MANUALUL DE UTILIZARE IPA ONLINIE aici
Puncte de Acces IPA Online Aproape de Tine
(destinate celor care nu au acces la Internet)
– centrele judeţene şi locale APIA;
– primării;
– biblioteci judeţene şi comunale cuprinse în programul
Biblionet.
Aplicaţia IPA Online este pusă la
dispoziţia fermierilor de către
AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE
ÎN AGRICULTURĂ- http://lpis.apia.org.ro/
CE TREBUIE SĂ ŞTII…
Dacă ai completat electronic Declaraţia de
suprafaţă, folosind IPA Online, NU UITA că
trebuie să te prezinţi la APIA, unde vei tipări şi
semna Declaraţia şi vei completa, în Cerere,
datele de identificare şi cele cuprinzând
Angajamentele.
Cererea unică de plată trebuie semnată şi
înregistrată la APIA, în registratura electronică a
IACS.
Dacă nu ai un număr de înregistrare,
înseamnă că nu ai mai depus o astfel de
cerere.
Trebuie să fii atent la mesajele de avertizare pe
care le afişează programul IPA Online, pentru a
evita să primeşti solicitări ulterioare de clarificare
din partea APIA şi pentru a avea o Cerere
completă şi cât mai corectă.
Finalizarea declaraţiei de suprafaţă se va
face în prezena funcţionarului APIA, odată cu
semnarea cererii de plată şi a angajamentelor.
IPA ONLINE CE ESTE IPA ONLINE?
IPA Online este un program informatic gratuit
care îţi permite să completezi electronic
Declaraţia de suprafaţă din cadrul cererii de
sprijin pentru Schema de Plată Unică pe
Suprafaţă. Aplicaţia poate fi folosită oriunde
există un computer conectat la Internet: la
domiciliu, la sediul exploataţiei, la primărie, la
centrul APIA etc.
IPA Online îţi pune la dispoziţie lista parcelelor
pentru care ai solicitat sprijin în anul anterior, cu
suprafeţele determinate în urma controalelor
realizate de specialiştii Agenţiei, precum şi schiţa
parcelelor agricole.
Pentru fiecare parcelă în parte, poţi modifica,
corecta sau completa Declaraţia de suprafaţă şi
schiţa parcelei. Programul realizează verificări
ale datelor pe care le înscrii şi, dacă acestea nu
sunt complete sau au necorelări evidente, va
afişa o avertizare, ajutându-te astfel să
completezi corect Declaraţia.
De asemenea, poţi stabili datele finale pe
parcursul mai multor zile, aşa încât, dacă ai
nevoie de verificări, poţi să întrerupi lucrul cu
aplicaţia şi apoi să îl reiei, având păstrate datele
completate anterior.
Astfel, te poţi deplasa pe teren sau poţi solicita
sprijin pentru identificarea corectă a parcelei şi
completarea suprafeţei acesteia.
CUM POŢI FOLOSI IPA ONLINE?
DE CE SĂ FOLOSEŞTI IPA ONLINE?
Pentru a completa declaraţia de suprafaţă
folosind această aplicaţie, ai nevoie de un nume de
utilizator şi o parolă pe care numai tu le cunoşti,ca
să fii sigur că numai tu ai acces.
Pentru a învăţa cum să foloseşti programul, poţi
folosi butonul de asistenţă „?“ din aplicaţie, unde
vei găsi Manualul de utilizare şi filme de
prezentare. Poţi, de asemenea, să consulţi
manualul pe Internet, poţi participa la sesiunile de
instruire realizate de Agenţie sau poţi cere sprijin
specialiştilor APIA.
Pentru detalii, accesează www.apia.org.ro.
Poţi realiza completarea Declaraţiei de suprafaţă
pe parcursul mai multor şedinţe de lucru, cu mai
multă atenţie şi mai corect. Nu mai este nevoie să
desenezi parcelele pe hărţi de hârtie. În timp ce
lucrezi poţi afla:
ce suprafaţă ai desenat pe hartă;
dacă parcela desenată se suprapune peste
cele desenate de alţi fermieri;
dacă ai declarat o suprafaţă mai mare decât
suprafaţa blocului fizic.
Riscul depunerii unei declaraţii de suprafaţă
incorecte este mult mai mic, ca şi riscul de a primi
sancţiuni din această cauză.
În anul următor completării electronice a
Declaraţiei de suprafaţă, tot ce trebuie să faci
este să verifici dacă există modificări în Cerere
şi să faci numai acele modificări, realizând o
importantă economie de timp.
