persoana fizica,etc., un extras de cont bancar si cererea depusa electronic in softul IPA Online, accesibil tuturor.
Functionarii APIA Cluj pot mai simplu ajuta fermierul sa-si completeze cererea scrisa, avand hartile de aici in copie si la indemana. Astfel, nu vor mai confunda vaca cu…fluturele. Fermierii care nu si-au depus online cererea, vor fi ajutati de catre functionarii APIA, care le vor controla la final toate documentele, astfel incat, ele sa fie in regula, inainte de inregistrarea cererii de plata.
Functionarii de la primarii isi pot selecta si descarca de aici doar propriile comune; vor ajuta fermierul la identificarea terenurilor, depuneri de cerere online si alegerea adecvata a pachetelor financiare, astfel incat solicitarile prezentate la APIA, sa poata fi in regula si inregistrate in baza de date.
AxaI din PNDR(plati pe suprafata):
Schema de sprijin pentru orez din zonele defavorizate, altele decat zona montana(plata PNDC in 2012 valoarea a fost de 35 euro/ha; orezul este planta in teren arabil, grupa I, cereale pentru boabe, cu codul 111 )
Axa II din PNDR(dezvoltare rurala):
Masura 211 ZMD, valoare-107euro/ha
Masura 212 ZDS, valoare-80euro/ha
Masura 214: pachetul 1-pajisti cu inalta valoare naturala- valoare 124euro/ha
pachetul 2-practici agricole traditionale- valoare 58 euro/ha
pachetul 3-pajisti pentru pasari-valoare 209 euro/ha
pachetul 6-pajisti importante pentru fluturi-valoare 240euro/ha
In jud. Cluj, fermierii mai pot accesa:
Masura 214
pachetul 4-culturi verzi- 130euro/ha
pachetul 5-agricultura ecologica
varianta 5.1 Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutret)- valoare 162euro/ha
| varianta 5.2 Legume (inclusiv ciuperci si cartofi)-valoare 335euro/havarianta 5.3 Livezi-valoare 393euro/havarianta 5.4 Vii-valoare 393euro/ha
varianta 5.5 Plante medicinale şi aromatice- valoare 270euro/ha |
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), prin anuntul cu nr.125474 din data de 13.06.2012 de pe e-licitatie.ro, atribuia firmei SIVECO Romania SA un contract in valoare de 2,157,755.18 RON, fara TVA. Descrierea contractului specifica efectuarea de “Servicii de suport tehnic pentru 1509 licente software licentiate Siveco Applications 2011 detinute de achizitor(APIA)”.
APIA s-a justificat ca a folosit procedura de negociere fara anunt de participare datorita faptului ca “Lucrarile / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive legate de protejarea unor drepturi de exclusivitate”.
Dupa preluarea fraielor agentiei de catre Dorel Benu, prin anuntul de participare nr.138270 din data de18.08.2012, acesta a solicitat dezvoltarea, modificarea si extinderea sistemului informatic al APIA.
Nu mai este cazul sa ne intrebam de ce s-a cerut modificarea sistemului informatic, pentru ca se cunoaste cat de greoi se lucreaza cu baza de date.
Lovita la ficati, SIVECO nu s-a lasat nici ea mai prejos si a solicitat bani in plus pentru modulele nou create in baza de date, pentru platile la gasca cu gat rosu, asa numitul pachet 7 agromediu, pajisti pentru fluturi, pachet 6 agromediu, ecoconditonalitate,etc., intr-un cuvant, bani pentru servicii de implementare modificari pentru modulele standard SIVECO Aplications. Anuntul de atribuire nr.130706 din data de 16.11.2012 are aceeasi justificare: “Lucrarile / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive legate de protejarea unor drepturi de exclusivitate”.
Ca un facut, in data de 24.11.2012, prin anuntul nr. 131081, APIA a atribuit contractul de dezvoltarea, modificarea si extinderea sistemului informatic, firmei TEAMNET INTERNATIONAL S.A., in valoare de 5,230,000.00 RON, fara TVA .
Desigur, firma castigatoare nu putea lucra pe un software licentiat fara subcontractorul SIVECO, caruia i-a cedat de nevoie 65% din valoarea contractului, suma insemnand 3,399,500.00 RON, fara TVA.
Ce se urmareste prin modernizarea sistemului informatic al APIA in 2013?
Se va modifica cererea de plata electonica; generarea ei in perioadele de depunere a solicitarilor de subventie(1 martie-15 mai), se suprapunea cu prelucrarea dosarului de plata din anul anterior(1 dec. anul curent.-30 iunie anul urmator), consecinta fiind imposibilitatea generarii automate a cererii.
