Antoniu Poienaru, observator RoMedia, Cluj
APIA face plăţi pentru producătorii de lapte din zonele defavorizate şi pentru agricultura ecologică
Plăţile pentru producătorii de lapte din zonele defavorizate şi pentru agricultura ecologică vor fi acordate săptămâna aceasta
În cursul acestei săptămâni, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale (MADR), prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), va acorda două forme de sprijin. Acestea vizează producătorii de lapte care deţin minimum două vaci de lapte şi se află în zone defavorizate şi agricultorii care desfăşoară activităţi agricole în regim ecologic. De ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură vor beneficiapeste 7.000 de agricultori, de două ori mai mulţi decât anul trecut.
1. Ajutorul specific acordat producătorilor de lapte din zonele defavorizate
Suma totală ce urmează a se plăti beneficiarilor pentru ajutorul specific acordat producătorilor de lapte din zonele defavorizate este de 21,12 milioane euro pentru un efectiv de aproximativ 257.000 capete vaci de lapte eligibile, respectiv 74.911 beneficiari. Cuantumul determinat este de 86,37 euro/cap de vacă.
Cuantumul a fost stabilit de către APIA, după finalizarea tuturor verificărilor prin raportarea plafonului alocat de 22.447.205 euro la efectivul de animale eligibie.
2. Ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică
Suma totală ce urmează a se plăti beneficiarilor pentru ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică este de 3,09 milioane euro. Această sumă este împărţită între exploataţiile din domeniul vegetal (2,89 milioane euro pentru un număr de 6.715 exploataţii) şi cele din domeniul creşterii animalelor (0,21 milioane euro pentru un număr de 343 exploataţii).
Menţionăm că, în conformitate cu HG nr. 759/2010, cuantumul plăţii anuale suplimentare pe exploataţie se calculează de APIA după finalizarea verificărilor. Calculul se realizează prin raportarea plafoanelor alocate la numărul de beneficiari eligibili, pentru fiecare dimensiune a exploataţiei din producţia vegetală şi animalieră, în limita plăţii anuale suplimentare maxime/exploataţie.
Aceste două măsuri sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi sunt derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Data publicarii: 18-06-2012, sursa MADR
Lucrezi terenul, depui cerere,
primesti fonduri europene si nationale !
APIA TE ASTEAPTA !
Frumos si pompos suna chemarea agentiei adresata fermierilor pentru a-si depune cererile de subventie. Cum ar veni, lucrezi terenul, depui cerere si noi te sanctionam!.
Recent, dir. exec. al APIA Caras Severin, Romica Anculia a fost arestat. Ca mai toti dir. exec. ai acestei agentii, Romica le-a inoculat fermierilor ideea ca daca nu cotizeaza sau nu voteaza cu fostul partid trantit recent in parlament de catre opozitie, nu mai primesc subventii. DNA-ul a intrat pe fir si i-a surprins pe baieti cum imparteau discretionar bani din curatarea pasunilor fermierilor. Numai ca, fermierii plateau si curatatul nu se mai efectua decat contra altor sume sau a votului la alegerile din 2012. Presiunea se facea si asupra celor care doreau sa acceseze masura 141 de semi-subzistenta, Romica avand ‘reteaua’ formata si la Dezvoltare Rurala desprinsa din DADR(unde a lucrat) dar si la APDRP.
De verificat de catre DGLAF, ar fi modul in care au luat subventiile de la Apia fam. Anculia http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=2030&lang=RO . Atentie! pana in 2009, la filtrare apar si persoanele fizice. Din 2010 apar beneficiari de plati doar persoane juridice.
Un alt aspect ar fi acela prin care, sotia Anculia Elena Daniela a indeplinit conditiile pentru a accesa Masura 141 http://www.apdrp.ro/uploads/Rapoarte%20de%20SELECTIE/RaportSelectie_M141_ses_oct_nov_2010.pdf si Masura 312,concesionand de la primaria Berzeasca pe 49 de ani o suprafata pe care si-a contruit un atelier auto http://www.apdrp.ro/uploads/Docu%20FEADR/oct-nov2009/M312/M312_selectate_oct-nov2009.pdf .
Apia sa permita accesul DGLAF-ului in baza de date alfanumerice(IACS) dar si in cele geospatiale(SIVGIS si IPA Online)pentru a verifica modul in care s-au executat controalele la masurile de agromediu, SAPS, GAEC, PNDC, samd.