Declaraţia de suprafaţă completată de tine va fi
automat introdusă în Sistemul Integrat de
Administrare şi Control – aplicaţie prin care APIA
verifică Cererea ta de sprijin. Astfel, autorizarea
la plată se va face într-un timp mai scurt şi vei
primi sprijinul financiar mai repede.
Nu vei fi nevoit să completezi Declaraţia de
suprafaţă pe hârtie. Se reduc astfel timpul de
completare a cererii la sediul APIA şi
posibilitatea depunerii unei Cereri cu erori sau
incompletă.
Vei putea accesa rezultatele controalelor din
anii precedenţi.
Sursa: APIA
In degringolada aparuta cu reluarea platilor in luna martie 2013 pentru Campania 2012, unele site-uri agricole incita fermierii la iesirea in strada, fara a specifica faptul ca, legal, platile incep in data de 1decembrie a anului in curs si se termina in data de 30 iunie a anului urmator.
Noul guvern a fost luat prin surprindere in 2012, pe un buget facut de guvernul pedelist. Chiar daca banii alocati la Agricultura se regaseau in bugetul pe 2012, cheltuielile prevazute cu restituirea platilor necuvetite(sanctiuni) cerute de catre Comisia Europeana din anii anteriori si modernizarea sistemelor de administrare si control la APDRP si APIA(tot o cerinta a CE), au dat peste cap toate calculele.
Ministerul a fost nevoit sa cuprinda in bugetul pe 2013 sume importante de bani pentru a face toate platile aferente Campaniei 2012 dar si platilor in avans pe 2013.
Campania de depunere a cererilor la APIA nu aduce modificari spectaculoase. Cererea se poate consulta cu atentie aici, iar instructiunile de completare a formularului de cerere aici.
Declaratiile se fac in continuare pe soft-ul geografic IPA Online. Cei care nu-si schimba declaratia in 2013 fata de cea din 2012, actualizeaza fiecare parcela. Cei care adauga parcele, vor folosi instrumentele de digitizare. Persoanele care au avut control clasic pe teren in 2012 vor activa stratul de control si vor digitiza dupa masuratorile controlului pe teren, altfel, vor deveni debitori.
Perioada de depunere este 1 martie-15 mai 2013, fara penalizari si 16 mai-10 iunie 2013, cu penalizari de 1% pentru fiecare zi lucratoare de intarziere.
Noutate : ’Odata cu depunerea cererii de plata pe suprafata pentru anul 2013, pentru pregatirea aplicării politicii agricole comune 2014-2020, fermierii trebuie sa declare, sa identifice si sa delimiteze suprafetele de teren ce constituie zone de interes ecologic, prin intermediul aplicatiei IPA-online. Pentru a beneficia de drepturi de plata pe suprafata prin scheme de sprijin in cadrul politicii agricole comune 2014-2020, fermierii trebuie sa respecte practici agricole in beneficiul climei si mediului, cum ar fi: diversificarea culturilor, mentinerea pajistilor permanente si a zonelor de interes ecologic situate pe suprafetele agricole eligibile. Tipurile de zone de interes ecologic sunt definite in anexa nr. 4 la formularul-tip de cerere unica de plata pe suprafata pentru anul 2013.‘
Se excepteaza de la aceasta prevedere ’fermierii care exploateaza suprafete agricole mai mici de 10 ha, fermierii ale caror suprafete agricole eligibile sunt utilizate in totalitate ca pajisti permanente, precum si fermierii ale caror suprafete eligibile sunt cultivate in sistem de agricultura ecologica.’
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 01 martie – 31 august 2013, rentierii se pot prezenta la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pentru vizarea carnetelor de rentier agricol.
Rentierii agricoli cu domiciliul în Bucureşti se pot prezenta atât la Centrul APIA al Municipiului Bucureşti din Piaţa Rosetti nr. 4, sector 2, cât şi la Centrul judeţean APIA Ilfov din str. Cernişoara, nr. 92 A, sector 6.
Pentru vizarea carnetului, rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar/curator/tutore, în baza unei procuri autentice/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
De asemenea, rentierul agricol trebuie să prezinte următoarele documente:
– carnetul de rentier agricol;
– contractul de arendare;
– actul de identitate în original;
– document coordonate bancare (opţional);
– decizia de la comisia de expertiză medicală actualizată, pentru gradele de invaliditate I şi II (dacă decizia nu prevede că dosarul este nerevizuibil), în original şi în copie.
Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul respectiv poate fi încasată de moştenitorii săi, doar dacă, în perioada de vizare, moştenitorii vor depune la oricare centru judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, carnetul de rentier al defunctului (se depune obligatoriu), certificatul de deces (original şi copie), actul de succesiune (certificat de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ,,definitivă şi irevocabilă”, certificat de calitate de moştenitor) (original şi copie), B.I/C.I. a moştenitorului (original şi copie), împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original).
