Pe parcursul perioadei de cinci ani cat am lucrat ca verificator plati la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA) Cluj, dar si dupa destituirea din functia publica de consilier superior, mi-a fost dat sa vad si sa aflu multe.
Foarte multi experti straini care au lucrat la proiectul APIA si nu numai, se regasesc in firme straine de consultanta agricola sau in firme cu profil agricol, cu sedii in Romania. Din punct de vedere al expertizei, consultantii acestia sunt singurii din Romania care au participat la “intarirea capacitatii institutionale pentru institutii care gestioneaza fonduri nerambursabile”. Citatul nu este intamplator si voi explica in continuare de ce l-am dat.
O alta serie de experti se regasesc in firmele cu profil agricol, in bordul acestora, sau mascati prin firme intermediare.
Nu intamplator, multe licitatii pe bani comunitari si nationali sunt castigate de catre astfel de firme, cu astfel de protagonisti, sau firmele agricole in care sunt activi, acceseaza facil subventii comunitare.
APDRP-ul si-a delegat la APIA unele masuri de dezvoltare rurala, pe baza unui protocol. In acest protocol se specifica faptul ca, APDRP acorda asistenta tehnica APIA. In baza asistentei tehnice, APDRP a accesat un fond in valoare de 6,448,999 RON pe Masura 511-Asistenta tehnica,contractul purtand denumirea de “Instruirea personalului de la nivel central, judetean si local care are atributii in implementarea FEADR (APIA)”. Pana aici, totul este ok.
Inainte de a intra in detaliile acestui contract, as vrea sa fac mai multe remarci.
APIA are propriul sau plan anual de instruire. Cand a preluat gestionarea masurilor de dezvoltare rurala de la APDRP, intreg personalul era deja instruit pentru implementarea acestor masuri. APDRP-ul avea si are dreptul de control si supracontrol asupra masurilor delegate la APIA, cu propriile echipe de control. In loc sa-si instruiasca propriul personal, APDRP vinde flori gradinarului APIA. La primele supracontroale nu aveau oameni instruiti, echipe de control si aparatura GPS de masurat parcelele agricole. Toate raportarile la Comisie le faceau pe sest cu copy-paste la masuratorile si rapoartele de control de la APIA. Mai mult, in perioada 2007-2009, APDRP si-a calculat propriile masuri, cu un curs stabilit pentru SAPS in luna octombrie a fiecarui an, de catre Banca Centrala Europeana, si nu cu un curs stabilit pentru astfel de masuri, de catre aceeasi banca, dar in luna ianuarie a anului urmator.
Toate aceste le-a descoperit auditul extern in 2010 iar APIA, cu baza de date data peste cap din cauza ‘specialistilor’ APDRP, a trebuit sa recalculeze plata masurilor de dezvoltare rurala. Ceea ce face acum APIA, ca o paranteza, emite procese verbale de recuperare debite din perioada 2007-2009 pentru masurile de dezvoltare rurala, la mai mult de un an de la comunicarea deciziei de plata, calculand probabil debite mai mici fermierilor , cu un curs de schimb stabilit pentru SAPS.
Ia sa vedem ce cerinte are APDRP in proiect? Cerintele nu pot fi decat in acord cu beneficiarul APIA, care a si pus conditii drastice pentru cei care indraznesc sa-i instruiasca functionarii, fara sa-i fi vazut vreodata. Pentru cei care au mai lucrat cu APIA la “intarirea capacitatii institutionale”, calea este libera. Aceasta se cheama discriminare si incalcarea principiului nediscriminarii prevazut in OUG 34/2006.
