Antoniu Poienaru Says:
November 8th, 2010 at 9:52 pm
O stire scapata de ochiului vigilent al guvernantilor a aparut discret in data de 5.11.2010 pe:
http://www.romania-actualitati.ro/romania_trebuie_sa_inapoieze_ue_peste_40_de_milioane_de_euro-21224
Putina lume stie ca in spatele acestei stiri se afla zeci de ore de audit facute de catre Comisia Europeana la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura. Aceasta agentie nu este condusa de opozitie, asa cum, nu ea a stabilit scorul de 5-4 la CC in cazul prezentat mai sus de Dvs.
Un scor asemanator a fost si la neconstitutionalitatea OUG 105/2009, un fel de copy-paste a OUG 37/2009 abrogata si declarata la fel, neconstitutionala. Cele doua ordonante asezau ‘politicos’ simpatizantii Pdl in toate structurile administratiei publice. La conducere, of course.
Cazul directorului Apia Cluj este de pomina. Isi da demisia din pozitia de director executiv si este numit politic, coordonator agentie. Prins intre ordonante, intra in concediu in 2009 pana la limpezirea apelor dupa care, fara concurs, apare din nou director executiv. S-a laudat unor fermieri ca atata timp cat e Basescu presedinte, el va ramane directorul Apia Cluj. Acum este din nou bolnav. Atunci, in 2009, nu era de vreme ce firma sa SC Agromed Impex SRL a prins un contract cu CFR-ul local pentru erbicidarea caii ferate, solicitate nene la greu de o economie care nu mai ‘duduie’ ci ‘bubuie’ .
http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/licitatie/erbicid-95376.html
Motivele pentru care Romania returneaza banii comunitari sunt datorate unor impostori plasati in functii publice, manageri prosti si de care niciun regim se pare ca nu poate scapa. Omniprezenti, generosi la alegeri, bolnavi la constrangeri politice si la presiunea muncii, prezenti la licitatii, manierati, etc.
Eu am atras atentia asupra acestor aspecte inca din 2009, cand se putea sesiza cineva,articol publicat si in revista Profitul Agricol, dar cui ii pasa?
https://antoniupoienaru.finantare.ro/2009/09/13/impactul-noilor-pachete-financiare-din-agricultura-asupra-sistemului-de-identificare-a-parcelelor-agricolelpis
gavrus tiberiu Says:
November 9th, 2010 at 1:17 pm
@Antoniu Poienaru
Cadrul legal ca statul sa poata sa recupereze cei peste 40 de milioane euro de la cei vinovati exista.
Nu exista cadrul legal ca aceasta posibilitate sa fie obligatorie.
Si aici intervine problema moralitatii premierului.
D-na consilier Andreea Paul (Vass) sustine ca moralitatea premierului este remacabila.
Eu cred ca (si) in acest caz moralitatea premierului lipseste.
Daca premierul stie ca unul din ministerele subordonate va avea un prejudiciu asa mare,stie ca este posibil legal ca acest prejudiciu sa fie recuperat de la cei vinovati si stie ca ministrul nu face demersurile pentru recuperarea prejudiciului atunci premierul este cel putin moralmente (foarte) vinovat si complice la acest furt din averea statului.
Si D-na consilier este vinovata pentru ca ( in repetate randuri) ne abureste cu cinstea premierului.
Faptul ca Boc este mai putin necinstit decat predecesorii lui nu (ne) este suficient.
Andreea Paul Says:
November 9th, 2010 at 2:12 pm
gavrus tiberiu,
Antoniu Poienaru,
L-am informat pe Premier. Se va lua decizia corecta.
In link-ul http://www.romania-actualitati.ro/romania_trebuie_sa_inapoieze_ue_peste_40_de_milioane_de_euro-21224 veti putea citi:
‘România va trebui să returneze Comisiei Europene 41,7 milioane euro, sumă cheltuită incorect în cadrul Politicii Agricole Comune, respectiv pentru deficienţe ale sistemului de identificare a parcelelor agricole, ale controalelor administrative şi ale modului de aplicare a sancţiunilor.’
Fara a intra in detalii tehnice, afirm cu toata responsabilitatea ca, deficientele sistemului de identificare a parcelelor agricole , prescurtat SIPA sau, mai pe englezeste LPIS, se continua si in acest moment la Apia. Cu buna stiinta.
La controlul clasic pe teren(OSC) si la vizitele rapide pe teren(RFV) pe 2010 unele rapoarte de control care contin obligativitatea masurarilor cu GPS-ul a parcelei, blocului fizic sau fermei pentru GAEC, AM, SA sau TPA(controale pentru:bune conditii agricole si de mediu, agromediu, atributul SA aplicat blocurilor fizice in intravilan, teren posibil abandonat) se fac fara sa se mearga pe teren, raportandu-se consumuri aiurea de motorina si deplasari fictive.
Masuratorile aferente unor astfel de rapoarte sunt facute in birou, pe calculator, in softul geografic, ‘prelucrate, ashè, ca sa nu sa vaza’.
Este inadmisibil!. Statul roman nu poate depasi un anumit procent al cheltuielilor cu astfel de controale, procent stabilit de comun acord cu Comisia, dar nici nu poate vicia controalele prin functionarii sai.
De aici incolo, reincepe lantul slabiciunilor. An de an.