Sursa: APIA
Anual, Romania este sanctionata din cauza neconformitatii cheltuielilor politicii agricole comune cu legislatia UE. Auditul extern din 2012, a constatat din nou ca agentiile de plati responsabile cu platile pe suprafata si dezvoltarea rurala au cheltuit banii alocati din FEGA si FEADR la modul defectuos, nereusind sa recupereze platile necuvenite inainte de efectuarea platilor catre fermieri.
Desi Romania are o baza de date functionala, un sistem informatic de ultima generatie- folosind tehnici avansate de control pe teren si teledetectie-, Comisia Europeana a constatat(printr-un comunicat remis presei si datat 26.02.2013) si in 2012 ca procedurile de control nu sunt conforme cu normele UE si solicita returnarea sumelor cheltuite necuvenit prin asa numitele corectii financiare.
S-ar putea spune ca Romania are dreptul la replica in Organismul de reconciliere, ba ca va putea apela si la instantele europene pentru a reduce sanctiunile. Dar se stie prea bine faptul ca serviciile Comisiei Europene vin anual in Romania si constata prin controlul la fata locului, aceeasi proasta functionare a sistemelor de gestionare si control.
In anul 2012 sanctiunile comunicate de Comisie sunt incomparabil mai mici decat sanctiunile din anii trecuti.
Valoarea impactul financiar net al corectiei financiare in 2012 ia in considerare corectiile anterioare suprapuse si sumele deja recuperate de Comisia Europeana, astfel:
-Dezvoltare rurala(APDRP) – corectie propusa pentru deficiente ale controalelor privind eligibilitatea si cheltuielile beneficiarilor, precum si pentru deficiente in aplicarea de sanctiuni in cadrul masurii privind modernizarea exploatatiilor agricole-12,501 mil euro
-Dezvoltare rurala(APIA+APDRP) – corectie propusa pentru controale incomplete privind parcelele si registrele-2,96o mil euro
-Intarzierea platilor(APIA) – corectie propusa pentru intarzierea platilor-o,ooo mil. euro
Pentru evitarea acestor sanctiuni, cunoscute de mai bine de o jumatate de an, APIA si APDRP au trecut la programe rapide de modernizare, licitand servicii de instruire personal si de imbunatatire a sistemului informatic.
La urmatorul audit extern vom constata acelasi lucru: banii sunt aruncati aiurea pe doua institutii care gestioneaza fondurile europene FEGA si FEADR, fara sa se tina cont de solutia de unificare a celor doua agentii.
Pentru eficientizarea sistemului integrat de administrare si control de la APIA, ar fi ca institutiile statului(consilii locale, judetene, consultanta agricola, biserici, parohii, schituri, mitropolii) sa aiba interzis la depunerea solicitarilor de sprijin pe suprafata. Institutiile statului au generat cele mai multe plati necuvenite si nerecuperate.
APIA ar trebui sa interzica directorilor executivi si sefilor de servicii, accesul in baza de date de acasa, baza denumita sistem informatic de administrare si control, pentru ca acesta pune in pericol interesele financiare ale Comunitatii Europene. In baza de date se vad ordinele rapoartelor de control clasic pe teren si prin teledetectie, putand sa-ti anunti din timp acolitii de vizitele inspectorilor APIA sau sa vinzi informatii cu caracter personal. De asemenea, accesul de acasa a bazei de date geospatiale iti da posibilitatea sa vezi zonele din tara nedeclarate de fermieri si sa-ti faci pe baza lor o solicitare de subventie. Asta s-a intamplat, se intampla si se va intampla, daca autoritatile in drept nu intervin cat mai rapid.
In aceasta tara hotia a devenit o virtute iar alinierea la standardele europene un vesnic deziderat. Cazurile de directori APIA arestati, de controale pe teren facute la comanda, de directori de agentii sau secretari de stat angajati, avand firme agricole prospere, fac deliciul presei de ani de zile.
Demersul celor care isi fac asemenea planuri de intrare in normalitate a acestui stat si de stopare a hotiilor, este unul irealizabil.
Un fel de a umbla dupa cai verzi pe pereti sau dupa potcoave de cai morti. Si abatorizati.
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) este una dintre cele mai mari agentii ale statului. Ea este in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR).
Infiintata prin Legea 1/2004, APIA avea putini angajati, majoritatea pe post de neghina cernuta din directiile agricole judetene.
Ordonanta 1/2006 a blocat toate angajarile de functionari publici in tara, permitand peste noapte ca alte mii de oameni sa devina functionari publici la APIA. Agentia a fost desemnata sa gestioneze subventiile pe suprafata, printr-un proiect de infratire european.
