Intr-un interviu acordat Bloombiz, consiliera personala a Premierului, d-na Andreea Vass Paul spunea ca ‘Furtul natiunii trebuie eliminat cu fapte, nu cu discursuri populiste’.
De acord. Iata si comentariul meu:
‘Au dreptul la acest sprijin fermierii care detin doi, doua, cinci capete vaci de lapte..’ zice Serban Gheorghe dir. executiv al APIA CLUJ.
Numaratoarea la vaci este mai grea decat cea de la porci.
In realitate, era vorba despre ajutoarele specifice finantate din fondul european FEGA, ajutoare care s-au dat pentru fermierii ‘care detineau un efectiv cuprins intre 2 si 15 capete de vaci de lapte, inclusiv, pe exploatatie, la termenul limita de depunere a cererilor.’
‘L-am informat pe Premier. Se va lua decizia corecta’
Asa spunea pe blogul sau, Andreea Vass Paul, consiliera personala a Premierului, la data de 9 noiembrie 2010, in momentul in care, a aflat din postarile mele de ceea ce se intampla in Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura.
‘L-am informat pe’ directorul general Apia si serviciul Antifrauda APIA
‘L-am informat pe’ Biroul European de Lupta Antifrauda.
‘L-am informat pe’ Directia Generala pentru Agricultura.
‘L-am informat pe’ comisarul Dacian Ciolos, fost ministru al agriculturii.
‘L-am informat pe’ Premier
‘L-am informat pe’ ministrul agriculturii
‘L-am informat pe’ Profitul Agricol si Lumea Satului
‘L-am informat pe’ Presedinte
‘L-am informat pe’ presedintele Directiei Nationale Anticoruptie
‘L-am informat pe’ presedintele Agentiei Nationale a Funtionarilor Publici
S-a luat ‘decizia corecta’:
am fost destituit din functia publica de consilier superior, incepand cu data de 1 martie 2011, procedeul ‘erbicidare’, de catre directorul executiv al Apia Cluj, Serban Gheorghe, pentru ca m-am luat de firma lu’ nevasta-sa SC Agromed Impex Srl, cu puncte de lucru in apropierea sediilor agentiei si posibile decontari in contabilitatile Apia Central si a fostei Directii Agricole si Dezvoltare Rurala Cluj, http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/licitatie/erbicid-95376.html, firma ce nu apare in declaratia de avere postate pe site-ul Apia http://www.apia.org.ro/declaratii_cj_2009/cluj/serban_gheorghe.pdf .Ori, declaratiile false, se pedepsesc conform legii.
Cele sapte procese aflate pe rol la Tribunalul Cluj, vor aduce adevarul ‘pe suprafata’.
‘Subventiile’ legate de cheltuielile de judecata le vor suporta toti cei care sunt parte a ‘dosarului de plata’.
Ii asigur de asta pe toti fermierii, colegii si cititorii mei.
Pe aceasta cale, rog pe toti cei care vor sa ma sustina financiar in procesele intentate Apia Cluj, sa ma contacteze([email protected]). Pentru primele doua citatii avute in 10 respectiv 25 februarie 2011, sustinerea financiara am avut-o din partea unui fermier. Ma lupt cu un sistem si nu cu un neica-nimeni-impexsereleu’.
Iata, scrisoarea adresata Primului-Ministru . S-au implinit in data de 13.02.2011 cele 30 de zile in care trebuia sa primesc raspuns. Nu l-am primit! Data de 13.01. 2011 apare in raspunsul departamentului Relatii cu Publicul. Aceeasi sesizare am adresat-o institutiilor enumerate mai sus. Confirmarea a venit numai de la guvern si DG-AGRI. Sesizarea se refera la modul in care au actionat firmele angajate pentru actualizarea blocurilor fizice si controlul prin teledetectie in 2010 si destituirea mea ilegala din functia publica de consilier.
Problemele expuse in sesizare privesc pe toti fermierii romani dar si pe angajatii APIA. Daca in Campania 2007, sanctiunile anuntate la inceputul anului 2011 de catre Comisia Europeana, erau de aprox. 37 mil. euro, noile sanctiuni pentru Campania 2008 sunt de aprox. 99 mil. euro. Nimeni nu este vinovat, ca de obicei, iar pentru impostura, hotia si imbecilitatea unora, trebuie sa platim din buzunarele noastre.