Un alt modul va fi creat pentru recuperarea platilor necuvenite pentru pachetul 5, agricultura ecologica.
Pentru masurile de piata se vor dezvolta module privitoare la ajutorul de ‘fructe in scoli’ si ‘lapte in scoli’. De asemenea, se vor rezolva disfunctionalitatile existente in transmiterea la plata a borderourilor CAMPI(Compartiment Autorizare Masuri de Piata – Interventie) si verificarea conturilor bancare CAMPI.
Amintim ca baza de date alfanumerice IACS a fost facuta de catre SIVECO.
APIA lucreaza cu mai multe baze de date dar acestea trebuie sa fie compatibile, astfel incat controalele administrative a dosarelor de plata sa se desfasoare cu usurinta.
Baza de date geospatiale a fost facuta tot de catre SIVECO(SivGis).
In softul IPA Online(realizat de o firma germana) dar si in SivGis, se vor adauga functionalitati de etichetare a obiectelor spatiale, un strat spatial pentru inregistrarea parcelelor aflate in reconversie viticola si un altul pentru inregistrarea parcelelor aflate in agricultura ecologica.
Pe masura ce Ministerul Apararii Nationale(MAN), conform Legii 136/2010, va actualiza sistemul de identificare a parcelelor agricole(LPIS) si va furniza ortofotoplanuri noi, se vor actualiza si staturile spatiale de tip ‘referinta’.
Ceea ce mi se pare interesant este ca se vor implementa servicii webmapping(WMS-Web Map Server) care vor usura vizualizarea si interogarea datelor geospatiale.
De asemenea, se va implementa o functie de control a datelor din baza de date si se vor stabili indicatori de monitorizare si evaluare a programelor de dezvoltare rurala 2007-2013.
Din pacate, contractul de modernizare a sistemului informatic, blocheaza deocamdata efectuarea unor plati din Campania 2012, si, cu siguranta va ingreuna campania de depunere a cererilor de subventie pe 2013.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte că până la 31 ianuarie 2013 (inclusiv) se depun cererile pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză pentru motorina utilizată în agricultură, trimestrul IV 2012.
Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură.
Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare depun cererile trimestriale de solicitare a ajutorului de stat însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi de documentele prevăzute de Ordinul MADR nr. 126/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit Ordinului MADR nr. 126/2010 cu modificările şi completările ulterioare, „cererea trimestrială de rambursare a ajutorului de stat nu poate depăşi 40% din cantitatea totală stabilită conform acordului prealabil de finanţare prin rambursare”
Cantităţile de motorină ce beneficiează de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare se stabilesc prin ordin al ministrului cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu încadrare în prevederile bugetare aprobate.
Beneficiarii accizei reduse pentru motorina utilizată în agricultură riscă amenzi de până la 20.000 de lei, dar şi pierderea dreptului de a încasa acest ajutor de stat pentru o perioadă de trei ani, dacă în urma controalelor se dovedeşte că au beneficiat de un ajutor necuvenit.
Vânzarea motorinei pentru care s-a acordat ajutor de stat sau utilizarea acesteia în alte scopuri decât cele prevăzute de lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei.
Ajutor necuvenit reprezintă orice sumă care, în urma verificărilor efectuate de către APIA sau de către alte instituţii abilitate, se constată că a fost acordată beneficiarilor care nu au respectat prevederile legale.
Beneficiarii care, prin înscrierea sau atestarea de date nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului de stat, au încasat sume de la bugetul de stat în mod necuvenit nu mai beneficiază de ajutor pentru o perioadă de trei ani. Totodată, sumele reprezentând ajutor necuvenit se recuperează de la beneficiarii ajutorului de stat.