In declaratia de interese de aici http://www.apia.org.ro/declaratii_cj_2011/caras-severin/Anculia_Romica_Pavel.pdf , Anculia Romica ‘uita’ sa treaca veniturile sotiei prin accesarea Masurii 141.
Foarte interesanta reactia Apia central la articolele aparute in toata presa http://www.apia.org.ro/comunicate_presa/CP_ANCULIA%20ROMICA%20-%20%20APIA%20CARAS%20_26%2004%202012.pdf
Agentia nu sufla insa niciun cuvant de ancheta ANI care asteapta nepermis de mult sa inceapa, impotriva pedelistului dir. exec. al APIA Cluj, SERBAN GHEORGHE, care uita din 2005, de cand era dir. exec. adj. la DADR Cluj, apoi dir exec al APIA Cluj, sa declare veniturile si sursa veniturilor sotiei SERBAN ANA NATALIA, cu a sa firma SC AGROMED IMPEX SRL. Vezi sesizarea inregistrata la ANI de aici https://antoniupoienaru.finantare.ro/2011/11/29/agentia-nationala-de-integritate/.
APIA trebuie curatata urgent de indivizi proveniti din structurile securitatii care au lucrat la firme de comert exterior, in ministere si agentii care nu au legatura cu subventiile comunitare, de fii si fiicele acestora sau de cei care au slujit interesele de partid in dauna fermierilor. Nu-i de mirare ca la biroul de sesizari e haos iar persoana pensionata care a lucrat acolo e chemata frecvent sa aranjeze macar plangerile fermierilor. Despre solutionarea lor nimeni nu mai are niciun fel de evidenta.
Altfel nu-mi explic cum de a aparut ASOCIATIA PENTRU PREVENIREA ABUZURILOR FISCALE SI ALTE ABUZURI ALE STATULUI, http://apaf.ro/, care incrimineaza APIA ca nu vegheaza la controlul subventiilor comunitare, prin plangeri adresate procuraturii sau Comisiei Europene.
Ministrul agriculturii, Stelian Fuia, face mai nou pe investigatorul, cu veleitati de jurnalist de investigatii, afirmand ca o mare parte din laptele din magazine este produs din apa si lapte praf. Ar trebui sa ne ofere explicatii privind propria lui firma.
In imaginea de mai sus, fostul ministru Valeriu Tabara se afla in vizita de lucru la Procera, firma lui Stelian Fuia, in data de 31-08-2011. Pe cand o vizita asemanatoare ‘Fuia la Fuia’?
In perioada 2007-2009 a existal la APIA o schema de plata pentru culturi energetice, din bani comunitari(45 euro/ha). Din anul 2007 s-au acordat in Romania plati pentru culturi energetice pentru o suprafata totala de 22.000 ha, in valoare de 682.519 euro. Pentru anul 2008, suprafata a fost de 32.650 de hectare, cu o valoare de 1.470.000 euro iar pentru anul 2009, suprafata a fost de 69.509 hectare in valoare de 3.128.000 euro. Suprafata subventionata in UE in aceeasi perioada, a fost de aprox. 2.000.000 ha.
La nivelul anului 2008, Procera, firma lui Stelian Fuia, conform HG nr.1844/2005, aparea in contractele cu fermierii, cultivatori de plante energetice(rapita, floarea-soarelui, soia, porumb, etc), drept colector. Nici vorba sa indeplineasca aceasta conditie si nici macar nu era in lista agreata de ministerul agriculturii(producatori de biocarburanti, colectori sau prim procesatori). Fabrica de combustibil Procera era in faza de proiect. Procera avea inchiriate spatii de colectare, nu in proprietate, pe care le prezenta drept depozite colectoare, lucru nepermis de legislatie. La Apia Calarasi, Fuia are oameni care au lucrat si la Procera si care trebuiau sa-l informeze de conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca un colector. Un alt aspect a fost, faptul ca, Apia nu avea finalizat de catre firma de soft Siveco, modulul din baza de date care sa confirme actele prezentate de catre fermier(inclusiv contractul de vanzare-cumparare dintre beneficiar si colector, documentele care sa ateste statutul de colector, etc), pentru a beneficia de subventia comunitara.