Miile de procese aflate pe rol in instantele din Romania, au ca obiect litigiile dintre arendas si arendator. Legea arendarii si Contractul de arendare au avut de-a lungul timpului mai multe modificari.
Pe scurt, arendasul este cel care lucreaza pamantul si indreptatit sa ia subventia comunitara. Arendatorul este cel care, pe baza unui contract cu arendasul ii da acestuia pamantul sa-l lucreze, contra unor plati in natura sau in bani. Contractul dintre arendas si arendator este contrasemnat de catre primarii, institutii aflate la indemana politicienilor si nu a comunitatilor locale.
In lipsa unui cadastru bine pus la punct, contractul de arenda si legea arendarii devin caduce. Spre exemplu, in caz de forta majora, in care culturile pot fi calamitate din cauze naturale, arendasul este obligat sa-i plateasca arendatorului drepturile stabilite prin contract. De ce nu se prevede o garantie din partea arendasului, pentru doi ani consecutivi de forta majora, bani din care sa isi poata plati arendatorul?.
Arendatorul, cu titluri de proprietate pe numele decedatilor, nu-si poate face succesiunea datorita taxelor ridicate, incheie contracte cu arendasul, primeste arenda apoi se judeca cu rudele mostenitoare. De asemenea, nerespectarea conditiilor contractului de arenda, in anii cu productii ridicate, da nastere unor procese in instanta in care arendatorul obliga arendasul sa-i dea arenda la valoarea convenita in contract.
Ce fac institutiile statului?
Ministerul Agriculturii abereaza, amenintand deopotriva arendasii si micii fermieri cu sanctiuni daca nu-si cultiva pamantul. Si unii si altii au obtiunea de a nu lucra pamantul cu conditia de a-l intretine in bune conditii agricole si de mediu. Pe de alta parte, eliminarea actiunii de cultivare obligatorie a terenurilor, poate avea efecte adverse asupra mediului. In acest caz, ministerul ar trebui sa aiba un plan bine definit in privinta habitatelor si mentinerii acestora.
APIA se spala pe maini si spune ca litigiile dintre arendas, arendator si primarii nu o privesc, desi ea gestioneaza fondurile de garantare in agricultura, fondurile de dezvoltare rurala si partea de cofinantare de la bugetul national. Agentia ar trebui sa contrasemneze contractele dintre arendas si arendatori si nu primariile, care in foarte multe cazuri solicita subventii europene. Ea poate verifica la fata locului lucrarile efectuate de catre arendas, nu arendatorul, iar pe masura ce contractul se respecta sa faca si platile aferente( Contract de arenda, CAP VI, art.7, lit.d, Drepturile si obligatiile arendatorului ). La fel, contractele de arenda poate sa le accepte daca exista declaratii notariale ale mostenitorilor prin care acestia denumesc o persoana care sa-i reprezinte, exact cum o face in cazul asociatiilor.Un alt argument ar fi acela prin care APIA poate sa supravegheze modificarea sau nu a categoriei de folosinta a terenului de catre arendas(Contract de arenda, CAP VI, art.8, lit.d, Drepturile si obligatiile arendasului ). Ea este aceea care in fata Comisiei Europene mentine constant raportul dintre suprafata pajistilor si suprafata agricola totala negociata cu Uniunea Europeana.
Pana la urma, cel care da banii face regula jocului si nu vesnicii ‘specialisti in agricultura’ care freaca mangalu’ prin primarii sau alte agentii ale ministerului.
Zilele acestea se face o evaluare a directorilor executivi ai centrelor judetene ale APIA. Este o confirmare politica, pe post, a tuturor coordonatorilor, directori executivi sau cum or fi definiti de conducerile pasagere ale Curtii Constitutionale.
Pentru a veni in sprijinul autoritatilor, in virtutea legii avertizorului public, propun o restructurare majora a APIA. Am semnalat in repetate randuri, deopotriva cu fermierii si colegii mei, pe acest blog, necesitatea reducerii numarului de functionari din agentie, in acord cu declaratiile oficialilor statului roman, care afirma ca inca exista un numar foarte mare de persoane platite de la bugetul statului.
Sa privim, asadar, un centru judetean luat aleatoriu de pe site-ul www.apia.org.ro. El are in componenta persoane numite politic, astfel: Director Executiv, Director Executiv-Adjunct, Sef Serviciu Masuri de Sprijin-IT, Sef Serviciu Controale pe Teren, Sef Serviciu Autorizare CNDP si ajutoare specifice comunitare, Masuri de Piata, Sef Serviciu Economic, recuperare debite, Şef Birou Inspecţii, cota de lapte şi supracontrol, Sef Birou IT.