La fiecare sfarsit de an fiscal si in urma auditarilor externe, au loc runde de negocieri in care Apia negociaza(proasta gestionare Lpis din care rezulta sanctiuni ce se transforma in debite catre fermieri,etc.) iar Comisia sanctioneaza statul roman pe bune si nu pe povesti.
Se pot solicita toate masuratorile raportate de Apia Cluj, spre exemplu, apoi facut un calcul procentual al masuratorilor mascate la nivel de tara si luata decizia ‘sutului in cur’ pentru sefii de serviciu, directori coordonatori si functionari. Numele controlorilor nu au relevanta aici. Unii nu si-au facut rapoartele de control, avand asigurat ‘spatele’ unor deputati si senatori PDL sau chiar coana Curtea, iar altii nici nu sunt la serviciul Controale pe Teren si semneaza rapoarte, ba mai si masoara!
Directoarea Centrului judetean Braila, intr-o videoconferinta desfasurata in urma cu aprox. o luna, atragea atentia conducerii Apia asupra aceluiasi aspect privind gestionarea Lpis.
Ce-i de facut sau cine se va hotara sa sparga gheata intr-o agentie cu cei mai bine platiti functionari din tara si care se vrea a fi una cu adevarat prestigioasa!?
sursa: http://www.andreeavass.ro/blog/2010/11/5-4-asa-e-interpretata-constitutia-la-curte/
Antoniu Poienaru Says:
October 17th, 2010 at 12:15 pm
In nr.38 din 6 oct 2010, pag 10, Profitul Agricol, fostul ministru Mihail Dumitru, actualul consilier al Presedintelui, a publicat un articol privind ‘Batalia dintre fermieri si consiliile locale pentru fondurile europene’. In relatia cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, aflata in subordinea Ministerului Agriculturii, iata ce spune fostul ministru in incercarea lui de a reduce accesul consiliilor locale la fondurile eropene in favoarea fermierilor, citez: ‘Am crezut initial ca, modificand ordinul ministrului ce instituia aceasta noua regula, am atins scopul de a da prioritate crescatorilor de animale sa beneficieze de fondurile destinate lor. Mi s-a raportat initial(la incheierea termenului de depunere a cererilor pentru campania 2010) ca fata de 1700 de consilii locale care cerusera acesti bani in 2009, in 2010 au depus cereri numai 48 de consilii locale. Am aflat mai tarziu ca, in realitate, 1160 de consilii locale au mai aplicat pentru subventii europene si in 2010.’
Cum e posibil asa ceva!? De ce nu m-a sunat pe mine sa-i dau parola de intrare in baza de date Iacs a Apia, trecea drumu’, afla cate consilii locale au depus cu adevarat in 2010 dupa o simpla filtrare mai ales ca eu am sesizat anomalia cu platile catre consilii inca de anul trecut in nr. 36, 23 sept 2009, pag. 46, Profitul Agricol, articol preluat de pe blogul meu https://antoniupoienaru.finantare.ro/2009/09/13/impactul-noilor-pachete-financiare-din-agricultura-asupra-sistemului-de-identificare-a-parcelelor-agricolelpis/ si prezentat si CE Directiei Generale pentru Agricultura.
Ce vreau sa scot in evidenta? Cei mai mari opozanti ai restructurarilor institutiile publice pe care le faceti sunt cei care reprezinta Pdl-ul si conduc pana la nivel de birou toate structurile publice. Sa va dau doua exemple: angajarile care se fac sub masca posturilor vacantate temporar http://www.apia.org.ro/concurs.htm sau stergerea recenta a Venituri Personal Apia, invocandu-se chipurile restructurarea, fisier lizibil imediat dupa ce Premierul a cerut restructurari http://www.apia.org.ro/venituri_personal.htm
Lasati-ne sa va ajutam chiar si cu aceste informatii dureroase in speranta ca facem fiecare ceva pentru tara asta si nu doar ne dam cu parerea.
Andreea Paul Says:
October 17th, 2010 at 12:22 pm
Antoniu Poienaru,
Sunt ochi si urechi.
Antoniu Poienaru Says:
October 17th, 2010 at 1:08 pm
Va multumesc pentru atentia acordata. Si daca tot am inceput, va rog sa va indreptati atentia asupra https://antoniupoienaru.finantare.ro/2010/08/03/sefii-de-la-apia-bagati-in-sedinte/ paragraful ‘Conducerea APIA solicita functionarilor, sub amenintarea cu aplicarea..’, articol refuzat la publicare. Revistele Profitul Agricol si Lumea Satului primesc anual prin atribuire directa contracte cu Apia. Sub aceasta descriere se ascunde o posibila mare smecherie facuta de APIA si Gauss, din punctul meu de vedere. Nu mai amintesc faptul ca afirmatiile mele facute pe blog si publicate mi-au atras doua mustrari scrise pe care le contest in instanta in 2 dec 2010 si 25 feb 2011. Conducerea Apia a trimis in data de 6 oct. 2010 intr-o Vizita Rapida pe Teren(Rapid Field Visit, termen folosit la controalele pe teren facute fermierilor) pe seful HR din Apia impreuna cu doua doamne pentru a le da o nota explicativa privind solicitarile mele adresate directorului general. Mi-au luat fermierii mari de la verificat, mi-au blocat adresa de mail si recent accessul la Internet. Doar mie, dintre toti angajatii. Numai prostii nu-si dau seama ca pot invoca chiar si in instanta tratamente rau voitoare venite din parte partidului de guvernamant care conduce aici compartimente, birouri, servicii si sindicatul. Toata structura este sustinuta fara echivoc de catre deputatii si senatorii acestui judet. Presedintele Curtii Constitutionale are un frate angajat aici, impreuna cu nora acestuia, asa ca miza ‘stabilitatii’ este mare. Un intrus ca mine este stanjenitor, desi am sesizat pana acum nereguli invocand legea avertizorului public.