Sursa: APIA
AxaI din PNDR(plati pe suprafata):
-schema de plata unica pe suprafata SAPS
-plati nationale directe complementare: PNDC1,PNDC2,PNDC3,PNDC4,PNDC5,PNDC6
-schema de plata separata pentru zahar
-schema de sprijin pentru orez din zonele defavorizate, altele decat zona montana 
Axa II din PNDR(dezvoltare rurala):
Masura 211 ZMD
valoare107euro/ha
Masura 212 ZDS 
valoare 80euro/ha
ZSD 
valoare 94euro/ha
Masura 214: pachetul 1-pajisti cu inalta valoare naturala 
valoare 124 euro/ha
pachetul 2-practici agricole traditionale- valoare 24 euro/ha
pachetul 3-pajisti pentru pasari
P3-IBA – Crex crex 
valoare 209 euro/ha
P3-IBA – Lanius minor şi Falco vespertinus 
valoare 101 euro/ha
pachetul 4-culturi verzi- 130euro/ha
pachetul 5-agricultura ecologica
Varianta 5.1 Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ)- valoare 162euro/ha
| Varianta 5.2 Legume (inclusiv ciupercişi cartofi)-valoare 335euro/ha
Varianta 5.3 Livezi-valoare 393euro/ha Varianta 5.4 Vii-valoare 393euro/ha Varianta 5.5 Plante medicinale şi aromatice- valoare 270euro/ha |
pachetul 6-pajisti importante pentru fluturi 
valoare 240euro/ha
pachetul 7- terenuri arabile importante ca zone de hranire pentru gasca cu gat rosu 
valoare 171euro/ha
Eminescu la Blaj
de Radu Brates
Oraşul îi vorbeşte copilului-poet
De lupte, suferinţe, idealuri…
Târnava-şi mişcă apele-ncet
Printre zăvoaie şi dealuri.
Iar cărturari în chilii obscure
Citesc trecutul din pagini vechi
Sună-n noapte zvon de pădure
Şi clopote-n turlele vechi.
Fost coleg de scoala primara la Blaj si la Canal cu Corneliu Coposu, Radu Brates (pseudonim al lui Gheorghe I. Biriş; nacut 16 martie 1913, Ciufud, azi Izvoarele, judeţul Alba – decedat 11 iulie 1973, Blaj, judeţul Alba) este un publicist, istoric literar şi poet. Este fiul Anei şi al lui Ioan Biriş, ţărani. A urmat şcoala primară în satul natal şi Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj. A debutat cu versuri, sub pseudonimul G.B. Târnăveanu, în „Unirea poporului” (Blaj, 1928). Student la Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj (1930-1934), a frecventat cenaclul literar al lui Victor Papilian şi a lucrat la Muzeul Limbii Române. Profesor la liceul din Blaj unde învăţase (1935-1948) şi director la Şcoala de Arte şi Meserii din acelaşi oraş, revine la Cluj ca şef de temă în cadrul Institutului de Lingvistică (1949-1952).
Unul dintre juristii Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Cluj este acuzat ca, in loc sa apere interesele institutiei de la care isi ia salariul, favorizeaza o firma de la care APIA Cluj are de primit bani. Fostul angajat al APIA Cluj, Antoniu Poienaru a depus la Departamentul pentru lupta antifrauda – DLAF o sesizare in care o acuza pe Cristina Barbur (jurist in cadrul APIA Cluj) ca a “uitat” sa inscrie interesele institutiei la masa credala a falimentului firmei Milbra. Gazeta de Cluj a mai scris despre modul in care SC Milbra a primit subventii din partea APIA Cluj chiar si cand societatea se afla in lichidare.
Antoniu Poienaru, a lucrat in cadrul APIA Cluj pana in momentul in care a inceput sa sesizeze diferite institutii de control despre o serie de afaceri care se derulau in cadrul APIA Cluj.
“In mod tendentios, jr. Barbur Cristina, nu a comunicat responsabilului de dosar al SC Milbra SRL, in 2009, Poienaru Antoniu, inscrisul depus la APIA de catre firma de lichidare. Modificarea administratorului statutar s-a facut impotriva legii, in luna dec. 2009, 07.12.2009 fiind data la care mi s-au luat toate dosarele marilor fermieri. Firma de lichidare Solvendi a primit decizia judecatorului sindic la data de 7.05.2009. De la aceasta data si pe parcursul intregului an 2009, lichidatorul a capatat trei forme juridice, nemodificate in baza de date IACS a APIA. Spre probatiune, cererea de plata nr. 4021973 din data de 14/05/2009 s-a facut in numele administratorului statutar si decizia de plata nr. 3412733 / 25.05.2010. Incalcandu-se art. 86 din Legea 85/2006 si art. 36 din OUG 66/2011, APIA a emis si in 2011 catre SC Milbra 2002 SRL o noua decizie de plata cu nr. 3273978/26.10.2011. Conform art. 20, alin. 3, lit. b, art. 21, alin. 11, art. 22 si art. 23 din OUG 66/2011, va rog sa dispuneti un control la cauza sus-mentionata.”, arata Poienaru in sesizarea trimisa la DLAF. Ca raspuns la aceasta plangere, reprezentatii DLAF au declarat ca in situatia in care intre SC Milbra si APIA Cluj se afla un proces pe rol, inspectorii DLAF nu pot lua nici o decizie pana la terminarea procesului.
DLAF pus pe “mute”
Insa, acesta este raspunsul tipic venit din partea oricarei autoritati de control din Romania atunci cand este sesizata o suspiciune de frauda.