Opt persoane inmultite cu 42 de centre judetene fac dintr-un foc 336 de persoane- carora orice consilier de executie din agentie, din orice colt al tarii le poate descrie ineficienta. Cei opt pot fi redusi la o singura persoana care stie tot si are capacitatea de a coordona intreaga activitate.
Plecand de la definitia Sistemului Integrat de Administrare si Control, fermierul ar trebui sa depuna o singura cerere, asta insemnand ca baza de date a animalelor si controlul acestora sa fie transferate in mod real la Apia, ceea ce inseamna desfiintarea unui serviciu care suna popos: Serviciu de Autorizare CNDP si ajutoare specifice comunitare, Masuri de Piata.
Serviciul Economic, cu ‘recuperare debite’ in coada, cel care strange datele si le trimite la Bucuresti pentru calcularea salariilor, platite vesnic cu intarziere, introduce pe serverul central debite prelucrate de serviciul Masuri de sprijin si IT. Si atat.
Biroul IT : se confrunta cu fisiere neastamparate, cabluri de Internet iesite din mufa sau telefoane de prietenie de la STS si de injuraturi de la fermieri, ar putea fi inlocuit cu o firma externa care face servicii IT. Oricum exista servere plasate in tara care salveaza in timp real toata baza de date in caz de calamitate iar munca birourilor locale IT nu se mai justifica.
Biroul Inspecţii, cota de lapte şi supracontrol, cuibusorul de nebunii al sindicalistilor, face sporadic controale la cota de lapte si la modul de distribuire a ajutoarele din stocurile de interventie ale UE. Oamenii acestui birou sunt cel mai des sunt folositi de Serviciul Controale pe Teren. Concluzia ar fi ca cele doua servicii se pot comasa.
Serviciul Masuri de Sprijin si IT, fostul Serviciu IACS, este artizanul platilor catre fermieri din FEGA, FEADR si bugetul national.
Functia de director executiv adjunct nu se justifica atata timp cat directorul executiv poate fi unul care sa stie tot si nu unul care se plimba cu masinile firmei la sindrofiile politice si acasa sau se ocupa de propriile afaceri.
Sa nu uitam de juristi, angajati doar pentru a prelua presedentiile sectiilor de votare din ultimii ani, care nu sunt in stare sa castige procese impotriva celor care folosesc nejustificat fondurile europene, specializandu-se pe contencios administrativ, in confruntare directa cu angajatii agentiei, neascultatori si neinregistrati politic. Acestia pot fi simpli consilieri de executie. Cum se pot apara interesele Apia dintr-un centru judetean, atata timp cat gestionarea fondurilor comuniare se face centralizat?.
Socotind o medie de cinci sefi pe centre locale, in fiecare centru judetean, inmultind cu 42 de judete vom constata ca si acestia, in numar de peste 210 persoane, numiti politic, pot fi redusi, prin comasari de centre locale. Daca tot comasam spitale , ba pe unele le si inchidem, de ce nu am face la fel si aici? Cine ne opreste?
Cei peste 42 de soferi angajati pentru deservirea clientelei politice din agentie trebuie sa plece. Toti cei de la controale pe teren au carnet categoria B, iar daca nu, se gasesc suficienti consilieri care pot conduce masinile institutiei.
Exista o multime de consilieri in pragul pensionarii pe care nu-i mai poti pune decat la copiere sau condus masinile Apia. Despre interogarile bazelor de date, devenite in mod firesc foarte sofisticate, nici nu poate fi vorba. Pentru multi dintre consilieri calculatorul este o necunoscuta. Toti acestia trebuie reevaluati, nu in functie de apartenenta politica sau de vesnicul cod de conduita al functionarului public-apetenta unor fite de la agentia functionarilor publici-, ci mai degraba evaluate cunostintele privitoare la procesarea dosarelor de plata din fonduri comunitare.
Trebuie sa intelegem faptul ca descentralizarea nu inseamna infiintarea unui sereleu local unde se impart functii pe banii actionarilor.
Lasand la o parte referintele mele neacademice, m-as indrepta mai mult spre politicile de restructurare.