Postarea urmatoare, daca o veti aproba pe asta, va descrie exact smecheria de care vorbeam mai sus.
Antoniu Poienaru Says:
October 17th, 2010 at 2:27 pm
La depunerea cererilor de subventie in anul 2010, perioada 1 martie-11 iunie, fermierul avea doua obtiuni: fie completa o cerere scrisa, fie una online prin softul geografic IPA Online. Depunerea pe suport scris si pe IPA Online era imposibila, asta insemnand depunerea a doua cereri pe numele unui singur fermier. Mai mult, in baza de date exista un modul care iti spunea daca ai cerere depusa on-line, stergeai ce ai inregistrat de pe suportul scris si importai datele alfanumerice de pe IPA Online. Aici s-a facut inca o risipa de bani: au fost angajati oameni din exterior pentru a introduce cereri in baza de date de pe suport scris, fara sa se tina seama de faptul ca aceleasi cereri erau depuse pe suport digital. Cand a fost gata modulul Siveco, care ‘vedea’ doua cereri inscrise in baza de date, eliminand una, s-a constatat ca multe cereri introduse de catre angajatii temporar au fost platite degeaba, munca lor fiind anulata de catre functionarii de executie care au depus aceleasi cereri pe suport digital.
Ce a facut Gauss si Apia? Mai intai vreau sa precizez ca pe o cerere depusa digital dupa data de 11 iunie 2010 nu se mai putea interveni, avand statusul ‘inchis’. Apia a ordonat smechereste ca dupa aceasta data sa se digitizeze, adica, sa se introduca digital pe IPA Online si cererile de pe suport de hartie. Astfel de cereri au statusul deschis si sunt valabile doar dupa 1 martie 2011. Gauss a solicitat in alti ani la controlul prin teledetectie, hartile fiecarui fermier aflat sub lotul de control, sa le faca scanarea si georeferenrierea, importand de la Apia si datele alfanumerice. Scanarile a sute de mii de harti si fotointerpretarea lor, cu erorile respective, cadeau in sarcina Gauss ca si contractor. Anul acesta, Apia le-a trimis toate cererile aflate sub lotul de control prin teledetectie digitizate prin IPA Online chiar daca marea majoritate erau depuse pe suport de hartie- ulterior datei de 11 iunie fiind digitizate. Dosarele care au si cereri pe suport de hartie si IPA Online pe numele aceluiasi fermier sunt interpretate ilegal de Gauss pentru plata pe 2010, cand de fapt cele depuse digital dupa 11 iunie 2010 trebuie interpretate la plata in 2011. Dintr-un foc au economisit un purcoi de bani cei de la Gauss, Apia platind in avans pentru operatiunea clasica facuta in anii anteriori. Trebuie vazut acest lucru si indreptat. Problema nu este numai a banilor, ci erorile care vor rezulta din interpretarea datelor de catre Gauss. Functionarii care au digitizat dupa 11 iunie 2010 cereri pentru 2011 si interpretate de catre Gauss si Apia ilegal pentru plata cererilor din 2010 au fost obligati sa ‘arajeze’ pe ecran parcelele care se suprapuneau intre ele, ceea ce nu mai corepundea cu desenul bun-rau facut de catre fermier. Ca urmare, se pune problema refacerii ilegale a hartilor, a unui document semnat de catre fermier pe care nu mai ai voie sa operezi dupa data de 11 iunie 2010. Astfel, vor aparea erori rezultate din interpretarile Gauss si validate ca sanctiuni de catre Apia in dauna fermierului. Sanctinile indreptate catre fermieri reprezinta debite de returnat la bugetul comunitatii si la bugetul statului.Daca peste toate astea mai amintesc faptul ca cei care au primit contracte de actualizarea a sistemului de identificare a parcelelor (Lpis) si cei cu controlul calitatii acestei munci nu si-au terminat treaba si au generat erori imense, altele decat cele care vor proveni din controlul prin teledetectie, iti vine sa-ti pui mana in cap. Sugerati Premierului ca ministrul agriculturii sa roteasca toate cadrele de conducere sau sa le schimbe cu functionari de executie pe contracte scurte de management, o reglementare comunitara ce permite acest lucru, tocmai pentru a elimina suspiciunile de frauda la bugetele comunitare(de ce nu, si la bugetul national?) si veti vedea cum se vor schimba in bine lucrurile. Este prea mult sa sugerez angajarea de specialisti, altii decat cei din agricultura, intr-o agentie informatizata in proportie de 100%.