La acest proiect am fost invitat si eu sa particip. O firma straina care a mai lucrat pentru APIA pe proiectul “IACS management Unit and training of staff at central and regional level of IACS implementation”( Unitatea de Management IACS si formarea profesională a personalului de la nivel central si regional de punere în aplicare IACS), adica tocmai la “intariri institutionale”, m-a contactat in data de 7 noiembrie 2012. Pe la sfarsitul lunii am gasit mesajul si mi-am depus CV-ul. Mi-au raspuns initial ca APIA face licitatia si ca trebuie sa le prezint urmatoarele documente pentru:
Expert cheie 2: Expert agromediu
Calificari si abilitati
1.Studii superioare de lunga durata
2.Cunostinte dovedite privind legislatia europeana in domeniul agriculturii si
dezvoltarii rurale
3. Cunostinte dovedite privind aplicarea/verificarea conditiilor de mediu si
econditionalitate
Experienta profesionala specifica
1.Minimum 1 an de experienta dovedita în aplicarea/verificarea respectarii
bunelor conditii agricole si de mediu (GAEC), respectiv aplicarea/verificarea
cerintelor statutare de management
2.Experienta dovedita în calitate de lector in cel putin 1 proiect/contract
privind aplicarea/verificarea respectarii bunelor conditii agricole si de mediu
(GAEC)
Cu documente si recomandari n-am putut trece de punctul 2, din Experienta profesionala. Mirat, am intrebat care este cauza si mi s-a spus ca, de fapt, beneficiarul proiectului este APIA , ea impunand cerintele pentru participantii la licitatie si ca autoritatea contractanta este APDRP. Mentionez ca APIA a refuzat sa-mi trimita situatia instruirilor pe bani comunitari si nationali, efectuate in perioada in care am lucrat la APIA, instruiri pe care le-am facut inclusiv cu firma straina care m-a invitat sa aplic.
In clarificarile(Clarificarea nr.1) de pe e-licitatii, cineva se intreba, referitor la Experienta profesionala, pct. 2, de care vorbeam mai sus:” De ce nu poate fi coordonator de proiect o persoana cu minim 3 ani experienta dovedita in coordonarea unei echipe in cel putin 2 proiecte /contracte de prestari de servicii de formare profesionala, finantate prin fonduri nerambursabile?”. Iata si raspunsul autoritatii contractante, APDRP: “Avand in vedere specificul Beneficiarului final(APIA) al acestei proiect (implementarea multifond), este necesar ca persoana desemnata ca si coordonator de proiect sa detina experienta dovedita in vederea întăririi capacităţii instituţionale pentru institutii care gestionează fonduri nerambursabile.”. Pai cine mama saraciei a lucrat la “intariri institutionale”, daca nu expertii straini?
Astazi, procedura de licitatie a fost suspendata. Ati putea spune ca eu am facut contestatie. Nu, nici vorba, a contestat o firma care are capacitatea de organizare a unor astfel de traininguri si nicidecum furnizoare de programe de formare. Organizatoare, printre altele, de traininguri sustinute de experti straini si pe “intarirea capacitatii institutionale”. Firma contestatoare are un asociat unic strain, intamplator sau nu, din aceeasi tara cu firma care m-a invitat sa aplic pentru pozitia de Expert agromediu.
Asadar, trainingul, masa si dansul se amana pentru o noua data, asa cum arata comunicatul APDRP de astazi, 13 decembrie 2012.
Anuntul dat de APIA, referitor la platile pe suprafata in Campania 2012, nu face decat sa aduca bucurie si speranta in ograda fermierului roman. La o colinda si o cina a porcului, taranul roman isi poate freca mainile pentru anul agricol urmator, avand in cont banii necesari lucrarilor de primavara.
Poate ca anuntul trebuia sa fie explicat mai in detaliu, mai ales ca, bancile fac platile si, nu au cum, tehnic vorbind, sa spuna fermierului, ce tipuri de plati li s-a ordonat de catre APIA sa se faca: pe suprafata sau pe animale?. Deciziile de plata ajung cu intarziere la fermier, iar uneori niciodata, daca acestea nu se solicita de la APIA. Apoi, incep fermierii sa-si consulte functionarii responsabili de dosar, daca cumva mai au plati de incasat, functionarii suna la Bucuresti, si, uite asa, incepe sarabanda telefoanelor si a informatiilor contradictorii, menite sa inebuneasca beneficiarii de subventii comunitare. Printr-o simpla filtrare in baza de date, centrele locale si judetene, pot trimite primariilor situatiile tuturor tipurilor de plati efectuate. Important e sa si stii lucra cu bazele de date ale APIA!
Ar fi fost normal sa se spuna estimativ ce valoare au sumele livrate in contul fermierilor, pe suprafata, din AxaI din PNDR(plati pe suprafata):
-schema de plata unica pe suprafata SAPS: valoarea avans si diferenta?
-plati nationale directe complementare: valoarea PNDC1,PNDC2,PNDC3,PNDC4,PNDC5,PNDC6?