Nu putem sta cu mainile in san in timp ce Dacian Ciolos se lupta sa restructureze intreaga politica agricola comuna. Restructurarea politicilor agricole trebuie sa ne prinda cu un mecanism flexibil de acordare a platilor si de control al acestora.
Restructurarea reala a APIA poate redirectiona oamenii, aparent nefolositori agentiei in acest moment, catre primarii, unde pot fi consultanti utili comunitatilor locale. Ei pot deveni o interfata intre fermierii care vor sa acceseze fonduri comunitare si agentiile platitoare, astfel incat sa contribuie la o reala dezvoltare rurala. Ministrul agriculturii isi doreste asa numitele chioscuri de informare pentru fermieri. Afirm cu toata responsabilitatea ca cei care vor fi restructurati in Apia, trebuie sa li se ofere sansa de a se apropia de locul si de oamenii cu care au lucrat in trecut.
In aceeasi masura, agentia poate fi populata cu oameni tineri selectonati corect si pe criterii de competitivitate.
Mecanismul descris mai sus este simplu si presupune miscarea personalului, asezarea lui la locul potrivit si nicidecum abandonarea lui.
Astept sugestii din partea cititorilor mei.
In cateva zile, orasul meu natal Ocna Mures, jud. Alba, a ajuns din nou pe fluxurile de stiri.
Motivul a fost prabusirea unui magazin in craterul format de surparea vechilor exploatari de sare, inundate de-a lungul timpului din cauza unor erori umane de exploatare.
Traficul intens de pe Internet a blocat toate site-urile micului orasel.
Vara anului 2010 a adus orasul, pentru prima data, in atentia intregii tari prin ploile torentiale devastatoare.
Pe viitor, autoritatile locale si cele judetene ar trebui sa achizitioneze la pachet imagini de inalta rezolutie si specialisti care sa poata monitoriza si previziona dezastrele.
Dupa interpretarile imaginilor satelitare privind evolutia configuratiei solului dar si cercetarea hartilor miniere vechi, actiuni coroborate cu noi cercetari geologice, se pot anticipa eventuale dezastre si aloca din timp resurse materiale si umane pentru diminuarea lor.
Antoniu Poienaru Says:
November 25th, 2010 at 1:46 am
Interesanta discutia Dvs cu Petre Roman din seara asta de la TV. Se vede ca perceptia multor politicieni si jurnalisti vizavi de functionarii publici si drepturile lor, este diferita. Ma bucur ca i-ati lamurit.
Urmarind topicul discutiei, va semnalez un nou caz bizar la Apia, o agentie a statului roman. Daca Siveco si Gauss si-au castigat experienta si au facut bani frumosi cu Apia, prima facand o baza uriasa de date in care interogarile au devenit posibile iar cea de a doua asigurandu-si continuitatea la controlul parcelelor agricole prin metoda teledetectiei in 2009 si 2010, nu putem spune acelasi lucru de firmele care anual incearca sa presteze servicii pe bani publici fara sa aiba experienta.
Este vorba despre controlul calitatii controlului prin teledetectie. In 2009, in urma anuntului facut in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene si e-Licitatie.ro de catre Apia, contractul a fost atribuit firmei SC Geodata Service Ltd. (http://www.geoadat.hu/ro/referenciak.html ).
In anul 2010, aceasta firma, SC GEO-GIS 2000 SRL si SC COOPROGETTI SOC COOP, au facut contestatii cu nr. 30604/26.08.2010 si 30701/27.08.2010 la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor(foarte curios, de cateva zile, la cautare Google nu-ti mai aduce fisierul!). S-a contestat modul de desfasurare a licitatiei, etc.
Atribuirea contractului de control al calitatii controlului prin teledetectie pe 2010, s-a facut in favoarea SC Intrarom SA, http://www.intrarom.ro, contract de atribuire nr. 94461/04.11.2010. Numai intrand pe situl celor care au facut servicii GIS si apoi pe site-ul firmei Intrarom, iti dai seama ca ultima n-a avut niciodata ‘traba’ cu obiectul contractului castigat. Dar, de ce nu, se poate invata.
Nu pot uita ceea ce a spus anul acesta in urma unui audit la Apia, un sef de serviciu din Directia Generala pentru Agricultura a CE, ca, datorita deficientelor in identificarea parcelelor si controlul acestora, sistemul IACS a devenit unul deficitar. Aceasta remarca se traduce prin posibile plati nejustificate din bugetul comunitar, catre fermierii romani. La toate astea au contribuit si contribuie vesnic, firmele cu ‘staif’ care misuna ca furnicile in jurul banilor publici.