Antoniu Poienaru Says:
October 17th, 2010 at 3:51 pm
Un alt aspect pe care as vrea sa vi-l sesisez. De cativa ani, toata ‘lumea buna’ face Colegiul National de Aparare. In opinia mea, nu este altceva decat o scurtatura pentru a ocupa functii de conducere in administratia publica. Odata ajunsi, astfel de conducatori solicita clasificarea informatiilor in institutiile publice, dau la secret de stat sau de serviciu ce vor ei, pun in miscare posta militara si cand ajungi sa lucrezi la stat zici ca esti pe picior de razboi. Un exemplu este la Apia. Fosta directoare Mariana Draghici era pregatita sa apere tara cu ‘altileria grea’ sau infanteria, dupa cum isi postase cursul facut la acest colegiu in CV, la vremea respectiva pe site-ul agentiei. In 2006 cand am dat examen de intrare la Apia cu ea, m-a picat la proba orala, contrazicand-o ca GIS nu este un aparat de masurat ci un sistem de informatii geografice, GPS-ul fiind un aparat de masurat si un sistem de sateliti plasati pe orbite geostationare deopotriva. Numai un articol scris si amenintarea cu CE m-au facut sa trec examenul dupa contestatie, bulversand listele de partid ale PD-ului si PNL-ului, ‘tupeul’ meu fiind cuantificat anual incepand cu data angajarii 1 martie 2006.
Trebuie sa intelegem definitiv, aici fac referire si la sprijinul Dvs., o institutie se numeste publica, tocmai pentru ca cei care cotizeaza la intretinerea ei, sa verifice modul cum le sunt cheltuiti banii. Daca veti asculta si opinia Apia, o actiune fireasca, in ceea ce ma priveste, vor spune la modul ‘zootehnic’ sau ‘veterinar’ ca, Antoniu Poienaru a atentat la siguranta nationala(sic!). Secretizarea oricarei agentii trebuie sa tina seama de confidentialitatea datelor cu caracter personal, conform legii, si, de protectia fondurilor comunitare si a banilor proveniti din bugetul national. Restul sunt informatii publice si nimic altceva. M-as mira sa aflu ca agentiile din alte tarti, similare cu Apia, isi transporta corespondenta prin posta militara, considerand aceasta ca secret de stat.
Un alt aspect este si transmisia datelor electronice care se face pe o structura militarizata, gen Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Trebuie inteles ca STS opereaza ca orice agent pe partea comerciala. Daca face si politie politica, urmarind traficul in scopuri politice sau folosind infrastructura pentru alte scopuri decat cele comerciale, atunci agentiile trebuie sa faca contracte cu firme private. Infrastructurile electronice ale tuturor agentiilor sunt asigurate de catre STS invocand securitatea datelor. Care date, care secrete??? Romania si intreaga societate par a fi intr-o vesnica defensiva, gata oricand sa si atace. Din aceasta cauza, nici actualul guvern, nici cei care vor urma, nu vor putea restructura propriile institutii. Ia scoateti STS-ul la concurenta cu alte firme, sa nu mai detina monopolul in acest domeniu, schimbati legile securiste privind secretele de stat, puneti oameni bine pregatiti la conducerea institutiilor si veti vedea o schimbare majora.
Va dorec o zi plina de bucurii.
Sursa: http://www.andreeavass.ro/blog/2010/10/am-aflat-cat-dureaza-anul-balcanic-mai-bine-de-20-de-ani/
Ieri a picat moţiunea.
Ce păcat!
Coasa îndreptată aiurea
Intră adânc în Palat.
Susţin loţiunea.
Motto:
Mai la dreapta uliţei,
Urcai Dealu Suliţei.
La cosit iarba lu’ tata,
UE să-i facă plata.
Am găsit colo o iarbă
La români s-o dau s-o fiarbă!
‘Voi demisiona în secunda doi si un sfert.’
Cam aşa spunea într-un moment de sinceritate peştişorul mic şi voinic din acvariul cu răpitori. Adică, noi cu voi, doi şi un sfert.
Cum zeii să demisioneze? Nu-l vor lăsa să plece căluţii lui domn’profesor, înhămaţi la acelaşi submarin.
Până şi nemernicul care nu mai e în primul rând la pescuit de unguri, evrei şi ţigani, s-a aliat cu asemenea creaturi marine. Alt nemernic, cu cruciuliţe în sânge roş-albastru, era şi el în plasa cu momeli a voinicelului.
Ţară de nemernici marini, nepământesc de caldă! sună versul unei poezii semnate de o balenă, până mai ieri cu trei trandafiri la înotătoare.
Dacă ar fi să facem calcule, pentru stânga acvariului, ar fi o sinucidere curată ca balenele sa facă o alianţă marină, punându-şi încă doi trandafiri la înotatoare. Marinarul de la timona le-ar scoate ochii cu harponul. Celelalte balene, cu săgeata galbenă drept plutitor, abia au scapat de anonimat, ieşind la timp din strânsoarea plaselor marinareşti aruncate peste ele în urmă cu mai bine de doi ani.
Cum e posibil ca un individ subacvatic să ajungă să facă toate jocurile, păcălind deopotrivă societatea marină şi cea de pe uscat?
Astfel de scenarii şi întrebări pot reprezenta astăzi doar o ficţiune.
În zilele următoare, datorită schimbărilor climatice, vom vedea peştii umblând pe uscat, căluţii de mare pe post de măgari sau pe mulţi care îşi vor plânge nemernicia de a fi înotat în ape tulburi.
In virtutea Legii nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii, va propun o dezbatere constructiva privind reorganizarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, mai mult decat necesara in aceasta perioada marcata de o criza profunda.