Asta se intampla in februarie 2006, inainte cu un an de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Si dai pe facut liste, dupa telefoane, dupa pile si relatii, spagi,etc. Fostii PNTCD-isti au trecut rapid in taberele PNL si PD ingrosand listele cu pretentii la posturi bine platite.
Odata incheiat concursul si stabilite sediile, consultantii straini au dimensionat o retea de calculatoare in toate sediile, legate prin Intranet, un numar de masini si de aparate GPS pentru controlul pe teren, copiatoare, reglementari,etc. Pe tot parcursul anului 2006 s-au facut completari la baza de date, vizite pe teren, genoflexiuni, podul din picioare, orgii, chefuri pe langa tastaturile calculatoarelor dar si nunti lasate cu decese.
Iata cum arata configuratia retelei:
Subdimensionarea retelei, partea proasta a proiectului de infratire, a facut ca la primele audituri externe in centrele judetene, reteaua sa nu functioneze. Daca auditul se desfasura la Cluj, APIA interzicea functionarilor din alte judete sa nu intre pe aplicatie, pentru a nu o bloca.
Comisia Europeana in dibacia ei, in loc sa inghita neajunsul datorat proiectantului dar si proastei gestionari a retelei datorata autoritatilor romane, a amenintat constant cu anularea autorizatiei APIA de gestionare a fondurilor destinate agriculturii. Responsabilii unei astfel de adunaturi de masini, GPS-uri, calculatoare, curve, amante, securisti, neveste, rude si politruci erau din acelasi mediu cu fluturii, caltabosii, miticii, ciolosii, taberele si sarbii.
Rezultatul il cunoastem inca din 2011: Romania este sanctionata cu 140 mil euro pentru neajunsuri de toate felurile, perioada fiind 2007-2010.
La nivelul anului 2012, reteaua de calculatoare si bazele de date alfanumerice si geospatiale sunt cu mult imbunatatite, insuficient insa, ca toate operatiunile complexe premergatoare platilor catre fermieri, sa se desfasoare usor. Asta din cauza masurilor de plata noi, introduse anual in sistem, si care necesita modificari in softurile de baza ale retelei.
De exemplu, schema de preluare si prelucrare a cererilor de plata de mai jos este schimbata prin depunerea cererii online de catre fermier:
Acum, cererea depusa prin IPA Online este preluata in baza de date alfanumerice IACS(Sistem Integrat de Administrare si Control) si cea de date geospatiale SIVGIS, prin asa numita mapare.
Controlul administrativ se face interogand si baza de date a animalelor, rezultand la final o decizie de plata in care fermierul isi poate vedea toate tipurile de plati dar si controalele aferente acestor masuri.
Nu cred ca tanarul ministru Daniel Constantin va avea viata lunga la acest minister, mai ales ca e pregatit in domeniu si a fost si director general la APIA. Il mananca deja de viu prietenii din coalitie, aflati in lupta crancena pentru posturi si licitatiile pe bani grei de la toate agentiile din subordinea ministerului.
Cea mai buna miscare ar fi ca APIA sa inghita de indata Agentia de Dezvoltare Rurala si Pescuit(APDRP), unificand doua agentii care gestioneaza cam aceleasi fonduri (FADR si FEGA), nu si aceleasi ‘fonctii’.
Pana in luna mai, mai functioneaza APIA?
Joi, 21 februarie 2013, a fost promulgată Legea bugetului de stat pe anul 2013.
Pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este un pas important deoarece permite efectuarea de plăţi, începând cu data de 27 februarie, aferente sprijinului financiar acordat producătorilor, reprezentând:
plăţi naţionale complementare directe în sectorul vegetal pentru cererile depuse în anul 2012
plăţi naţionale complementare directe în sectorul zootehnic pentru cererile depuse în anul 2012
ajutorul de minimis pentru fermierii afectaţi de secetă
De asemenea, în perioada imediat următoare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va transmite pe circuitul de avizare actele normative elaborate în baza legii bugetului, necesare efectuării plăţilor în ce priveşte: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură (activităţi ale trim. IV 2012), plata primelor de asigurare, ajutorul pentru ameliorarea raselor de animale.
Estimăm că începând cu prima săptămână a lunii martie, sprijinul acordat în baza acestor acte normative va fi virat în conturile fermierilor.
Plăţile care urmează a fi efectuate ca urmare a promulgării legii bugetului se alătură efortului pe care Ministerul Agriculturii l-a realizat, începând cu luna ianuarie 2013, prin acordarea sprijinului aferent măsurilor de investiţii şi plăţilor compensatorii pentru zone defavorizate şi agro-mediu din cadrul PNDR.