Va rog sa incercati sa verificati cu ajutorul unor specialisti, cum s-a realizat: contractul de servicii de aerofotografiere si realizare de ortofotoplanuri color in format digital, controlul calitatii serviciilor de aerofotografiere si realizare de ortofotoplanuri color in format digital, serviciile de digitizare si actualizare a blocurilor fizice din baza de date Lpis, pe baza ortofotoplanurilor noi si controlul calitatii serviciilor de digitizare si actualizare a blocurilor fizice din baza de date Lpis, pe baza ortofotoplanurilor noi.
Veti ajunge sa-mi dati dreptate:’Autoritatile statului trebuie sa intervina de urgenta, in asa fel incat, pe viitor nimeni sa nu se mai joace de-a parcela si de-a blocu’ fizic pe suprafata tarii, in dispretul banului public.’ (https://antoniupoienaru.finantare.ro/2010/08/03/sefii-de-la-apia-bagati-in-sedinte/ )
Sursa: http://www.andreeavass.ro/blog/2010/11/care-sunt-factorii-de-sustinere-ai-economiei-romanesti/
În cadrul procesului de reformare PAC, UE propune noi soluţii pentru a garanta aprovizionarea cu alimente, o agricultură durabilă, o mai bună protecţie a mediului şi o dezvoltare rurală mai eficientă.
Politica agricolă comună (PAC) a evoluat de-a lungul anilor, însă nevoile pieţei mereu în schimbare şi criza economică impun continuarea procesului de reformă.
În acelaşi timp, agricultorii au un rol foarte important prin faptul că îşi exploatează terenurile respectând normele privind protecţia mediului şi le oferă consumatorilor produse de calitate, la preţuri echitabile. Toate acestea justifică pe deplin sprijinul direct pe care aceştia îl primesc de la UE şi pe care Comisia doreşte să îl ajusteze.
Principalele obiective ale viitoarei reforme au fost stabilite în urma consultărilor la care au participat reprezentanţi ai guvernelor şi instituţiilor UE, agricultori şi cetăţeni. Acestea sunt: asigurarea aprovizionării cu produse alimentare sigure şi în cantităţi suficiente, gestionarea durabilă a resurselor naturale şi o dezvoltare echilibrată a zonelor rurale.
Bazându-se pe contribuţiile primite, Comisia propune trei strategii pentru îndeplinirea acestor obiective după 2013. Scopul final este ca PAC să devină mai echitabilă, mai eficientă şi mai eficace.
Există mai multe posibilităţi de modificare a sistemului de plăţi directe către agricultori, de la o distribuţie mai echitabilă a acestora între statele membre la introducerea unei plăţi compensatoare variabile, bazată, printre altele, pe acţiunile pe care aceştia le întreprind în favoarea protecţiei mediului.
Măsurile de intervenţie pe piaţă au fost reduse de la 92% din bugetul PAC în 1991 la doar 5% anul acesta. Comisia, cu sprijinul opiniei publice, intenţionează să simplifice şi mai mult acest instrument, pentru a îmbunătăţi funcţionarea lanţului alimentar.
Printre măsurile de reformare a programelor de dezvoltare rurală s-ar putea număra suplimentarea fondurilor pentru proiectele legate de schimbările climatice, resursele de apă, biodiversitate, energia din surse regenerabile şi inovare. O altă variantă ar fi concentrarea atenţiei doar pe combaterea schimbărilor climatice şi pe protecţia mediului.
În prezent, au loc dezbateri cu privire la aceste opţiuni şi, ulterior, vor fi lansate alte consultări publice privind abordările propuse. Rezultatele obţinute şi o evaluare a impactului diverselor opţiuni vor fi utilizate la elaborarea propunerilor legislative care vor fi prezentate în 2011. Ele ar urma să intre în vigoare în 2014.
SURSA:http://ec.europa.eu/news/agriculture/101118_1_ro.htm
Comisia prezintă proiectul unei Politici agricole comune de perspectivă după 2013
Comisia Europeană a publicat astăzi o comunicare privind „Politica agricolă comună (PAC) în perspectiva anului 2020 – Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii”. Scopul reformei este ca sectorul agricol european să devină mai dinamic, competitiv și eficient în contribuția sa la viziunea strategiei Europa 2020 privind stimularea creșterii durabile, inteligente și favorabile incluziunii. Documentul schițează trei opțiuni pentru continuarea reformei. În urma discuțiilor pe marginea acestor idei, Comisia va prezenta propuneri legislative formale la jumătatea anului 2011.