“In adresa 7/234/2C11/2012, am sesizat clar tentativa de fraudare a bugetului comunitar si national, venita din partea reprezentantilor Apia Cluj. Agentia a pierdut in instanta, din cauze pe care refuzati sa le cercetati, platind din banii nostri si ai comunitatii, subventii unei firme falimentare. Am invocat toate articolele si procedurile pe care jurista Barbur Cristina le-a incalcat cu buna stiinta. Vad ca refuzati sa faceti cercetari, aruncand responsabilitatea in ograda justitiei, atunci cand e vorba sa aparati institutii de stat. Cand vine vorba sa rezolvati cazurile de fermieri suspectati de fraudarea bugetelor comunitare si nationale, implacabil, trimiteti ‘spre competenta solutionare’ dosarele la APIA. Asa arata toate raspunsurile Dvs. pe care fermierii de pe blogul meu mi le trimit in speranta ca pot eu sa-i ajut! De altfel, impresia mea este ca ma adresez unui soft care aranjeaza si da raspuns automat, cand se fac sesizari la DLAF. Daca DLAF ar functiona ‘la intreaga capacitate’, s-ar uita de curiozitate pe e-licitatii, la continutul contestatiilor vesnic respinse, la licitatiile cu dedicatie organizate de catre APIA. Sumele imense puse in miscare, pentru a face plati comunitare pe suprafata, intr-o tara fara cadastru, ar trebui sa va dea de gandit si sa creeze suspiciuni de frauda. Mie imi creeaza frisoane, ca platitor de taxe si impozite, mai ales ca stiu sistemul din interior”, mai spune Poienaru.
Licitatii pe care le vede doar cine trebuie
Gazeta de Cluj a prezentat in mai multe randuri licitatiile suspecte care au loc in cadrul APIA, fara ca niciodata vreo institutie de control sa se fi sesizata. Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura (APIA) este una dintre institutiile statului prin care se scurg bani publici catre firmele abonate la contractele cu statul. Chiar daca taranii sau intreprinzatorii de talie medie din agricultura nu utilizeaza softurile cumparate de institutie si nu beneficiaza de ajutoare, cei de la APIA scot la bataie contracte pe banda rulanta.
Anul trecut, APIA a facut o “licitatie restransa accelerata“ pentru cumpararea de “servicii de intretinere si reparatii de software”, chiar daca multi dintre angajatii APIA au doar cunostinte de baza in operarea unui calculator. Castigatorul contractului a fost firma Romsys, care a primit 168.000 de euro. Tot in 2012, APIA a acordat, fara licitatie, contractul “Servicii de suport tehnic si servicii de actualizare licente”. Statul a platit, pentru aceste servicii peste 2 milioane de lei firmei Siveco. In septembrie, pentru “ SERVICII DE CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI SERVICIILOR DE CONTROL PRIN TELEDETECTIE”, atentie, nu furnizarea unui serviciu de teledetectie, ci controlul acestui serviciu, APIA a platit 1.238.636 de lei societatii ESTEREOFOTO GEOENGENHARIA SA. In mod ciudat, pentru un contract similar organizat cu doar doua luni inainte (Servicii de control prin teledetectie a cererilor de plata pe suprafata), APIA a platit firmei timisorene GAUSS S.R.L nu mai putin de 4.402.725 de lei.
Afacere de succes
Milbra 2002 a fost infiintata de italianul Alessandro Spinelli care a concesionat peste 1.600 de hectare de teren agricol pentru care a primit subventii. Multumita conducerii APIA Cluj, SC Milbra 2002 a primit subventii de peste 260.000 de euro, chiar si dupa ce aceasta societate a intrat in faliment in 2008. “Cu exceptia anului 2007 cand Milbra 2002 a inregistrat un rezultat net pozitiv, activitatea sa a fost nerentabila inregistrand pierderi, apogeul fiind inregistrat in primul an cand pierderea inregistrata a fost in cuantum de 768.557 lei”, arata raportul practicianului in insolventa Marius Grecu, care s-a ocupat de lichidarea acestei societati. Mai mult, cei de la Milbra 2002 au luat utilaje in leasing de circa 700.000 de euro. Ratele nu au mai fost platite, iar o parte dintre utilaje au fost luate inapoi.
Agricultura pe hartie
Gazeta de Cluj a prezentat faptul ca cei de la APIA Cluj au administrat fonduri unei societati care era in faliment. De asemenea, un alt aspect interesant al agriculturii clujene il reprezinta faptul ca societatile care detin marile terenuri agricole sunt cu capital strain.