‘Stimati Coordonatori de Regiuni, Directori Executivi, Sefi de Serviciu, Sefi de birou Centre locale,
In baza centralizatorului de activitati majore, la nivelul datei de 25.07.2010, pe care si le-a definit APIA Central si care vor fi definite in continuare inclusiv saptamana viitoare la nivel de Directii Resurse umane, Economic, Relatii institutionale, va rog sa va identificati propriile obiective majore si de detaliu la nivel de Centru Regional, Centru judetean, local, pe care sa vi le marcati scris pe un centralizator, care sa fie actualizat saptamanal si sa fie subiect de sedinta in acelasi ritm (saptamanal).
Pana marti, 3.08.2010, ora 16, fiecare CJ va trimite la APIA Central propriul Centralizator, pe adresa …
Rog Coordonatorii de Regiune sa monitorizeze acest subiect si sa aiba aceste Centralizari pentru fiecare CJ aferent.
Director General al APIA ’
Iata semnalul de lupta adresat de Directorul General al APIA reprezentatilor sai din teritoriu. Aceeasi. Neschimbati. Trecuti prin strunga altor partide de prima tinerete.
‘In baza centralizatorului de activitati majore…va rog sa va identificati propriile obiective majore, pe care sa vi le marcati scris pe un centralizator..si sa fie subiect de sedinta in acelasi ritm(saptamanal)’.
Indemnul sprinten, cu ‘detaliu’ la marca metalica de pe urechea fiecarui sef identificat saptamanal in sedinte, ne-ar putea da senzatia ca in APIA incepe cu adevarat o restructurare, in sensul respectarii reglementarilor comunitare in materie de gestionare a fondurilor FEGA, FEADR si Bugetul national.
‘Planificarea activităţilor majore si de detaliu ale A.P.I.A. Iulie 2010 – Feb.2011’ este urmare a constatarii majore in materie de acreditare si a planurilor de actiune pentru implementarea recomandarilor facute de catre auditul Comisiei Europene, Directia Generala pentru Agricultura.
‚S-a constatat ca pentru masurile cuprinse in Axa II finantata din FEADR, nu au fost respectate prevederile din Regulamentul nr. 1290/2005, in ceea ce priveste cursul de schimb utilizat pentru autorizarea platilor, respectiv penultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrala Europeana inainte de luna la care este efectuata plata. Acest curs ar fi trebuit utilizat pentru inregistrarea in euro a obligatiilor de plata catre beneficiari, a platilor efectuate, a debitelor, dobanzilor constituite si recuperate si sanctiunilor, dar in mod eronat APIA a folosit cursul utilizat pentru autorizarea Schemelor de plata unica pe suprafata reglementat prin HG nr.1560/2008 privind stabilirea pentru anul 2008 a cuantumului platilor directe unice pe suprafata, al platilor nationale directe complementare in sectorul vegetal(…).’ Din cauza lipsei reconcilierilor trimestriale dintre cele doua agentii de plati, in ceea ce priveste debitele constituite sau recuperate aferente masurilor delegate(delegate de APDRP catre APIA), s-au devansat platile pentru zonele defavorizate(M211,212), agromediu(M214) si plati nationale directe complementare in sectorul vegetal (M611). Drept urmare, toti fermierii ar putea da statul roman in judecata si sesiza CE pentru nerespectarea termenului final de plata 30.06.2010, termen valabil pe teritoriul tuturor statelor membre UE. Nu se poate ca fermierii sa sune la centrele locale si judetene si sa injure functionarii de excutie si intregul sistem de plati.
Daca functionarilor de executie li se reproseaza ca au gestionat putine cazuri de intentie de frauda la bugetele comunitare venite din partea fermierilor, cu acelasi rationament, ne putem intreba, daca se face cineva vinovat din conducerea APIA de neregula mentionata mai sus?.
Celebra ‚planificare’ nu aminteste niciun cuvant despre observatiile Comisiei privind nerespectarea principiului ‚celor 4 ochi’ in administrarea dosarelor de plata: ‚ Urmare verificarilor efectuate s-a constatat ca modulul privind efectuarea platilor din sistemul integrat IACS nu asigura respectarea principiului “4 ochi”, in sensul ca fiecare operatiune introdusa in sistem sa fie si validata de catre o alta persoana decat cea care a introdus initial datele. Astfel, nu au fost respectate prevederile Anexei 1 din Regulamentul CE nr.885/2006. ’
Conducerea APIA solicita functionarilor, sub amenintarea cu aplicarea legilor pe care tocmai ea nu le respecta, digitizarea de urgenta a parcelelor fermierilor care au depus cereri pana pe 11 iunie 2010 pe suport de hartie. Aceste mii de cereri online figureaza ca deschise pentru Campania 2011 si se afla sub lotul de teledetectie. APIA vrea sa le exporte contractorului in format digital, pentru a interpreta cererile ca fiind din Campania 2010, scutindu-l pe acesta de oarece cheltuieli. In momentul transferului de fermieri digitizati pentru Campania 2011, catre contractorul prin teledetectie, ne vom afla in situatia inedita in care APIA va face plati pe 2010 cu cereri depuse si online si pe suportul de hartie, adica, doua cereri pentru un singur fermier si fara ca el sa stie. Cine are intentie de frauda in acest caz? Fermierul care are depuse doua cereri pentru aceeasi suprafata sau cele doua persoane care au gandit aceasta smecherie?
Se profita, contrar propriilor manuale, de un sistem extern denumit IPA Online, in care poti sa faci ce vrei. La importul datelor interpretate de catre firma contractoare, cand se va face maparea cu bazele de date IACS, IPA Online si Lpis ale APIA, ar trebui ca sistemul sa sesizeze aceasta neregula.