Astăzi, în prezentarea comunicării, comisarul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, a subliniat că este important ca PAC să devină „mai ecologică, mai echitabilă, mai eficientă și mai eficace”. În continuare, acesta a declarat: „PAC nu este doar pentru agricultori, este pentru toți cetățenii UE – în calitate de consumatori și contribuabili. Prin urmare, este important să elaborăm politica în așa fel încât să fie mai ușor de înțeles de către publicul general și să prezinte clar beneficiile publice pe care le oferă agricultorii societății în ansamblul ei. Agricultura europeană trebuie să fie competitivă nu doar din punct de vedere economic, ci și din punctul de vedere al mediului.”
În prima parte a acestui an, Comisia a organizat o dezbatere publică și o importantă conferință privind viitorul PAC. Din majoritatea covârșitoare a contribuțiilor au reieșit 3 obiective principale pentru PAC:
•producția alimentară fiabilă (asigurarea aprovizionării cu alimente sigure și suficiente, în contextul cererii în continuă creștere la nivel mondial, al crizei economice și al volatilității mult mai mari a pieței, pentru a contribui la securitatea alimentară);
•gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice (adesea, agricultorii trebuie să țină seama mai mult de aspectele legate de mediu decât de cele economice – dar aceste costuri nu sunt compensate de piață);
•menținerea echilibrului teritorial și a diversității zonelor rurale (agricultura rămâne un motor economic și social major în zonele rurale și un factor important pentru menținerea unui spațiu rural activ)
Comunicarea analizează instrumentele viitoare care ar putea fi adecvate pentru îndeplinirea acestor obiective în condiții optime. În privința plăților directe, comunicarea arată importanța redistribuirii, reproiectării și orientării mai exacte a sprijinului pe baza unor criterii obiective și echitabile, ușor de înțeles de către contribuabili. Aceste criterii ar trebui să fie atât economice (să țină cont de elementul „ajutor pentru venit” al plăților directe), cât și de mediu (să reflecte bunurile publice furnizate de agricultori), sprijinul fiind mai bine orientat spre agricultorii activi. Ar trebui organizată o distribuire mai echitabilă a fondurilor, într‑un mod mai fezabil din punct de vedere economic și politic, cu o perioadă de tranziție, pentru a se evita o perturbare majoră.
O abordare ar fi aceea de a prevedea plata unui ajutor pentru venitul de bază (care ar putea fi uniform într‑o regiune – dar nu o sumă forfetară în întreaga UE – pe baza unor criterii noi și cu un anumit plafon); plus o plată obligatorie de mediu pentru acțiuni suplimentare (anual), care depășesc normele de bază referitoare la ecocondiționalitate (precum învelișul vegetal, rotația culturilor, pășunile permanente sau scoaterea terenurilor din circuitul agricol în scop ecologic); plus o plată pentru compensarea constrângerilor naturale specifice (definite la nivelul UE) și care să completeze sumele plătite prin intermediul măsurilor de dezvoltare rurală); plus o opțiune de plată „cuplată” limitată, pentru tipuri de agricultură deosebit de sensibile [asemănătoare opțiunii actuale introduse (în temeiul articolului 68) în bilanțul de sănătate al PAC]. O schemă de sprijin simplă și specifică ar spori competitivitatea exploatațiilor agricole mici, ar reduce birocrația și ar contribui la vitalitatea zonelor rurale.
În privința măsurilor de piață, precum intervențiile publice și ajutoarele pentru depozitarea privată, ar putea fi puse în aplicare niște măsuri de raționalizare și simplificare și ar putea fi, eventual, introduse elemente noi care să vizeze îmbunătățirea funcționării lanțului alimentar. Deși aceste mecanisme au fost instrumentele tradiționale ale PAC, reformele ulterioare au accentuat orientarea spre piață a agriculturii UE și au redus aceste măsuri la nivelul unor plase de siguranță – într‑atât încât depozitele publice au fost aproape complet eliminate. În vreme ce măsurile de piață au constituit 92 % din cheltuielile PAC în 1991, doar 7 % din bugetul PAC a fost cheltuit pe măsuri de piață în 2009.