SC Milbra 2002, unul dintre cei mai mari investitori in agricultura din Cluj, si SC Agritalia au detinut mii de hectare de teren agricol, teren care, si acum, in mare parte a ramas necultivat, societatile au falimentat, dar actionarii au reusit sa castige sute de mii de euro si si-au deschis alte societati tot cu profil agricol. Schema de castig este relativ simpla si implica fonduri europene. Spre exemplu, statul roman a platit in 2011 ajutoare pentru peste 350.000 de hectare de teren, pamanturi care, in schimb, au ramas nemuncite. Investitorul cumpara teren de la tarani sau il concesioneaza de la consiliile locale ale primariilor pe preturi de nimic. Spre exemplu, daca esti un bun negociator, in urma cu cativa ani puteai cumpara cu 100 de euro un hectar de teren, acum pretul a mai crescut ajungand la cateva sute. La consiliile locale preturile de concesionare sunt mult mai mici. Cu dovada detinerii acestor terenuri, “investitorul” face o cerere catre APIA in care solicita sa fie subventionat pentru lucrari agricole, iar APIA acorda acesti bani in functie de lucrarile prezentate. Cea mai mica subventie este de circa 80 de euro/hectar, iar doar anul acesta circa 27 de milioane de euro au fost incasate pentru insamantari fictive. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricola, iar singura obligatie pentru a primi acesti bani este ca proprietarii sa mentina suprafetele „in bune conditii agricole si de mediu”.
SC Milbra 2002 a intrat in insolventa in 2008 si a falimentat la inceputul acestui an. Cu toate acestea, APIA Cluj a acordat acestei societati subventii de peste 266.000 de euro.
Sursa: Gazeta de Cluj
Motto:
şi ai de grijă cât mai bine, cât mai bine, Constantine, când ajungi la Bucureşti,
căci la oraş sunt oameni care vor să-ţi ceară din parale,
fii atent să n-o păţeşti.
versuri de Mircea Vintilă
Ascuns de mai bine de două luni de zile pe Facebook, sau ‘mereu aproape’ de trustul antenelor lui Voiculescu, Daniel Constantin ne anunţă printr-un comunicat de pe site-ul MADR, datat 8.01.2013 că pleacă la o expoziţie la Berlin.
Nici că-i pasă de fermierii care sună disperaţi la centrele locale, judeţene sau la centrala APIA, pentru a întreba de ce nu se mai fac plăţi.
În mod normal, până la alegerile din 9.12.2012, APIA aflată în subordinea MADR, anunţa pompos că se fac plăţi în avans, în perioada 16 octombrie-30 noiembrie 2012, în procent de 50% din SAPS. Avansul s-a plătit, urmând ca în perioada 1 decembrie 2012-30 iunie 2013, să se facă plăţile în totalitate, pentru cei care n-au fost pe listele de avans şi diferenţele, pentru cei aflaţi pe aceste liste.
În data de 3.12.2012 APIA anunţa că face plăţi iar fermierii se sunau încântaţi, frecându-şi mâinile că îşi pot face calcule pentru campania agricolă viitoare, însă, imediat după alegeri, totul s-a blocat. Agenţia s-a răstit la fermieri, că stau la mila subvenţiei, spunând că nu mai sunt bani, iar MADR a scăldat-o cu un ultim comunicat datat 10.12.2012.
Ce s-a întâmplat? M-am adresat printr-un e-mail dir. gen. al APIA, Dorel Benu, solicitând acestuia să dea un comunicat şi să informeze corect şi transparent fermierii, spunându-i să destructureze mafia portocalie din această instituţie, care dezinformează fermierii. N-am primit niciun răspuns. APIA a invitat fermierii să vină la agenţie, unde urmau să primească adeverinţe. Cu adeverinţele acestea, fermierii puteau să meargă la băncile cu care APIA avea protocoale şi să se împrumute de bani, în contravaloare cu subvenţiile cuvenite, urmând ca agenţia să livreze banii, când îi va avea, direct băncilor creditoare.
Numai că, socoteala din târg, vorba proverbului, nu se potriveşte cu cea de acasă.
Unii fermieri au solicitat băncilor agreate, încă din vară, pe baza adeverinţelor eliberate de APIA, banii în avans pentru SAPS sau animale, în procent de până la 90%, având şi garanţia Fondului de Garantare a Creditului Rural. Agenţia a anunţat apoi că nu are bani nici pentru zonele defavorizate, plăţile de agromediu sau top-up-uri, aşa numitele plăţi naţionale directe complementare. Nu toate băncile au fost autorizate pentru a da împrumut, pentru toate măsurile gestionate de APIA. Unele bănci dădeau împrumut doar pentru SAPS, altele doar pentru agromediu, şamd.