Cu toate acestea, Stelian Fuia trebuie sa prezinte documentele prin care soia colectata de la fermieri a ajuns la prim-procesatori sau la fabricile de biocombustibil si nu transformata pe sest in hrana pentru animale. Sa faca dovada colectorului autorizat obligat sa tina urmatoarele evidente:
a) datele de identificare a beneficiarilor, prim procesatorilor si/sau producatorilor de
biocarburanti;
b) numerele de inregistrare a contractelor de vanzare-cumparare;
c) cantitatile de produse agricole energetice, pe fiecare tip in parte, preluate de la beneficiari;
d) cantitatile de produse agricole energetice, pe fiecare tip in parte, predate prim
procesatorilor si/sau producatorilor de biocarburanti;
e) suprafetele de pe care s-a recoltat materia prima aferenta culturilor energetice, pe fiecare tip de cultura, inscrisa in contracte.
O interogare a bazei de date de la Apia, a dosarele fermierilor care au avut contract cu Procera si un control al Biroului de Lupta Antifrauda(OLAF), vor putea arata daca soia s-a facut biocombustibil sau a ajuns lapte. Lapte praf.
Lumea a treia
Agricultura, la ora bilantului, arata ca una facand parte ‘din lumea a treia’. Trist. Asemenea remarci ar putea determina Comisia Europeana sa sisteze imediat toate subventiile pentru aceasta ramura a economiei romanesti. Ce ne-a fost in minte, la aderare, atunci cand am fost de acord sa transpunem acquis-ul in legislatia nationala? De ce n-am facut-o si de ce nu continuam sa o facem, procesul fiind in evolutie permanenta iar derogarile de la acquis acordandu-se doar in situatii exceptionale?
Iata cateva aspecte pentru care inclin sa cred ca cei care conduc destinele agriculturii romanesti sunt ‘din lumea a treia’.
Sa ne amintim de certurile din Conventia Democratica in perioada cand trebuia sa aducem Sapard-ul. La nivel national s-a facut o retea Intranet in 42 de judete, cu birouri si angajati, gata sa centralizeze datele culese din teren pe bani comunitari, despre comunitatile locale. Certurile din CD si alegerile din 2000 au anulat tot. A venit PDSR-ul, a anchetat structura veche, si au adus SAPARD-ul. Alti bani comunitari cheltuiti, alta structura, alti oameni. Au urmat negocierile de aderare iar la capitolul ‘Agricultura’ s-a negociat pe o statistica de ‘lumea a treia’. S-au infiintat apoi agentiile de plati.
In Master Plan-ul facut in proiectul de infratire pentru infiintarea APIA, scria negru pe alb ca peste 80% din functionarii care urmau sa fie angajati, nu stiau lucrul cu calculatorul. In acelasi procent, nu se cunostea bine limba romana, legislatia comunitara fiind tradusa cu greseli mari de ortografie. Intelegerea ei la nivel local a fost un adevarat calvar. Nu mai intru in detaliile angajarilor si pozitionarilor politice pe post sau ordonantele de guvern care au permis angajarile pe un proiect comunitar, fara concurs.
Despre SAPARD stim cu totii cum s-a derulat. Sa observam putin modul de utilizare a FEADR, FEGA sau bugetul national.
In 2008 cand s-au dat pachete de agromediu in plus la subventiile existente, APIA a calculat cursul de schimb identic cu cel pentru SAPS si CNDP. Gresit. Asta nu este imputabila decat prostiei de la varful conducerii ministerului. Controalele la astfel de pachete au fost la un moment dat facute cu date si masuratori luate pe sest de la APIA, desi APDRP, gestionar FEADR, trebuia sa aiba propria echipa de control. Adunate, toate s-au concretizat in sanctiuni ale Comisie Europene de peste 130 mil euro. Prostia si domnia se platesc, spune o vorba din batrani.
Sa nu mai vorbim de subdimensionarea retelei de calculatoare de la APIA. La primele audituri de dupa 2007 se oprea accesul la retea in majoritatea judetelor, pentru a fenta auditorii externi in judetele controlate, aratandu-le ca aplicatia functioneaza si nu se blocheaza. Caz penal.