Politica de dezvoltare rurală a permis creșterea sustenabilității economice, de mediu și sociale a sectorului agricol și a zonelor rurale, dar au fost lansate apeluri insistente în favoarea integrării depline a aspectelor referitoare la mediu, schimbările climatice și inovare în toate programele, în manieră orizontală. Se atrage atenția asupra importanței vânzărilor directe și a piețelor locale, precum și asupra nevoilor specifice ale tinerilor agricultori și ale nou‑veniților în sectorul agricol. Abordarea LEADER va fi și mai puternic integrată. Pentru mai multă eficacitate, se vehiculează ideea trecerii la o abordare mai clar orientată spre rezultate, eventual cu obiective cuantificate. Un nou element al viitoarei politici de dezvoltare rurală ar trebui să fie setul de instrumente pentru gestionarea riscurilor, pentru a face față mai eficient incertitudinilor legate de venituri și volatilității pieței. Statele membre ar trebui să dispună de diverse opțiuni de gestionare a riscurilor legate de producție și de venituri, variind de la un nou instrument de stabilizare a veniturilor compatibil cu OMC și până la sprijinul sporit pentru instrumentele de asigurare și fondurile mutuale. Ca și în cazul plăților directe, ar trebui să se facă o nouă alocare a fondurilor, pe baza unor criterii obiective, evitând renunțarea prea bruscă la sistemul actual.
Pentru a face față acestor provocări majore, comunicarea schițează 3 opțiuni pentru viitoarea orientare a PAC: 1) ajustarea celor mai presante deficiențe ale PAC, prin schimbări treptate, 2) transformarea PAC într‑o politică mai ecologică, mai echitabilă, mai eficientă și mai eficace și 3) renunțarea la ajutorul pentru venit și la măsurile de piață și concentrarea asupra obiectivelor referitoare la mediu și la schimbările climatice. În cazul tuturor celor 3 opțiuni, Comisia prevede menținerea sistemului actual format din 2 piloni: un prim pilon, care cuprinde plăți directe și măsuri de piață și în cazul căruia normele sunt definite clar la nivelul UE, și un al doilea pilon, care cuprinde măsuri de dezvoltare rurală multianuale și în cazul căruia se stabilește un cadru de opțiuni la nivelul UE, dar deciziile finale privind schemele sunt luate de statele membre sau de regiuni în cadrul unei gestiuni comune. Un alt element comun al celor 3 opțiuni este ideea că viitorul sistem de plăți directe nu poate să se bazeze pe perioade istorice de referință, ci ar trebui să fie legat de criterii obiective. „Actualul sistem prevede norme diferite pentru UE‑15 și UE‑12, situație care nu poate continua după 2013”, a insistat astăzi comisarul Cioloș. De asemenea, sunt necesare criterii mai obiective pentru alocările destinate dezvoltării rurale.
Informații suplimentare:
anexă: descrierea celor trei opțiuni de politică generale
adresa web: http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/communication/index_en.htm
MEMO/10/587
ANEXĂ: DESCRIEREA CELOR TREI OPȚIUNI DE POLITICĂ GENERALE
Plăți directe
Măsuri de piață
Dezvoltare rurală
Opțiunea 1
Distribuirea mai echitabilă a plăților directe între statele membre (lăsând neschimbat actualul sistem de plăți directe)
Consolidarea instrumentelor pentru gestionarea riscurilor
Raționalizarea și simplificarea instrumentelor de piață existente, atunci când este cazul
Menținerea orientării bilanțului de sănătate în sensul creșterii finanțării pentru a face față provocărilor legate de schimbările climatice, resursele de apă, biodiversitate și energia din surse regenerabile, precum și pentru inovare.
Opțiunea 2
Distribuirea mai echitabilă a plăților directe între statele membre și o schimbare semnificativă a modului în care sunt concepute.
Plățile directe ar fi formate din:
• o rată de bază care ar avea rolul de ajutor pentru venit,
• un ajutor suplimentar obligatoriu pentru bunuri publice specifice care devin „mai ecologice” cu ajutorul unor acțiuni de agromediu simple, generalizate, anuale și necontractuale, bazat pe costurile suplimentare impuse de desfășurarea acestor acțiuni,
• o plată suplimentară destinată compensării unor constrângeri naturale specifice,
• și o componentă de ajutor cuplat facultativă, pentru anumite sectoare și regiuni1,
Introducerea unei noi scheme pentru exploatațiile mici.