Cea mai grava constatare a Directiei Generale pentru Agricultura si de care conducerea APIA nu aminteste pastorilor sai, se refera la proasta gestionare a sistemului LPIS-GIS ceea ce‚ a determinat multe nereguli şi a transformat sistemul IACS intr-unul deficitar’.
Autoritatile statului trebuie sa intervina de urgenta, in asa fel incat, pe viitor nimeni sa nu se mai joace de-a parcela si de-a blocu’ fizic pe suprafata tarii, in dispretul banului public.
poza de la Valentina Sagris
In virtutea Legii nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii, va propun o dezbatere constructiva privind reorganizarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, mai mult decat necesara in aceasta perioada marcata de o criza profunda.
‘-Bade draga, in blocu’ aista fizic nu mai este loc defel-defel. Te trec, ia p’acilea, in blocu’ aista. Ca este loc.
-No, bine draga..’
Cam asa au negociat functionarii Apia pozitionarea parcelelor fermierilor romani in blocurile fizice. Consecinta fireasca o cunoastem: sute de mii de erori rezultate din inconsistenta datelor introduse de catre functionarii APIA in baza de date au generat sanctiuni aplicate Romaniei privind plata pe suprafata din fonduri comunitare.
Functionarii cu pricina nu sunt altii decat „fiice, fii, fini, gineri, cumnati, ba chiar si amante” amintiti de fostul ministru Traian Remes sau ‘neamul smenarestilor’, ‘neamuri machedonesti’,‘independentii’, etc., cum ii denumesc cei de la Catavencu.
Ce-i de facut?
In discutiile pe care le port pe Internet cu oameni din anturajul premierului, mi se sugereaza incurajator sa privesc lucrurile inainte si mi se ureaza succes in demersul meu de a reforma agentia la care lucrez. Numai ca, demersurile mele m-au costat pana acum inlaturarea de la gestionarea dosarelor fermierilor in campaniile 2009 si 2010, audierea in trei comisii de disciplina, o mustrare scrisa si blocarea adresei de mail APIA pe utilitarul Outlook.
Am semnalat Comisiei Europene faptul ca site-ul www.apia.org.ro, construit din bani comunitari si romanesti dezinformeaza fermierii, existand suspiciunea ca APIA sa acopere fraudele la bugetele comunitare si cele nationale. In urma cu ceva vreme, exista o directie Antifrauda postata pe site, desfiintata dubios si transformata in serviciu. Daca in Manualul Antifrauda al APIA se spune ca ‘Sesizarea Serviciului Antifrauda poate purta orice nume, poate avea orice format, poate sa fie individuala sau colectiva, putand fi semnata sau anonima, obligatia inregistrarii oricărei sesizari revenind Serviciului Antifrauda’ nu acelasi lucru se citeste pe site-ul http://www.apia.org.ro/relatii_publice_informatii.htm :
‘-Pentru a reclama o situatie sau pentru a sesiza eventuale neregularitati, informati-ne in scris.
-Pentru a demara investigatiile si aplica sanctiuni, reclamatia sau sesizarea trebuie sa fie explicita, sa contină informatii concrete si verificabile, precum si datele de contact ale persoanei care a intocmit reclamatia sau sesizarea.
-Orice reclamatie care nu este insotita de numele si datele de contact ale emitentului nu poate fi luata în consideratie’.
CE a fost de asemenea informata de nerespectarea de catre Apia a manualelor de proceduri si puterea discretionara a coodonatorilor centrelor judetene de a distribui sarcini sau imparti parole prin care se proceseaza cererile de plata din fondurile europene. Manualul Antifrauda spune: ‘In cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura – APIA intregul personal trebuie sa fie organizat si sa-si desfasoare activitatea astfel incat nici o persoana sa nu poata avea responsabilitatea mai multor etape de derulare a unei cereri, de la controlul conformitătii, eligibilitatii, evaluarii, autorizarii si efectuarii platilor’. In timp ce unii n-au nicio treaba cu aceasta agentie, desi lucreaza la ea, altii fac mai multe interventii pe o cerere de plata, adica, centreaza si tot ei dau cu capul, contrar reglementarilor comunitare. Responsabilitatea mai multor etape in derularea unei cereri creaza suspiciunea de frauda in acceptiunea CE.
Ceea ce este extrem de agrav, daca mai trebuia demonstrat, este un caz flagrant de frauda in care este implicata in urma suspiciunilor mele ca verificator plati, conducerea Apia de la Cluj. Conform procedurilor, m-am adresat Serviciului Antifrauda din cadrul Apia. Imediat un functionar m-a sunat sa ma intrebe, in fond, cum se face ancheta in acest caz(sic!). Am intrebat, de ce, convorbirea este inregistrata fara acordul meu si mi s-a raspuns ca asa sunt procedurile. Nu-i adevarat si total fals.
Neprimind niciun raspuns de la acest serviciu, m-am adresat Oficiului European de Lupta Antifrauda, actiune aflata pe rol, trimitindu-le dovezi rezultate din interogarile pe care le-am facut in bazele de date ale Apia.
Asemenea exemple exista in toate centrele judetene iar colegilor mei le este frica sa raporteze suspiciunile de frauda de teama pierderii locurilor de munca, alimentand revistele cu subiecte de presa, in loc ca fiecare sa-si asume orice risc si sa participe la schimbarea societatii noastre.