Fermierul are doar un singur cont, încă de la depunerea cererii anuale, prin care îşi solicită subvenţia. Dacă APIA îl trimite la altă bancă acum, pentru că nu are bani, nu-i poate elibera nici adeverinţa, asta însemnând deschiderea altui cont, pe acelaşi nume, lucru imposibil de prelucrat în baza de date. În loc să se fi gândit din timp, agenţia putea ordona firmei de casă SIVECO(citit invers- o, ce vis!) să facă un modul, astfel încât, baza de date să preia mai multe conturi ale fermierilor, cu precădere de la băncile agreate. Astfel stând lucrurile, fermierii care au cererile eligibile la plată, sunt blocaţi, ei luând pentru o măsură bani cu împrumut de la o bancă, ce nu e autorizată pentru alte măsuri de plată. La altă bancă, cum spuneam, fermierul nu-şi mai poate deschide un cont, pentru că baza de date IACS a APIA ‘vede’ doar un singur cont.
APIA dă în aceste momente soluţii năucitoare fermierilor, spunându-le să-şi achite primul împrumut SAPS, spre exemplu, cu prima bancă, iar apoi, le va închide contul şi le va elibera altă adeverinţă, pentru altă bancă, pentru a împrumuta bani pentru zona de hrănire a gâştii cu gât roşu, din pachetul 7 agromediu. Deci, închizi un cont în baza de date, în dosarul fermierului, apoi îi deschizi un altul.
Păi futu-i raţa şi gâsca mamii ei de trebă!.
Înteleg că decontările nu s-au făcut în totalitate la motorină, nu s-au efectuat în totalitate plăţile pentru compensarea efectelor secetei din 2012, la bovine şi ovine n-au început plăţile, deşi, toate controalele s-au efectuat; controalele pe teren, teledetecţie, controlul calităţii teledetecţiei, nu s-au anunţat ca fiind încheiate, controalele la măsurile delegate de la APDRP(zona defavorizată, agromediu şi bunăstarea animalelor), nu s-au anunţat, de asemenea, ca încheiate; de actualizarea LPIS pe care o efectuază Armata, şi controlul calităţii actualizării, nu se ştie nimic,etc.
Voi, cei în drept, credeţi cumva că vorbiţi cu colecţionari de fluturi sau cu ţăranul român?
‘Cine dracu’ vă credeţi voi?’.
La multi ani cu sanatate in 2013 tuturor fermierilor care asteapta subventiile, dupa un an 2012 extrem de dificil, incredere si speranta.
La multi ani tuturor fermierilor cu numele de Ioan.
Unul dintre cele mai rasunatoare falimente din agricultura clujeana este cel al societații Milbra 2002, patronata de italianul Alesandro Spinelli. Dupa ce a concesionat o buna parte din terenurile agricole din județ și a primit subvenții de la APIA Cluj, SC Milbra 2002 a intrat brusc in insolvența. Insa, chiar daca patronul societații Milbra nu este de gasit, magistrații care judeca insovența Milbra au decis ca Spinelli sa suporte datoriile acumulate de firma și care ajung la 5,9 milioane de lei.
SC Milbra 2002, unul dintre cei mai mari investitori in agricultura din Cluj, si SC Agritalia au detinut mii de hectare de teren agricol, teren care si acum, in mare parte a ramas necultivat, societatile au falimentat, dar actionarii au reusit sa castige sute de mii de euro si si-au deschis alte societati tot cu profil agricol.
La sfarșitul anului 2008, SC Milbra a intrat in faliment in urma unui scandal de care se leaga și modul in care șeful APIA Cluj a condus instituția. Executorul judiciar desemnat de instanța este SC Solvendi, iar reprezentanții acestei firme de insolvența au cerut ca patronul și administratorul firmei Milbra sa raspunda patrimonial pentru prejudiciul produs de societatea lui, iar judecatorii clujeni au raspuns afirmativ cererii.
“Admite cererea precizata formulata de lichidatorul judiciar SOLVENDI SPRL desemnat sa administreze procedura falimentului debitoarei SC Milbra 2002 SRL, cererea avand ca obiect antrenarea raspunderii paratului Spinelli Alesandro si in consecinta: Obliga paratul sa suporte pasivului debitoarei SC M. 2002 SRL in cuantum 5.906.290,75 lei. Definitiva si executorie. Cu drept de recurs in termen de 7 zile de la comunicare”, arata ultima soluție judecatoreasca referitoare la insolvența Milbra.