Sursa:MADR
Raportul Curtii de Conturi pe 2011 face referile la modul de administrare a conturilor FEGA si FEADR. Primul cont este administrat de catre APIA, iar al doilea de catre APDRP.
Curtea de Conturi nu face referire la sanctiunile aplicate Romaniei de catre Comisia Europeana, tocmai prin gestionarea proasta a acestor conturi, in valoare de aprox. 140 mil euro.
Cand vorbeste de certificarea conturilor FEADR, coana Curte, nu sufla o vorba de APDRP, despre modul in care aceasta agentie a platit si controlat propriile masuri de dezvoltare rurala, delegate la APIA(M211,M212, M214, M611,etc). Drept urmare, APDR are un proiect pe M511, ‘Asistenta tehnica’, in desfasurare pe e-licitatie.ro, prin care isi propune in 2013 sa instruiasca functionarii APIA pe masurile delegate.
De fapt, intruirea ar trebui sa se produca exact invers.
Din constatarile Curtii reiese clar ca baza de date IACS a APIA da rateuri si ca functionarii niciodata nu pot fi vinovati de nepricepere, toate ‘ineficientele’ fiind platite de catre fermieri. La repezeala, APIA deruleaza in acest moment cu Teamnet International si SIVECO- pentru a cata oara ?- un contract de dezvoltarea, modificarea si extinderea sistemului informatic.
La certificarea conturilor FEGA, lucrurile sunt si mai sugubete. Despre recuperarea creantelor, Curtea spune ca procedurile APIA nu delimiteaza clar atributiile de constatare si recuperare debite. Tot onorabila Curte, uita sa spuna ca, desi este un seviciu financiar si recuperare debite la nivelul fiecarui centru judetean APIA, debitele le recupereaza serviciul masuri de sprijin si IT.
‘Cu titlu de exemplu’,ca sa o parafrazez pe Curte, serviciul financiar o trimite pe nora lui Tiberiu Zegrean- fratele presedintelui altei curti-, la instruire pe debite, Poienaru refuza sa faca debite, fiind la serviciul masuri de sprijin, apoi il sanctionez si-l dau afara.
In privinta acestui aspect al debitelor, toti fermierii pot folosi argumentele CC in instanta, cand contesta debitele aplicate de catre APIA.
Constatarile Curtii privitoare la FEGA , subliniaza faptul ca exista deficiente la controlul pe teren si la cel prin teledetectie. Nu sufla o vorba despre addendum-ul national prin care APIA solicita firmei de executie control prin teledetectie, sprijin in instanta, in conflictele cu fermierii care contesta si vor contesta astfel de controale. Ne intrebam, juristii APIA ce rol mai au si cum face plati agentia, pentru un control externalizat, daca nu este sigura de completitudinea lui?
O alta concluzie de-a dreptul stupefianta o face Curtea spunand ca aparatele GPS nu au facute reviziile la zi, plecand urechea inspectorilor de teren care si-au justificat astfel erorile de masurare. Nu se spune nimic de faptul ca masuratorile se pot face de la sediul APIA, fara sa te mai deplasezi pe teren.
Nu se spune nimic despre debitele rezultate din actualizarile blocurilor fizice LPIS si erorile masive rezultate din inlocuirea hartilor vechi cu altele noi, erori platite la final prin sanctiuni aplicate fermierilor. Nu aminteste nimic de modul cum au gestionat cei de la APIA contul FEGA in relatia cu Armata care a preluat de la 1 ian. 2011 toate actualizarile LPIS, in baza Legii 136/2010.
In fond, un astfel de control facut de neprofesionisti nici nu ar fi de mirare, amintindu-mi doar ca pe perioada cat am lucrat la APIA , pe aceeasi auditori ai Curtii a trebuit sa-i invatam cum se citeste o decizie de plata, despre platile APIA, cum se citeste un raport de control sau cu ce se mananca GPS-ul.
Aici puteti accesa Raportul CC 2011, pag.421-427
Statul va sprijini fermele familiale cu fonduri pentru achizitia de utilaje sau pentru constructii si va subventiona dobanda la creditele pentru investitii, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Agriculturii. Pentru a beneficia de sprijin, activitatea economica desfasurata de ferma familiala, chiar daca este permanenta, ocazionala sau temporara, trebuie sa fie înregistrata si autorizata.
Ferma familiala este ferma care realizeaza maxim 40 UDE (48.000 de euro valoarea productiei agricole). Sprijinul pentru ferme ar putea proveni din bugetul national sau prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Astfel, statul ar putea sprijini achizitia de utilaje si constructia de ferme în cadrul masurii 121, pentru proiecte cu valori cuprinse intre 5.000 de euro si 50.000 de euro.