-schema de plata separata pentru zahar: ce valoare?
-schema de sprijin pentru orez din zonele defavorizate, altele decat zona montana: ce valoare?
si valoarea sumelor pe pachetele din Axa II din PNDR(dezvoltare rurala):
Masura 211: ce valoare a platilor compensatorii pentru zona montana defavorizata, ZMD?
Masura 212: ce valoare a platilor compensatorii pentru zonele defavorizate, altele decat zona montana, ZDS,ZSD?
Masura 214: ce valoare a pachetului 1-pajisti cu inalta valoare naturala?
ce valoare a pachetului 2-practici agricole traditionale?
ce valoare a pachetului 3-pajisti pentru pasari?
ce valoare a pachetului 4-culturi verzi?
ce valoare a pachetului 5-agricultura ecologica?
ce valoare a pachetului 6-pajisti importante pentru fluturi?
ce valoare a pachetului 7- terenuri arabile importante ca zone de hranire pentru gasca cu gat rosu?
Pedelistul Serban Gheorghe, dir. exec al APIA Cluj, se afla de cateva zile in ancheta comisiei de disciplina, venita special de la APIA Bucuresti. Initial, acestuia i s-a cerut demisia. Cum era de asteptat, Serban a refuzat, drept pentru care, a fost detasat la APIA Ilfov. In dosarul din 26.11 2012 cu nr. 1648/33/2012 de la Curtea de Apel, Cluj, Serban a solicitat suspendarea executarii actului administrativ de detasare. Curtea a respins cererea reclamantului in data de 3.12.2012. Obisnuit cu comenzile politice si cotizatiile consistente la PDL local, Serban si-a parasit postul de la APIA Ilfov si a venit la APIA Cluj, unde , dintr-un reflex de politruc, si-a strans pedelistii, dir. exec. adj., sefii de seviciu si de centre locale, la o mica sedinta. Parasirea locului de munca, a alertat imediat comisia de disciplina de la centru, care s-a deplasat la Cluj. Cercetarile sunt in desfasurare.
Cine este acest Serban Gheorghe?
In 2005 PDL-Cluj l-a numit dir. exec. adj. la DADR Cluj, timp in care firma sotiei acestuia, Ana Natalia Serban, cu firma SC Agromed Impex SRL, a facut afaceri agricole cu reprezentanta ministerului agriculturii in teritoriu. Nimeni n-a suflat o vorba. Anul 2006 il aduce pe Serban intr-o noua postura politica, aceea de dir. exec. al Apia Cluj. Afacerile agricole ale SC Agromed Impex SRL au continuat si cu APIA . Din nou, nimeni nu s-a sesizat. Intre timp, fiica sotilor Serban, Doris Alina Serban a devenit jurista firmei de familie.
Misiunea ‘grea’ pentru Serban a fost aceea ca, tot timpul, trebuia sa-i fereasca de munca istovitoare pe oamenii adusi in agentie de PDL, dar, mai ales, pe fratele presedintelui Curtii Constitutionale, Tiberiu Zegrean.
Alegerile din 2008 au distrus alianta DA (PNL-PD), iar noul PDL s-a incuscrit cu PSD, partidul din care tocmai plecasera. Noul ministru al agriculturii, Ilie Sarbu, a vrut sa-l schimbe si atunci pe Serban. N-a reusit. Acesta s-a internat in spital rapid la inceputul anului 2009, iar de pe patul de spital si-a luat doctoratul si a castigat cu firma sotiei, SC Agromed Impex SRL o licitatie cu cantec, in valoare de 90.000 lei de la CFR.
In 2011, ANI, in urma unei sesizari, s-a facut ca-l controleaza pe acelasi personaj, la incompatibilitati cu functia publica, acesta nedeclarandu-si vreodata firma sotiei in declaratia de interese. La cat este de harnica ANI cu pedelistii o stim, deci, banuiti ca nu a fost cercetat.
Parafrazand o vorba olteneasca, aceea ca pe oltean nu-l faci decat mort, pentru ca viu da din picioare, vom vedea in zilele urmatoare, care va fi deznodamantul olteanului Serban Gheorghe, priponit de functie.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 03.12.2012, autorizează la plată schema de plată naţională directă complementară (PNDC) – Campania 2012.