Multumita conducerii APIA Cluj, SC Milbra 2002 a primit subventii de peste 260.000 de euro, chiar si dupa ce aceasta societate a intrat in faliment in 2008. Pentru aceasta neregula, cei de la Departamentul de Lupta impotriva Fraudelor investigheaza cazul, dar din motive interne rezultatul anchetei intarzie sa fie facut public.
“Cu exceptia anului 2007 cand Milbra 2002 a inregistrat un rezultat net pozitiv, activitatea sa a fost nerentabila inregistrand pierderi, apogeul fiind inregistrat in primul an cand pierderea inregistrata a fost in cuantum de 768.557 lei”, arata raportul practicianului in insolventa Marius Grecu, care s-a ocupat de lichidarea acestei societati.
Mai mult, cei de la Milbra 2002 au luat utilaje in leasing de circa 700.000 de euro. Ratele nu au mai fost platite, iar o parte dintre utilaje au fost luate inapoi.
Schema falimentului
Un alt contract interesant incheiat de Milbra 2002 inainte de a falimenta este cel cu SC IMG Romania. Interesant este la acest contract ca cele doua societati au un lucru in comun, pe Alessandro Spinelli, care a fost patronul ambelor societati. Mai mult, IMG Romania a figurat in structura actionariatului la Milbra cu 10%.
“Contract de prestari servicii nr. 130 din 01.06.2008 incheiat intre SC IMG Romania SRL
Cluj-Napoca, in calitate de prestator si SC Milbra 2002 SRL, in calitate de beneficiar avand
ca obiect exploatare, terasare, umplutura, transportare interna-externa, balastru natural si
nivelare. Contractul s-a incheiat pe o durata de 2 ani, pretul prestatiei fiind de 400.000 lei,
urmand ca acesta sa fie achitat la data efectuarii prestatiei.Contravaloarea serviciilor prestate catre societatea debitoare si neachitate este de 325.175,59 lei, potrivit facturii fiscale nr. 21/16.02.2009, suma fiind inscrisa in tabelul preliminar al creantelor detinute impotriva SC Milbra 2002 SRL”, arata dosarul de insolventa al SC Milbra.
Conform raportului, printre motivele care au dus la falimentul acestei firme se numara si conditiile meteo. “Datorita conditiilor meteo nefavorabile din toamna anului 2007, suprafata de 500 de Ha de porumb a fost recoltata cu foarte mare intarziere, astfel, calitatea porumbului a fost afectata (sub influenta umiditatii ridicate). Pentru uscarea acestui porumb au fost antrenate costuri suplimentare, costuri care au contribuit la degradarea situatiei societatii. In primavara anului 2008 lucrarile de semanat au fost ingreunate datorita faptului ca araturile de toamna in anul 2007 nu au fost efectuate, precum si a lipsei de disponibilitati banesti. In anul 2009 subventia de la APIA s-a incasat cu intarziere, astfel ca societatea nu a dispus de fondurile banesti necesare pentru desfasurarea in conditii normale a activitatii”, arata raportul.
De asemenea, “management defectuos al societatii, datorita gestionarii precare a activelor detinute in patrimoniu, precum si neaplicarea unor masuri menite sa redreseze situatia financiara a firmei. Acestea au condus la accentuarea datoriilor si sporirea gradului de indatorare. Odata cu sporirea gradului de indatorare a crescut si riscul de insolvabilitate al
societatii. Utilizarea ineficienta a resurselor societatii in primul si ultimul an, indicata de faptul ca
totalul veniturilor inregistrate de societate sunt devansate de totalul cheltuielilor generate de desfasurarea activitatii.In urma analizei ce face obiectul prezentului raport s-au constatat anumite nereguli in contabilitatea SC Milbra 2002 SRL. Astfel, s-a constatat ca exista neconcordante intre datele din bilantul la decembrie 2008 si balanta aferenta, precum si intre datele din listele de inventar si cele din balanta. In ceea ce priveste inventarul de la decembrie 2008, acesta a fost intocmit eronat”, se mai prezinta in document.
Angajat la APIA dat afara dupa ce s-a legat de Milbra
Unul dintre fostii angajati ai APIA Cluj, Antoniu Poienaru a facut mai multe plangeri penale in care cerea tragerea la raspundere a persoanelor vinovate si doar inspectorii de la Departamentul de Lupta Antifrauda au deschis un dosar.