Fermierul care isi va înregistra activitatea si va creste suprafata fermei va putea beneficia de proiect tip, gratuit, fonduri pentru achizitia de utilaje si dobanda subventionata. Fermierii care, de asemenea, cresc numarul de animale vor beneficia de proiect tip, gratuit, si de fonduri pentru achizitia de utilaje si pentru constructia grajdului.
O alta facilitate va fi accesul la programe de formare profesionala de scurta durata prin PNDR. Fermierii persoane fizice care se înregistreaza fiscal devin eligibili pentru schema de subventionare a accizei la motorina. Fermierii vor avea si posibilitatea de a beneficia de servicii medicale minime în raport cu contributiile virate (5.5% din valoarea impozitului se directioneaza catre fondul de asigurari de sanatate).
Sursa. Finantare.ro
Nu va speriati !
Noul impozit este mai mic cu aprox. 50% decat vechiul si complicatul impozit, conform Ordonantei 8/2013.
Acesta este si avantajul cotei unice de 16%, de a extinde baza de impozitare concomitent cu reducerea impozitului, pe rationamentul ca mai bine pun impozite mici pe venituri, decat impozite mari, diminuand astfel apetitul ecvideelor pentru evaziunea fiscala.
Nu sunt venituri impozabile veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea in stare naturala a produselor culese sau capturate din flora si fauna salbatica!
Pana la nr.ha, capete animale, nr. pasari sau familii de albine, descrise mai jos, nu se considera venituri impozabile:
Produse vegetale Suprafata
Cereale pana la 2 ha
Plante oleaginoase pana la 2 ha
Cartof pana la 2 ha
Sfecla de zahar pana la 2 ha
Tutun pana la 1 ha
Hamei pe rod pana la 2 ha
Legume in camp pana la 0,5 ha
Legume in spatii protejate pana la 0,2 ha
Leguminoase pentru boabe pana la 1,5 ha
Pomi pe rod pana la 1,5 ha
Vie pe rod pana la 0,5 ha
Flori si plante ornamentale pana la 0,5 ha
Animale Nr. de capete/Nr. de familii de albine
Vaci si bivolite pana la 2
Ovine si caprine pana la 10
Porci pentru ingrasat pana la 6
Albine pana la 50 de familii
Pasari de curte pana la 100
Peste nr.ha, capete animale, nr. pasari sau familii de albine descrise mai jos, se considera venituri impozabile in functie de norma de venit exprimata in lei
Produse vegetale Suprafata destinata productiei Norma de venit – lei –
vegetale/cap de animal/familie
de albine
Cereale peste 2 ha 449
Plante oleaginoase peste 2 ha 458
Cartof peste 2 ha 3.488
Sfecla de zahar peste 2 ha 697
Tutun peste 1 ha 1.060
Hamei pe rod peste 2 ha 1.483
Legume in camp peste 0,5 ha 4.001
Legume in spatii protejate peste 0,2 ha 8.033
Leguminoase pentru boabe peste 1,5 ha 801
Pomi pe rod peste 1,5 ha 4.709
Vie pe rod peste 0,5 ha 1.385
Flori si plante ornamentale peste 0,3 ha 11.773
Animale
Vaci si bivolite peste 2 capete 453
Ovine si caprine 10-50 capete 23
peste 50 de capete 65
Porci pentru ingrasat 6-10 capete 56
peste 10 capete 177
Albine 50-100 de familii 70
peste 100 de familii 98
Pasari de curte 100-500 de capete 3
peste 500 de capete 2
Cum se calculeaza impozitul pe ha, cap animal, pasare, familie de albine ?
Cota de 16% + 5,5(contributia la asigurari sociale)=21,5%
Norma de venit din tabel, se inmulteste cu 21,5% si obtinem impozitul pe un ha, un animal, o pasare sau o familie de albine.
Normele de venit sunt stabilite de la data de 1 februarie 2013, pana la sfarsitul anului fiscal.
Din 2014 normele de venit vor fi stabilite de catre directiile agricole judetene ale MADR.
Cu patru zile inainte de alegerile locale din 2012, mai precis la data de 6.06.2012, consiliul local din Ocna Mures a scos de la saramura Hotararea nr.74/6.06.2012:
‘Articol unic: Se mandateaza domnul consilier Ioan Mircea Leahu ,reprezentant al Oraşului Ocna Mureş în Adunarea Generală a Acţionarilor a Societăţii Comerciale PREGO S.A. cu sediul în Ocna Mureş, strada Axente Sever, nr.6, societate la care Consiliul local al oraşului Ocna Mureş este acţionar unic, sa voteze pentru ca societatea sa fie supusa dispozitiilor Legii 85/2006, legea insolventei.’