Curtea de Conturi a devenit peste noapte specialista in controale. La inceput nu aveau specialisti iar rapoartele de control pe teren, erau ‘traduse’ de catre functionari. La controlul animalelor, mai nou, CC solicita APIA recuperarea sumelor pentru declaratii false ale fermierilor. De ce nu au avut cei de la APIA dreptul la baza de date de la Finante pentru controlul incrucisat, pentru a evita asemenea concluzii, acuzand fermierii ca au luat bani pe animale, avand debite la stat in momentul depunerii cererii de subventie?. APIA nu a avut decat de curand accesul la baza de date a animalelor(proprietatea ANSV) pentru controlul incrucisat, stiind toata lumea ca la ANSV e inca stat in stat. Bazele de date, pot fi mai multe si au fost accepate de catre Romania in momentul aderarii, dar trebuie sa fie compatibile, atata timp cat s-a refuzat o baza unica de date pentru a avea un Sistem Integrat de Administrare si Control. Asa spun reglementarile comunitare acceptate de Romania. De ce nu s-a respectat legislatia comunitara? ‘Lumea a treia’ este in modul nostru de gandire.
In pragul unei noi reforme a PAC, tragem concluzii apocaliptice si facem comentarii dupa statistici.
Ia sa sa nu mai dam firmei Gauss dreptul de control prin teledetectie cate doi ani la rand, evitand astfel situatiile penibile, in care, ii confirmi suprafetele fermierului, iar APIA, la controlul pe teren sau actualizarile LPIS, il sanctioneaza.
Sa depolitizam agentiile de tot felul de inchipuiti care nu fac absolut nimic, dar sunt plini de doctorate si masterate in agricutura.
Mutarea ‘specialistilor Apia’ in teren si aducerea bibliotecarilor de la IREX(noul partener Apia in Campania 2012) pentru gestionarea banilor comunitari este o solutie? Nu. ‘Lumea a treia’ poate deveni in doua saptamani o lume reala in agricultura, numai sa se doreasca asa ceva.
Hazardul meteorologic
In urma cu doi ani, Mugur Isarescu declara, citez: ‘daca vom avea trei ani biblici in agricultura, ne vom salva din recesiune’. N-am reusit sa stapanim natura. Ramanem in continuare tributari ‘anului agricol bun’. Si in tarile cu o agricultura avansata exista ‘ani rai’ dar sistemul de plati este bine pus la punct in cazuri de calamitate. Aveti idee cu se se mananca APIA si cate ‘albine’ roiesc la stup? Asta daca vorbim doar de APIA in puzderia de agentii din agricultura. Sa-l rugam pe Predoiu sa ne dea o parola de administrator pentru portalul de justitie, si sa cautam la dosarele tribunalelor din toata tara cuvantul APIA si ne vom convinge cate procese are aceasta agentie cu fermierii. De sanctiunile in valoare de 130 mil euro aplicate de catre CE datorita deficientelor de la APIA cred ca stiti. Cu o parola de administrator, veti vedea suprafete lucrate si aproximativ 350 mii ha nelucrate. La fel, in softul geografic puteti privi hartile noi si veti vedea ca terenurile se lucreaza. Raportul Curtii de Conturi vad ca e citat de toata lumea, cu referire la zootehnie, dar nu s-a citit cu atentie pentru a vedea cum de legislatia penala si slujitorii ei, au permis prejudiciul de 12mil euro, despre care se face vorbire. Satul romanesc se schimba atunci cand, distrugerea lui nu se va mai face de la varful puterii. Din inaltul cerului, ‘ani agricoli buni’ sa avem!