“Situatia dosarului RO253951123 (codul unic al societatii Milbra 2002, n.red.) frizeaza penalul intrucat in anul 2009 a intrat sub control judiciar si toti creditorii si-au ridicat utilajele. Va rog sa dispuneti un control privind modul in care firma cu RO253951123 isi poate justifica plata pe 2009 atata timp cat toti creditorii si-au ridicat utilajele. Mentionez ca am instiintat verbal conducerea, in repetate randuri, pe Serban Gheorghe, director coordonator si Ciuca Maria dir. Coord adj., ca voi sesiza Serviciul Antifrauda cu privire la mai multe firme pe care le acopera prin diverse mijloace si care sunt suspectate de fraudarea bugetelor comunitare. De ce s-a permis firmei SC Milbra 2002 SRL sa declare la APIA Cluj in 2010 peste 400 ha de cultura verde, fara sa cultive asa ceva, cum arata si rapoartele noului administrator ca nu s-a cheltuit nimic pentru insamantarea acestei suprafete? Asta se cheama tentativa de frauda la bugetele comunitare”, arata Poienaru intr-o plangere. Dupa ce a atras atentia asupra acestor nereguli, Poienaru a fost dat afara din cadrul APIA Cluj.
Statul si UE platesc cu ochii inchisi
Statul roman a platit in 2011 ajutoare pentru peste 350.000 de hectare de teren, pamanturi care, in schimb, au ramas nemuncite. Investitorul cumpara teren de la tarani sau il concesioneaza de la consiliile locale ale primariilor pe preturi de nimic. Spre exemplu, daca esti un bun negociator, in urma cu cativa ani puteai cumpara cu 100 de euro un hectar de teren, acum pretul a mai crescut ajungand la cateva sute. La consiliile locale preturile de concesionare sunt mult mai mici. Cu dovada detinerii acestor terenuri, “investitorul” face o cerere catre APIA in care solicita sa fie subventionat pentru lucrari agricole, iar APIA acorda acesti bani in functie de lucrarile prezentate. Cea mai mica subventie este de circa 80 de euro/hectar, iar doar anul acesta circa 27 de milioane de euro au fost incasate pentru insamantari fictive. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricola, iar singura obligatie pentru a primi acesti bani este ca proprietarii sa mentina suprafetele „in bune conditii agricole si de mediu”.
Sursa: Gazeta de Cluj
Imi aduc aminte, cu drag, de sarbatoarea de Craciun din copilarie. Parintii mei, D-zeu sa-i odihneasca, stiau secretele tainice ale acestei sarbatori. Erau copii de tarani de pe Valea Muresului si a Tarnavelor.
Cardinalul Todea, parintele confesor, i- a educat la Casa Domnului din Blaj in credinta fata de D-zeu. De fapt, in ’scoalele’ Blajului nu se facea decat politica bunei credinte in neamul romanesc si in D-zeu. In acest fel si-au construit parintii mei familia. Eram trei baieti si doua fete, dintr-un total de sase copii. Primul copil le-a murit pe vremea cand erau profesori intr-un sat amarat din Ardeal. Seria de cinci a venit dupa cum erau repartizati ca profesori. Ultima destinatie pentru ei a fost liceul din Ocna Mures.
In fiecare an, o sora mai mare de-a tatalui meu, Sora Tereza, venea acasa la noi si se imbraca in Mos Craciun. N-o recunosteam nici in ruptul capului, desi, cu ea faceam ore de religie. Orele de religie le faceam pe ascuns, ca si slujbele oficiate de catre ‘mafia blajeana’, la noi in casa. Matusa mea, calugarita pe post de Mos Craciun, fusese inchisa sase ani la Gherla pentru ca nu a renuntat la greco-catolicism. Securitatea ne supraveghea intens. La noi acasa ‘mari minuni se intamplara’. Marile sarbatori religioase, dupa calendarul greco-catolic, se ceremoniau cu usile inchise si cu fosti preoti, proaspat iesiti din inchisorile comuniste. Cardinalul Todea era capul rautatilor si mijlocitorul ‘betiilor spirituale’.
O adevarata corvoada erau zilele de sarbatori. Podelele din casa trebuiau ’surluite’, curtea imensa trebuia maturata, covoarele, cam subtirele si uzate, trebuiau sa fie curate si vesele. Pe ele urma sa paseasca Mos Craciun cu daruri. Gandul meu, ca al fiecarui copil lipsit de lucruri materiale, dar inconjurat de bogatii spirituale, era la daruri. Toate darurile de Craciun erau conditionate de credinta, ascultarea de parinti si invatat.
Mai tarziu, copil fiind, D-zeu mi-a rapit cu discretie parintii si sarbatorile. Eu incerc, in postura de parinte, sa-mi aduc aminte in primul rand de ceea ce am trait si sa retransmit bucuria nasterii Domnului tuturor celor pe care ii iubesc.
Poftiti la masa de Craciun!.
Comentarii recente