Politica statului pare a fi tot una de protejare a mai marilor puterii politice, indiferent care ar fi ea. Extrapoland cazul de mai sus, iata cum da statul roman, in mod fraudulos, bani in plus la trei institutii: Parohii, Consilii locale si Oficii judetene de Consultanta. Intrati aici http://plati.apia.org.ro:8089/payment_info/pages/svapnt/paymentinfo/PaymentInfoPublicListReport.jsp si faceti filtrari dupa instructiuni si veti vedea ca sunt 6665 de Parohii, 2304 Consilii locale si 6 Oficii Judetene de Consultanta, carora Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(face plati din FEGA, FEADR-bugete comunitare si Bugetul national) le-a dat in ordine, uluitoarele sume neimpozabile 20.195.060,48 lei, 211.401.680,18 lei respectiv 29.681,46 lei.
Cum ramane cu Dacian Ciolos si ministerul de la care a plecat, fiecare facand previziuni si sustinind reforma PAC post 2013? Ei vorbesc pentru viitor de ‘Un nivel de trai decent fermierilor’ si ‘Sprijinul direct – sa reprezinte si o remunerare pentru serviciile complexe pe care le presteaza fermierii pentru societate in zonele rurale’.
Intitutiile de mai sus, Parohii, Consilii locale si Oficii Judetene de Consultanta fac parte din viitor si se vor numi tot fermieri cum se numesc acum?
Daca privim dinspre bugetele comunitare, acestea platesc statul roman sa se reformeze si din aceleasi fonduri structurale mai platesc alte institutii, tot de stat, ceea ce se numeste tot plata dubla, plata ilegala dupa reglementarile comunitare.
Problema cu plata ilegala pe suprafata in contul Consillilor locale, am vrut s-o prezint anul trecut la Tallin in Estonia la intalnirea anuala a agentiilor de plati, lucrare apreciata la DG Agri -https://antoniupoienaru.finantare.ro/2009/09/13/impactul-noilor-pachete-financiare-din-agricultura-asupra-sistemului-de-identificare-a-parcelelor-agricolelpis/ , dar vuvuzelele de la Apia m-au inlaturat discret din delegatie. Mihail Dumitru a fost cel care le-a dat primul peste bot Consiliilor, scazand in 2010 solicitarile acestora de subventie. Tot el, ‘uciga-l toaca’, va taia subventia si de la Parohii sau Oficiile judetene de Consultanta.
Asadar, se poate!
In virtutea Legii nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii, va propun o dezbatere constructiva privind reorganizarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, mai mult decat necesara in aceasta perioada marcata de o criza profunda.
Un proiect de ordonanta de urgenta privind reorganizarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR) precum si a unor institutii publice aflate in subordinea acestuia, propune in Anexa I ca Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), agentie finantata integral de la bugetul de stat si infiintata prin Legea 1/2004, sa reduca un numar de 540 de posturi.
Prin Legea 1/2004 s-a infiintat Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit. Ordonanta de Urgenta 103/2005 a rectificat Legea 1/2004 infiintand APIA si Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit(APDRP). Totodata s-a prevazut prin aceeasi ordonanta si infiintarea Organismului pentru Coordonarea celor doua agentii de plata, ca structura independenta. Acest lucru s-a infaptuit prin HG nr. 933/11.08.2005, MADR-prin coordonarea directa a ministrului-, a devenit autoritatea competenta pentru acreditarea agentiilor de plati pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit.
APIA a fost acreditata de guvern, insa certificarea europeana s-a obtinut numai daca agentia isi putea dezvolta o structura de personal pina la 1 ianuarie 2007, capabila sa gestioneze dupa aceasta data, banii veniti de la Comunitatea Europeana in sprijinul agricultorului roman.
La solicitarea ministrului integrarii, guvernul a emis la sfirsitul lui ianuarie 2006 o ordonanta de urgenta(OUG nr.1/2006). Ordonanta suspenda ocuparea prin concurs a functiilor publice vacante, cu putine exceptii, una fiind Ministerul Agriculturii, Apelor si Padurilor(vechea denumire a MADR). Ministerul a scos la concurs in februarie 2006, mii de posturi de functionari publici, capabili sa gestioneze banii comunitari.
Pentru aceasta s-au alocat de la bugetul consolidat resursele financiare garantate de stat, cerute de catre Comisi a Europeana, inclusiv banii sub forma de salarii pentru viitorii functionari APIA.
APIA are in componenta un sistem integrat de administrare si control(IACS) elaborat in cadrul Proiectului PHARE de infratire Romano-Germano-Francez RO 2003 IB/AG/01.
Din punct de vedere tehnic, nu aveai cum sa scoti peste noapte mii de functionari pregatiti sa lucreze la un astfel de proiect. Fosta Agentie de Plati si Interventie pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit avea in componenta aprox.1000 de persoane foarte slab pregatite si de care alte institutii nu mai aveau nevoie. La APIA era prevazut sa fie angajati in jur de 5000 de persoane. S-a dat o noua ordonanta, OUG nr.2/2006 prin care se puteau angaja sute de persoane, fara concurs, pe un proiect comunitar, prin transfer de la alte institutii. Aceasta ordonanta, cu dedicatie, dadea dreptul celor transferati sa mai incaseze o treapta la transfer.