Conform Hotărârii privind stabilirea pentru anul 2012 (Hotararea 1051/2012) a cuantumului plăţilor naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal, sumele totale necesare aplicării schemei de plăţi naţionale directe complementare sunt de 221.869,92 mii euro (1.006.912 mii lei) şi reprezintă contribuţie publică de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anii 2012 şi 2013.
Sumele totale sunt defalcate după cum urmează:
– plăţi naţionale directe complementare (PNDC 1) – 216.118,7 mii euro (980.811,5 mii lei);
– plăţi naţionale directe complementare specifice pentru in şi cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr ( PNDC 2,3,4,5,6) – 5.751,22 mii euro ( 26.100,76 mii lei).
Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28 septembrie 2012 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.294/01 din 29 septembrie 2012, respectiv 4,5383 lei pentru un euro.
De asemenea, menţionăm că APIA a efectuat plăţi în perioada 16.10 – 17.11.2012, în valoare totală de 2.285.473.123.54 lei ( 503.596.748,46 euro), pentru 1.054.553 fermieri, reprezentând avansul de 53,88 euro/ha (244.52 RON/ha), pentru cererile depuse în Campania de acordare a sprijinului pe unitate de suprafaţă 2012.
Pentru anul 2012 cuantumul alocat Schemei de plată unică pe suprafaţă este de 119,66 euro/ha, iar cuantumul alocat schemei de plată PNDC1 este de 35 euro/ha, la ambele aplicându-se coeficientului de reducere liniară.
Sursa: APIA
Program
Anul 2012 aduce Conferinta Finantare.ro la Cluj – Napoca, pe data de 29 noiembrie. Evenimentul va avea loc la hotelul Golden Tulip Ana Dome.
AGENDA 29 noiembrie 2012
| 8:00 – 9:00 Welcome & Networking | |
| 9:00 – 9:20 Deschiderea conferintei | |
| 9:20 – 10:20 DEZBATEREA I Care sunt principalele provocari pe parcursul implementarii proiectelor cu finantare europeana? Speakeri: Paul Savin, Simona Bonghez, Augustin Purnus, Marian Dobrila, Mircea Mihai, Radu Nechita Moderatori: Marius Alexa |
|
| 10:20 – 10:40 Coffee break & Networking | |
| 10:40 – 12:20 DEZBATEREA II Ce tehnici si instrumente de management de proiect te pot ajuta atunci cand pregatesti o investitie? Speakeri: Simona Bonghez, Ioana Bandici, Catalin Dogaru, Augustin Purnus, Ionel Timisan, Cristian Paun Moderatori: Marius Alexa |
10:40 – 12:20 WORKSHOP 1. Impactul ordonantei 66/2011 asupra implementarii proiectelor cu finantare europeana Facilitator: Paul Savin 2. Subventii pentru agricultura si aplicatiile GIS Facilitator: Antoniu Poienaru |
| 12:20 – 12:40 Coffee break & Networking Lansarea cartii “Marea recesiune: De la economia mondiala la economia nationala” de Andrei Radulescu |
|
| 12:40 – 14:00 DEZBATEREA III Cat de accesibile sunt finantarile din surse private ca alternativa la fondurile europene? Speakeri: Cristian Paun, Andrei Radulescu, Mircea Mihai Moderatori: Marius Alexa |
12:40 – 14:00 WORKSHOP 1. Management sau leadership in managementul proiectelor? Facilitator: Catalin-Teodor Dogaru 2. “MithBusters” – Demontarea celor mai frecvente mituri legate de Managementul Proiectelor? Facilitator: Simona Bonghez |
Conferinta se adreseaza indeosebi urmatoarelor categorii de public:
- actuali si viitori beneficiari de fonduri europene;
- finantatori;
- specialisti si investitori in agricultura;
- reprezentanti ai autoritatilor publice: primarii, consilii locale, etc;
- reprezentanti ai firmelor de instruire care ofera pregatire in accesarea si implementarea fondurilor europene;
- cadre universitare sau alte persoane care studiaza domeniu;
- reprezentanti ai organizatiilor bazate pe proiecte (companii, asociatii, institutii publice)
- reprezentanti ai firmelor de instruire care ofera pregatire in managementul proiectelor;
- specialisti in managementul proiectelor;
- consultanti activi in fonduri europene.