La data emiterii acestei hotarari, in locul primarului suspendat, Augustin Dragut, repus in functie in 7.06.2012, era fostul viceprimar, actual consilier PNL, Marin Aron.
Noul primar, Silviu Vinteler a fost validat la data de 19.06.2012 de catre Judecatoria Aiud.
Mircea Leahu, deja in bloc-start-uri, a sprintat la Tribunalul Alba in data de 26.06.2012 si a depus dosarul nr. 6354/107/2012, prin care cerea instantei insolventa SC PREGO SA. Solicitarea i-a fost respinsa la data de 3.07.2012.
Entre temps, la data de 28.06.2012 s-a validat consiliul local.
Intors din drum de catre instanta pentru ca a furat startul, Leahu a depus un nou dosar cu nr. 6919/107/2012 in 11.07.2012, de data asta, impreuna cu lichidatorul ‘Lichidare patrimoniala IMPURL Alba Iulia’. Instanta a admis cererea in 24.07.2012 si a dispus deschiderea procedurii de insolventa pentru SC PREGO SA, conform Legii 85/2006, astfel :
SC PREGO SA : Debitor;LICHIDARE PATRIMONIU IPURL : Lichidator; AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI – AVAS : Creditor
DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE ALBA : Creditor; E ON ENERGIE ROMÂNIA SA : Creditor; PRIMARIA OCNA MURES : Creditor
S.C. ELECTRICA FURNIZARE SA – AGENTIA DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE ALBA : Creditor
Din acest moment(24.07.2012), lichidatorul este pe post de administrator.
Iata ce discutii s-au purtat intre consilieri si primar, in sedinta ordinara din data de 27.09. 2012, si in sedinta ‘de indata’ din data de 12.12.2012 :
‘Dl presedinte de sedinta da citire proiectului de hotarare nr.3 de pe ordinea de zi si intreaba pe domnul viceprimar daca are de facut precizari.
Comisiile nr 1 si 2 dau aviz favorabil acestui proiect de hotarare.
Dl Leahu Ioan Mircea: aprobam contractele si actele aditionale, unde sunt contractele?
Dl Leahu Ioan Mircea: tot consiliul local ca institutie a transmis in administrare unul dintre imobile catre SC PREGO SA si ulterior s-a retras din administrare, sunt chirii restante, datorii, sunt foarte multe procese pe rol, ideea era ca in momentul in care se incheie contract ar trebui gasita o procedura in care cei care au datorii sa nu li se mai intocmesca contract de inchiriere.
Dl primar: legea opereaza numai pentru viitor, nu pentru trecut, titluri executorii se pot institui numai de catre instanta, sa facem o adresa catre SC PREGO SA Ocna Mures sa ne faca o informare privind rai-platnici astfel incat sa nu li se mai reinnoiasca contractul de inchiriere.
Dl primar: pentru persoanele sub 35 de ani vor beneficia de aceste facilitati ca si pana acum.
Dl Dragut Augustin Iosif: sa ne faceti o informare privind chiria unui apartament cu unul, doua, trei sau patru camere.
Dl primar: HGR nr 962/2001 a fost data pentru intreaga tara, nu numai pentru orasul Ocna Mures.
Dl veceprimar: daca aplicam formula data de Guvern, preturile sareau de 400 lei, s-a procedat la reevaluarea blocului 7AB-73-ANL.
Dl presedinte de sedinta supune la vot proiectul de hotarare nr 3 de pe ordinea de zi, 16 consilieri voteaza ,,pentru” si anume: Baciu Ioan, Barbu Ioan Daniel, Dragut Augustin Iosif, Herteg Horea, Ispas Aurel Costica, Jurj Claudia Daciana, Leahu Ioan Mircea, Man Florin Augustin, Marele Adrian Cristian, Nicoara Marcela Elena, Oltean Dan Gligor, Podariu Pavel Gligor, Stanescu Vasile, Stoica Alin Sebastian, Silip Claudia Anca, Vinteler Ion., lipseste motivat Aron Marin, adoptandu-se astfel Hotararea nr 127 din 27.09.2012 .
sedinta ‘de indata’ din 12.12.2012
‘Domnul primar prezintă situaţia contratului de concesiune catre SC PREGO SA care expiră astazi, 12.12.2012 şi doreşte ca, Consiliul local al orasului Ocna Mureş să ia
act de încetarea acestui contract, SC PREGO SA să fie obligat sa predea în termen de 15 zile toate bunurile pe care le-a primit în administrare pentru ca acestea sa fie preluate şi
administrate de titularul Unitatea Administrativ Teritoriala Oraşul Ocna Mures prin Consiliul local al orasului Ocna Mureş.