Plafonarea subventiilor
D-l Ciolos stia prea bine Agenda 2000 si a lucrat la minister. Atunci ca si acum, subventiile pentru dezvoltare rurala au fost, tot timpul, mai mari decat cele pe suprafata. In Romania nu s-a aplicat criteriul istoric iar modularea a alimentat generos Pilonul II de dezvoltare rurala. Si? Mai stia d-l Ciolos ca cele doua agriculturi existente in Romania pe Pilonul I, de semi-subzistenta si a marilor fermieri, erau si sunt si acum divergente. Sinecuri pentru agricultura de semi-subzistenta si subventii pentru marii fermieri. De ce nu s-a luptat inca din pozitia de sub-secretar de stat(responsabil de agentii de plati), pentru dezvoltarea rurala in Romania, si abia acum a devenit mai vocal in favoarea acestei solutii? Un prim pas pentru eficientizarea Pilonului I la noi, pentru a ajunge la aceeasi valoare a subventiilor cu cei cu care ne tot comparam, in 2016, ar fi subventionarea pasunilor unei singure asociatii pe judet care au in exploatatie un numar adecvat de animale. Micilor fermieri le-as da subventie numai pe teren arabil, obligandu-i ca animalele si pasunile din proprietate sa le aiba in asociatia unica pe judet. O astfel de asociatie va gestiona animalele si suprafetele de pasune in conditii prestabilite, de marime, nr. de animale, sanatatea animalelor, nr. de angajati, plan de afacere, accesare de proiecte cu finantari externe, samd. Din start am un traseu exact al animalelor si un teritoriu specific, fara sa afectez anual terenurile arabile prin miscarea lor,eliminand si conflictele juridice. La nivel de comuna, terenul arabil se poate delimita astfel foarte clar si inclus in coordonate geografice. Includerea unor suprafete mai mari in coordonate geografice, PP si TA, ar avea costuri mai mici. In timp, cu TA delimitat se poate face o asociatie unica, tot pe judet, in care sa fie inclusi acesti ferimieri de semi-subzistenta. Ce o impiedica pe APIA sa faca asta? Ar elimina erorile de supradeclarare in mod real si nu cum au facut-o ilegal si penal in 2010, cand, haotic , Faur a ordonat dupa 11 iunie sa se digitizeze toate suprafetele, peste care a mai venit si cu actualizarea Lpis, tragand aiurea de limitele parcelelor si blocurilor fizice pentru a elimina suprapunerile. Intr-adevar ‘nu sunt dezbateri adevarate in Romania’, pentru ca nu se doresc. In schimb, bateri politice avem.
In urma auditului Curtii de Conturi(CC) la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), Agentia Nationala Sanitar-Veterinara(ANSV), Directiile Sanitar- Veterinare(DSV) si Directiile Agricole si Dezvoltare Rurala(DADR), s-a constatat un prejudiciu de 12,4 mil euro adus bugetului de stat, ca urmare a platilor efectuate pentru cererile de subventie in sectorul zootehnic, in perioada 2007-2010. Raportul se poate citi aici.
Pana la data aderarii, 1 ian. 2007, sa ne amintim cum se dadeau cu generozitate bani din bugetul national, drept sinecura, taranului roman pentru a-i lua votul. Comisia Europeana(CE) a venit si ne-a limitat ajutoarele de stat destinate sectorului zootehnic, impunand anumite praguri si reguli europene. Nu puteam continua sa subventionam aiurea cu bani publici sectorul zootehnic, parte a unui program de dezvoltare rurala sustinut din bani europeni, fara o strategie. Astfel, Ministerul Agriculturii si-a facut strategia pe hartie, ANSV-ul si Apia ca intermediari, au inregistrat animalele, respectiv au facut plati. ANSV-ul devenise la un moment dat stat in stat si nu voia sa dea baza de date la Apia pentru interogare si efectuare de plati. ANSV-ul a fost ulterior trecut in subordinea guvernului. Nu mai zic nimic de medicii veterinari penali care au lucrat sub egida ANSV-ului sau firma care a facut baza de date a animalelor, tot pentru aceeasi agentie. A fost suficient ca Apia sa fie prinsa la mijloc si sa faca cu greu platile si controalele la astfel de subventii. Ceea ce nu a remarcat raportul CC este ca, baza de date a animalelor trebuie sa fie compatibila cu bazele de date alfanumerice si geospatiale ale Apia, o conditie ceruta de reglementarile comunitare pentru a avea un Sistem Integrat de Administrare si Control(IACS) si a putea face plati si pe suprafata. Daca in bazele date ANSV au fost declarate animale fictiv, inseamna ca s-au indeplinit Bunele Conditii Agricole si de Mediu(GAEC) si conditiile pentru a obtine plati pentru zonele defavorizate si plati compensatorii stipulate in PNDR. Toti fermierii care au solicitat subventii pentru animale, trebuiau sa fie inscrisi cu suprafete de teren si in Registru fermelor la Apia. Deci, pentru animale fictive s-au incasat si plati nejustificate pe suprafete destinate pasunatului, zone defavorizate sau plati compensatorii de agromediu.
CC trebuie sa-l anunte nu numai pe premier sau sa faca recomandari. Obligatoriu trebuie informate CE si Biroul de Lupta Antifrauda(OLAF) pentru platile europene incasate ilegal pe suprafata, ce decurg din declaratiile false pentru obtinerea platilor complementare in zootehnie(plati din bugetul national).