Pasi pentru inscriere:
- Completati formularul de inscriere aici: http://cluj2012.finantare.ro/inscrieri.
- Efectuati plata biletului de participare, prin banca, pe baza facturii proforme trimisa de echipa de organizare.
- Inscrierea la workshopuri este optionala si se face in limita locurilor disponibile, in dimineata conferintei (interval orar 8:00 – 8:50), la masa de receptie a participantilor.
Pentru corecta informare a ocnamuresenilor, sa vedem ce se ascunde sub HCLOM nr 143/27.09.2012.
Primaria Ocna-Mures, jud. Alba, a hotarat sa participe la Runda 5 din programul Biblionet a organizatiei IREX, fara sa intrebe cetatenii orasului.
IREX gestioneaza bani ai Departamentului de Stat(USAID) si ai fundatiei lui Bill Gates. In coordonare cu fundatia Soros si Microsoft, IREX vrea ‘sa creeze si sa stabileasca o retea pentru a colecta si a impartasi practici si cunostinte cu privire la modul in care competentele digitale pot ajuta grupurile cu risc de excludere sa se reconecteze la procesul de invatare, ca un mijloc de a favoriza insertia profesionala, incluziunea si coeziunea sociala’. Binecuvantarea actiunii de ‘strangere de informatii’ o au de la Emil Boc, Traian Basescu si Razvan Ungureanu.
Bla-bla-uri pentru care rusii au cerut recent ca USAID sa-si faca bagajele si sa plece din Rusia.
In ce consta participarea Primariei Ocna Mures la Biblionet?
„Pentru a deveni parte a programului Biblionet, o biblioteca publica trebuie:
• Sa aiba conexiune de banda larga la Internet in biblioteca sau Consiliul local/ Biblioteca sa fie dispus(a) sa realizeze aceasta conexiune si totodata sa plateasca pentru abonamentul aferent;
• Sa aibe spatiu necesar (aproximativ 2,5 mp per birou) gazduirii echipamentelor, dar si adecvat desfasurarii unei activitati cu publicul: mobilier corespunzator, sisteme de incalzire si electric functionale si sa se asigure securitatea spatiului (paza/supraveghere video/usi metalice/alarma – dupa caz);
• Prin Consiliul Local /Biblioteca sa incheie o polita de asigurare pentru echipamente, sa achite costurile aferente utilitatilor pentru spatiul din biblioteca in care se va desfasura acest tip de serviciu, sa permita si sa acopere costurile legate de transportul si cazarea bibliotecarilor la cursurile de dezvoltare profesionala organizate in cadrul programului Biblionet;
• Sa asigure accesul publicului la biblioteca timp de minimum 8 ore/zi lucratoare.” Asa cum se vede aici.
IREX a incheiat un protocol cu APIA.
Asadar, prin aceasta hotarare a consiliului local, primaria se obliga sa plateasca din bani publici, fara sa consulte cetatenii orasului, conexiunea la Internet a bibliotecii si abonamentul si “sa incheie o polita de asigurare pentru echipamente, sa achite costurile aferente utilitatilor pentru spatiul din biblioteca in care se va desfasura acest tip de serviciu..”
Protocolul cu APIA in care „partile semnatare îsi propun facilitarea accesului fermierilor la aplicatia IPA online, în cadrul bibliotecilor publice, precum si cresterea, prin instruiri realizate de catre expertii APIA, a capacitatii bibliotecarilor de a-i sprijini pe agricultori în acest sens.”, se traduce prin aceea ca, contribuabilii trebuie „sa acopere costurile legate de transportul si cazarea bibliotecarilor la cursurile de dezvoltare profesionala organizate in cadrul programului Biblionet”.
De ce IREX arunca in mila patru calculatoare pentru 20 biblioteci din judet, APIA sa instruiasca bibliotecarii iar consiliile locale sa plateasca utilitati, cursuri si deplasari, fara ca initiatorii acestui program sa scoata vreun ban?
Zeci de fermieri ma contacteaza pe adresa de mail, rugandu-ma sa ma pronunt asupra proceselor verbale privind constatarea neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, pe care ei le primesc de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA).
Pentru a-mi face o parere, le cer acestora procesele verbale scanate si parola de intrare pe softul geographic IPA Online, unde isi au depuse cererile.