Master Plan-ul proiectului de infratire semnala faptul ca peste 70% dintre noii veniti in agentie nu vor cunoaste lucrul cu calculatorul. Eu as zice: acelasi procent, in anul de gratie 2010 nu cunoaste bine limba romana scris si vorbit, desi este o cerinta a Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor public, republicata, cu modificarile ulterioare.
Pentru a restructura APIA exista urmatoarele posibilitati:
-toti cei care au dat concurs pentru a lucra pe proiectul de infratire amintit mai sus si finalizat sa li se intrerupa contractul de munca pentru ca apoi sa fie eventual reexaminati si selectati exclusiv pe criterii de competenta.
-cei care au venit din vechea agentie in APIA doar prin OUG nr. 103/2005 sau prin transfer, OUG nr.2/206, sa li se intrerupa contractul de munca. Nu aveau dreptul sa lucreze pe un proiect comunitar fara concurs. Au sansa sa fie si ei selectati pe criterii de competenta.
– in selectia viitoare sa se dea o proba scrisa la limba romana conform Legii nr 188/1999 care spune ca trebuie sa cunosti limba romana, o proba de limba straina si lucrul cu calculatorul.
-toti cei care se afla in incompatibilitate cu statutul de functionar public sa fie dati afara si deferiti justitiei, conform legii.
– organele in drept sa solicite toate documentele justificative prin care APIA si Agentia Nationale a Functionarilor Publici au facut angajari incepand cu 2006 si controlul dosarelor de concurs, atata timp cat se propun reduceri de posturi in perioada de criza si in acelasi timp se fac angajari, iar de castigarea unui concurs la APIA pana si expertii straini ai proiectului stiau ca se percepea o taxa de soyez le bienvenu.
-organele in drept sa solicite toate notele de fundamentare prin care s-au dat premii si salarii de merit in APIA.
-cei care nu mai lucreaza in agentie si sunt suspectati ca au plecat cu bazele de date ale APIA sa fie deferiti justitiei, conform legii.
-depolitizarea agentiei la nivel central si local
-descentralizarea cu adevarat a agentiei.
Lista poate continua.
In urma cu vreo trei ani mi-am facut un grup de discutii pe Yahoo avand ca tema fondurile comunitare. Imediat s-au inscris pe lista mea ‘greii’, neobositii consultanti. Coplesit de anvergura lor n-am mai reusit sa intretin grupul de discutii. Dupa un timp, Marius Alexa, proprietarul grupului Finantare.ro mi-a propus sa bloggaresc la el pe site impreuna cu alti prieteni de-ai lui. Actiunea in ansamblu s-a dovedit un succes, concretizat prin actiuni concertate de consultanta la nivelul intregii tari. Eu am considerat ca trebuie sa abordez ca invitat pe www.finantare.ro un subiect sensibil, cel al subventiilor comunitare pe suprafata, acordate de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA), agentie la care imi desfasor activitatea. Treptat, cu ajutorul si sustinerea echipei extraordinare a lui Marius Alexa am reusit sa consolidam relatiile dintre APIA si fermieri, fermieri si firmele de consultanta prin adaugarea unor informatii pe care fermierului ii era greu sa le desluseasca din alte surse. Astfel, la conferinta din 4 iunie de la Iasi, www.conferinta.finantare.ro am reusit sa sugerez ca speaker firmelor de consultanta, posibilitatea de a ajuta fermierul sa acceada fonduri comunitare concomitent cu primirea subventiilor pe suprafata. In toate statele membre, subventia nu este o sinecura oferita de Uniunea Europeana. Ea se leaga automat si de posibilitatea de a accesa alte fonduri comunitare pentru dezvoltarea afacerilor in agricultura.
Pentru activitatea mea pe blog si in urma analizelor privind traficul vizitatorilor, grupul Finantare.ro m-a premiat in maniera occidentala: <<Am premiat „Cel mai de succes blogger Finantare.ro” – Antoniu Poienaru! Felicitari!!!>>
Multumesc din suflet cititorilor mei in slujba carora ma aflu, multumesc APIA pentru ca mi-a dat posibilitatea sa ma informez si nu in ultimul rand, echipei condusa de Marius Alexa care mi-a oferit posibilitatea sa comunic cu fermierul roman.
Ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură
Cerere de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare pentru motorina cu acciză redusă (Anexa 1 cf. OMADR 126/2010). (44,9 KB)
Acord prealabil pentru finanţare prin rambursare pentru motorina cu acciză redusă (Anexa 2 cf. OMADR 126/2010). (35,6 KB)
Cerere pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză pentru motorina utilizată în agricultură (Anexa 3 cf. OMADR 126/2010). (41,9 KB)
Lista suprafeţelor şi a structurii culturilor (Anexa 4 cf. OMADR 126/2010). (48,6 KB)
Cantităţile maxime de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru Sectorul Zootehnic (Anexa 5 cf. OMADR 126/2010). (45,9 KB)
Cantităţile maxime de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru Sectorul Îmbunătăţiri Funciare (Anexa 6 cf. OMADR 126/2010). (30,7 KB)
Declaraţie pe propria răspundere (Anexa 7 cf. OMADR 126/2010). (33,3 KB)
Plata Naţională Directă Complementară în sectorul zootehnic – Specia ovine/caprine
Cerere de solicitare a primei pe cap de animal din specia ovine pentru anul 2010. (159 KB)
Cerere de solicitare a primei pe cap de animal din specia caprine pentru anul 2010. (169 KB)
Comentarii recente