La mai puțin de o săptămână de la începerea campaniei de depunere a cererilor de subvenție, Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură(APIA) nu dă suficiente informații despre noile pachete de agromediu si valoarea acestora, conceptul de eco-condiționalitate sau clauza de revizuire. Printr-un comunicat datat 1 februarie 2012, se spune că funcționarii APIA, cei din primăriile comunale dar și bibliotecarii IREX de la bibliotecile comunale, vor fi instruiți pentru a veni în sprijinul fermierilor pentru depunerile online a cererilor de subvenție. Acest lucru se pare că nu s-a făcut.
Parcă văd blibliotecarii explicând țaranului cum stă treaba cu pajiștile pentru fluturi, pachetul 6 de agromediu, sau cum se dă la rațe cu gât roșu, pachetul 7 agromediu. Exact cum le-ai spune că ceapa-i brânză. Sau pe funcționarii din primării explicând cum zboară vaca în pajiștile naturale făcând ca rața, cum se face o fermă de fluturi sau ce-i aia eco-condiționalitate.
Despre clauza de revizuire vă voi explica eu cum stă treaba. În Campania 2010 am invocat această clauză ca fermier și nu am mai depus cerere de subventie. Urma să restitui banii de pe pachete și zona defavorizată, așa cum a înțeles Ciucă Maria de la Apia Cluj. Certată cu limba română, Ciucă Maria a devenit celebră în agenție, atunci când s-au făcut dotările cu stații grafice de lucru, cărora le spunea flotăre. Acest lucru nu s-a întâmplat. Clauza am invocat-o pentru că s-au schimbat două GAEC-uri și nu am acceptat așa ceva, conform acestei clauze. În 2012 s-a introdus conceptul de eco-condiționalitate(GAEC+SMR). Ca fermier poți să accepți sau nu Cerințele Statutare de Management(SMR), nou introduse. Dacă nu accepți să mai beneficiezi de pachete sau zona defavorizată poți invoca această clauză, declarând ca nu ești de acord cu SMR-ul, fără să returnezi banii din urmă, conform angajamentului cu APIA.
De asemenea, nu se explică corect cum se generează parola pentru persoanele juridice, astfel încât și ele să acceseze IPA Online. Nu se dau suficiente detalii despre plățile pe 2011, acest lucru fiind obligatoriu. Plățile se fac în continuare în conturile fermierilor fără să se știe pe ce scheme de plată au fost plătiți.
Totuși, trebuie să remarc faptul că, formatul cererii de subvenție în Campania 2012 este cel mai complet de până acum, ținându-se cont de sugestiile din anii precedenți făcute de către foștii colegi și de mine. Se explicitează clar faptul că zona defavorizată este una montană(ZMD) și o alta, diferită de cea montana(ZDS sau ZSD). De asemenea, există corespondență între pachetele de agromediu și straturile de informații geografice din IPA Online. Pentru prima data poți invoca clauza de revizuire, dacă nu accepți modificarea legislației în timpul jocului. Dar, toate acestea trebuie explicate fermierului și nu pasat la bibliotecă. Parteneriatul dintre APIA și IREX, prin care bibliotecarii pot ajuta țăranii să-și depună cererile de subvenție, va fi un fiasco, generând erori în bazele de date alfanumerice și geospațiale ale agenției. Aceste erori se vor transforma în sancțiuni pecuniare aplicate, pentru a câta oară, bietului fermier.
Ca o ultimă sugestie, APIA ar trebui să înștiințeze din timp fermierii din zonele declarate calamitate din cauza zăpezii și eventualelor inundații, că pot să-și actualizeze cererile de subvenție, fără să piardă bani, invocând forța majoră.
Prin bunavointa grupului Arhipelago, gazda blogului meu, incepand cu data 15.02.2012, toti fermierii aflati in suferinta in zonele calamitate din tara, pot sa-mi trimita la adresa [email protected], CNP-ul si RO..-ul de identificare APIA, pentru a-i ajuta sa-si depuna cererea de subventie pe suprafata in Campania 2012, prin progamul IPA Online, la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura.
Celor care nu au de suferit si doresc sprijin pentru depunerea cererii online, de asemenea le voi acorda asistenta.
Cei care cunosc deja programul IPA Online, pot sa ajute la randul lor pe toti cei aflati in suferinta.
Comentarii recente