Aproape toate procesele verbale nu respecta forma prevazuta in OUG 66/2011 si Ordinul 2341/2011: nu sunt semnate de catre toate persoanele care fac parte din echipa de control, nu cuprind punctul de vedere al fermierului-debitor, nu sunt insotite de materialul probator si nu au stampila Serviciului Economic, Recuperare Debite. O mare parte a proceselor verbale genereaza debite pentru pachetele financiare de agromediu, pentru fermieri care nu se afla in zonele aferente acestor plati, stabilite de Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013(PNDR). Nu ne mai miram de faptul ca, o buna parte a fermierilor care au contestat in instanta aceste procese verbale au avut castig de cauza, obtinand anularea titlurilor de creanta. Guvernul Ungureanu a venit apoi cu Hotararea nr. 261/2012 prin care a solicitat ca in cazul anularii de catre instanta, sa se emita din nou aceleasi titluri de creanta pentru bietii fermieri.
Un aspect pe care as vrea sa-l semnalez este acela prin care, procesele verbale nu specifica, in cazul debitelor asupra masurilor prevazute in Axa II(Dezvoltare Rurala-PNDR) finantate de catre FEADR, cursul de schimb la care se calculeaza aceste debite.
Iata ce zicea auditul extern efectuat de Directia Generala pentru Agricultura(DG-AGRI) in anul 2010: „S-a constatat ca pentru masurile cuprinse in Axa II finantata din FEADR, nu au fost respectate prevederile din Regulamentul nr. 1290/2005, in ceea ce priveste cursul de schimb utilizat pentru autorizarea platilor, respectiv penultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrala Europeana inainte de luna la care este efectuata plata. Acest curs ar fi trebuit utilizat pentru inregistrarea in euro a obligatiilor de plata catre beneficiari, a platilor efectuate, a debitelor, dobanzilor constituite si recuperate si sanctiunilor, dar in mod eronat APIA a folosit cursul utilizat pentru autorizarea Schemelor de plata unica pe suprafata reglementat prin HG nr.1560/2008 privind stabilirea pentru anul 2008 a cuantumului platilor directe unice pe suprafata, al platilor nationale directe complementare in sectorul vegetal(…).”
Daca procesele verbale emise in 2012, pentru campaniile de plati efectuate in anii precedenti, au debite calculate cu un curs prevazut pentru SAPS si nu cu unul prevazut pentru Masurile 211,212 si 214 din Axa II-PNDR, inseamna ca, se va prejudicia din nou bugetul comunitar si cel national, ceea ce s-ar traduce prin noi sanctiuni care vor fi aplicate Romaniei de catre Comisia Europeana.
Amigdale
Cu un gust de migdală m-am trezit.
N-aveam nimic, decât o durere profundă.
Mi-am întrebat fraţii mai mari, ce simt?.
Unul din ei avea greutăţi. Nu putea înghiţi.
Cel de-al treilea, la fel, înjura de durere.
Nu ştiu cum am ajuns la cuţit!.
Din unul bolnav, ne-a lăsat pe toţi trei fără ele.
Sărutul
În acest univers nevăzut,
Stau cu prietenii la Masa tăcerii.
Muritorii de rand nu sunt invitaţi.
Ei ştiu că tăcerea-i de aur.
Se râde copilăreşte.
Vedem sărutul scrijelit pe Poarta sărutului,
Primul sărut în poartă şi cu ochii la stele,
Uniune sufletească primară între adolescenţi.
Sărutul, veşnic simbol al dragostei şi iubirii.
Fecioara Maria
Cărbunari, loc de credinţă şi izbândă,
Vine să aline suferinţa pentru toate naţiunile.
Harul abundă asupra noastră perpetuu,
Asemenea mormanului de moloz şi fum.
Ce a înconjurat casa părinţilor
Nevătămaţi la căderea bombei nucleare.
Carul
Pajişti cuprind cât văd cu ochii,
Nu mă mai satur să te privesc.
Mintea imi joacă feste cu rodii,
Gustul mă face să te strivesc.
Aproape te simt, în foşnet de care
Trase de oameni.
Întreba-mă-vor oare,
Cât de mult te iubesc?
Restituiri
M-am născut să moştenesc satul,
Uitat de vreme şi de părinţi.
Nu vreau decât o palmă de-a latul
Şi un loc între sfinţi.