Domnul primar:în caz contrar voi fi nevoit sa sesizez autoriţăţile abilitate.
Domnul Leahu Ioan Mircea: sub ce formă se vor administra în continuare aceste bunuri şi, cine se va ocupa de acestea până la atribuirea lor altora?
Domnul primar: dacă sunteţi de acord pentru şedinşa ordinara o să venim cu un proiect de hotarare pentru preluarea acestui patrimoniu., constituirea unei comisii de
inventariere si preluare.
Dl Viceprimar: propun imputernicirea domnului primar să se ocupe de preluarea patrimoniului S.C PREGO SA.
Dl Leahu Ioan Mircea: nu putem aproba preluarea până nu ştim exact despre ce bunuri este vorba.
Dl primar: din comisia de inventariere sa facă parte şi consilieri.
Dl primar si dl Ispas Aurel Costica propun ca din această comisie să facă parte dl Leahu Ioan Mircea.
Dl Stanescu Vasile şi dl Leahu Ioan Mircea propun ca din comisie să facă parte dl Podariu Pavel.
Dl Stoica Alin propune ca din comisie să facă parte dl Vinteler Ion.
Dl Podariu Pavel propune ca din comisie sa faca parte Olean Dan Gligor.
Dl Man Florin Augustin propune ca din comisie sa facă parte si dl Herteg Horea.
Dl preşedinte de şedinţă supune la vot mandatarea primarului de a inventaria bunurile care fac obiectul contractului de concesiune cu SC PREGO SA OCna Mureş
plus comisia de inventariere propusă mai sus, 17 consilieri votează pentru aceste propuneri si anume: Aron Marin, Baciu Ioan, Barbu Ioan Daniel, Drăguţ Augustin Iosif,
Herţeg Horea, Ispas Aurel Costică, Jurj Claudia Daciana, Leahu Ioan Mircea, Man Florin, Augustin, Marele Adrian Cristian, Nicoară Marcela Elena, Oltean Dan Glgligor, Podariu
Pavel Gligor, Stănescu Vasile, Stoica Alin Sebastian, Şilip Claudia Anca, Vinţeler Ion.
Dl secretar: sa vedem exact situaţia în care se află unitatea la această dată, să vedem dacă dl Leahu Ioan Mircea mai exercită atribuţiile la SC PREGO SA pentru care a
fost mandatat.
Dl secretar: cimitirul, capela şi alte bunuri sunt cuprinse în capittalul social al SC PREGO SA , să vedem cum putem să-l diminuăm şi mai ales ce facem apoi cu ele.
Dl Leahu Ioan Mircea: inventarierea trebuie facută , să vedem cum putem diminua capitalul social.
Dl secretar: eu propun ca din comisie să facă parte si reprezentanţi de la SC PREGO SA Ocna Mureş.
Dl secretar: există un litigiu pe rol cu SC PREGO SA Ocna Mureş.
Dl secretar: Curtea De Conturi a sesizat că nu a fost stabilită şi percepută nici o redevenţă.
Dl primar: trebuie să avem în vedere punerea în legalitate a acestei societăţi.’
Ce ziceti? Exista deja un administrator judiciar la SC PREGO SA si primarul se credea administrator, propunand anularea unilaterala a contractului de concesiune. Cel mai grav era ca nici secretarul nu pricepea ca Mircea Leahu nu mai putea fi administrator, ci firma de lichidare. Intr-un cuvant, alesii neamului isi puneau problema ce vor face cu patrimoniul PREGO, dupa anularea contractului de concesionare, uitand ca anularea se putea face doar cu acordul noului administrator judiciar.
AVAS-ul apare drept creditor si contesta si la aceasta ora, intocmirea tabelului definitiv al creantelor, urmarind exact recuperarea patrimoniului PREGO, pe care actorii din dialogurile de mai sus si-l disputau ca pe propria agoniseala.
Si mai sunt si alti creditori, dupa cum vedeti.
Marea problema este ca actualul guvern nu mai plateste arieratele, fiind strans cu usa de catre FMI. Astfel, a legiferat marirea taxelor locale, obligand miseleste populatia sa plateasca proasta gestionare de catre consiliile locale, a propriilor firme de stat.
Nu este corect ca pagubele unor firme ca PREGO, praduite ani de zile de catre politicienii care s-au perindat pe la consiliile locale sau in consiliile de administratie, sa fie platite acum de catre cetateni, prin impozitul marit cu 16%.
Ti prego, Ponta!
Comentarii recente