Privind cu nesaţ la hora din vii,
Te văd jucăuşă.
Aud clopotele sporovăind.
E timpul. Ai loc între sfinţi.
Subvenţia
Mătuşa, cine-ţi lucrează pământul?
Calul, răspunse aceasta.
La pământ mă duce calul.
Atunci, el va lua banul!
Ba nu, dragul mătuşii, al meu este darul.
Preluare din
| Asymetria – revue roumaine de culture, critique et imagination |
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în baza Regulamentului CE 776/2012, începând cu 16 octombrie, va autoriza la plată avansul către fermierii care au depus cereri de plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă – SAPS 2012. De acest avans vor beneficia toţi fermierii pentru care s-a finalizat verificarea condiţiilor de eligibilitate în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.
Plăţile în cadrul campaniei SAPS 2012, se vor face la cursul de schimb de 4,5383 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28 septembrie 2012 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.294/1 din 29 septembrie 2012.
Menţionăm că pentru campaniei SAPS 2012, România beneficiază de o alocaţie financiară de 1.043.001.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).
sursa: APIA
Modalităţi de depunere a documentelor în vederea accesării sprijinului financiar potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 897/2012
- Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 897/2012, cererile se depun de către solicitant la Direcţiile pentru agricultură judeţene(DAJ).
- Cererile însoţite de documentele prevăzute în actul normativ pot fi depuse şi la Primării, iar Primăriile le transmit la Direcţiile pentru agricultură judeţene.
- În situaţia în care solicitanţii nu deţin copia cererii unice de plată pe suprafaţă pentru anul 2012 eliberată de APIA, Primăriile transmit tabelul cu solicitanţi la APIA, în vederea eliberării acestor documente. APIA eliberează documentele şi le transmite la DAJ.
- Cererile întocmite de solicitanţi împreună cu celelalte documente prevăzute de actul normativ menţionat mai sus sunt trimise de Primării la Direcţiile pentru agricultură judeţene, pentru a fi anexate documentelor primite de la APIA.
- Direcţiile pentru agricultură judeţene preiau cererile de la Primării şi solicită la APIA obţinerea copiei cererii unice de plată pe suprafaţă pentru anul 2012, în situaţia în care aceasta nu se regăseşte la documentaţia depusă.
- Conform cu acţiunile întreprinse de fiecare Direcţie pentru agricultură Judeţeană în vederea respectării termenului şi a punerii în aplicare a Hotărârii Guvernului nr.897/2012.
Ce trebuie avut în vedere de către beneficiari pentru a primi ajutorul de minimis
- să exploateaze suprafeţe de culturi agricole în teren arabil de minim un hectar şi maxim 10 hectare, inclusiv;
- să nu renunţe la calitatea de producători agricoli care exploatează suprafeţele de teren pentru care primesc sprijinul în cauză, pe o perioadă de trei ani, începând cu anul în care sprijinul financiar a fost acordat;
- să formuleze cereri de sprijin financiar, la Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti în a căror rază teritorială se află suprafeţele în cauză, în situaţia în care un producător agricol deţine în exploataţie suprafeţe de teren arabil care sunt situate în unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, cu obligaţia încadrării în plafonul maxim al ajutorului de minimis;
- plafonul maxim al sprijinului financiar în cadrul schemelor de minimis, nu poate depăşi echivalentul în lei a 7500 euro/ beneficiar/3 ani, potrivit prevederilor art.3, alin (2) din Regulamentul (CE) nr.1535/2007;
- primesc ajutorul de minimis atât fermierii care sunt înregistraţi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu cereri unice de plată pe suprafaţă pentru anul 2012, cât şi fermierilor care nu sunt cuprinşi în aceste evidenţe pentru campania de plăţi pe suprafaţă 2012;
- dovada exploatării terenurilor şi existenţei culturilor agricole este evidenţiată în adeverinţa de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
- există situaţii în care solicitantul sprijinului financiar are culturi agricole în teren dobândit ulterior depunerii formularului de cerere la APIA, în anul 2012 (1 ha constituit din parcele mai mici de 0,3 ha);
Termenul limită pentru depunerea documentelor la DAJ este 15 octombrie 2012.
Sprijinul financiar se acordă, începând cu data de 1 noiembrie 2012.
sursa: MADR
Comentarii recente