Introducerea unui plafonări a ratei de bază, ținând cont și de contribuția marilor exploatații la ocuparea forței de muncă în zonele rurale.
Îmbunătățirea și simplificarea instrumentelor de piață existente, atunci când este cazul
Ajustarea și completarea instrumentelor existente pentru alinierea la prioritățile UE, sprijinul fiind concentrat asupra mediului, schimbărilor climatice și/sau restructurării și inovării, precum și pentru consolidarea inițiativelor regionale/locale.
Consolidarea actualelor instrumente pentru gestionarea riscurilor și introducerea unui instrument opțional de stabilizare a veniturilor compatibil cu cutia verde a OMC, pentru a compensa pierderile de venit semnificative.
Ar putea fi prevăzută o oarecare redistribuire a fondurilor între statele membre, pe baza unor criterii obiective.
Opțiunea 3
Renunțarea treptată la plățile directe în forma lor actuală
Prevederea, în schimb, a unor plăți limitate pentru bunurile publice de mediu și a unor plăți suplimentare pentru compensarea constrângerilor naturale specifice
Eliminarea tuturor măsurilor de piață, eventual cu excepția clauzelor aplicabile în cazul perturbărilor pieței, care ar putea fi activate în cazul unor crize severe
Măsurile s‑ar concentra mai ales asupra aspectelor legate de schimbările climatice și de mediu
Antoniu Poienaru Says:
November 8th, 2010 at 9:52 pm
O stire scapata de ochiului vigilent al guvernantilor a aparut discret in data de 5.11.2010 pe:
http://www.romania-actualitati.ro/romania_trebuie_sa_inapoieze_ue_peste_40_de_milioane_de_euro-21224
Putina lume stie ca in spatele acestei stiri se afla zeci de ore de audit facute de catre Comisia Europeana la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura. Aceasta agentie nu este condusa de opozitie, asa cum, nu ea a stabilit scorul de 5-4 la CC in cazul prezentat mai sus de Dvs.
Un scor asemanator a fost si la neconstitutionalitatea OUG 105/2009, un fel de copy-paste a OUG 37/2009 abrogata si declarata la fel, neconstitutionala. Cele doua ordonante asezau ‘politicos’ simpatizantii Pdl in toate structurile administratiei publice. La conducere, of course.
Cazul directorului Apia Cluj este de pomina. Isi da demisia din pozitia de director executiv si este numit politic, coordonator agentie. Prins intre ordonante, intra in concediu in 2009 pana la limpezirea apelor dupa care, fara concurs, apare din nou director executiv. S-a laudat unor fermieri ca atata timp cat e Basescu presedinte, el va ramane directorul Apia Cluj. Acum este din nou bolnav. Atunci, in 2009, nu era de vreme ce firma sa SC Agromed Impex SRL a prins un contract cu CFR-ul local pentru erbicidarea caii ferate, solicitate nene la greu de o economie care nu mai ‘duduie’ ci ‘bubuie’ .
http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/licitatie/erbicid-95376.html
Motivele pentru care Romania returneaza banii comunitari sunt datorate unor impostori plasati in functii publice, manageri prosti si de care niciun regim se pare ca nu poate scapa. Omniprezenti, generosi la alegeri, bolnavi la constrangeri politice si la presiunea muncii, prezenti la licitatii, manierati, etc.
Eu am atras atentia asupra acestor aspecte inca din 2009, cand se putea sesiza cineva,articol publicat si in revista Profitul Agricol, dar cui ii pasa?
https://antoniupoienaru.finantare.ro/2009/09/13/impactul-noilor-pachete-financiare-din-agricultura-asupra-sistemului-de-identificare-a-parcelelor-agricolelpis
gavrus tiberiu Says:
November 9th, 2010 at 1:17 pm
@Antoniu Poienaru
Cadrul legal ca statul sa poata sa recupereze cei peste 40 de milioane euro de la cei vinovati exista.
Nu exista cadrul legal ca aceasta posibilitate sa fie obligatorie.
Si aici intervine problema moralitatii premierului.
D-na consilier Andreea Paul (Vass) sustine ca moralitatea premierului este remacabila.
Eu cred ca (si) in acest caz moralitatea premierului lipseste.
Daca premierul stie ca unul din ministerele subordonate va avea un prejudiciu asa mare,stie ca este posibil legal ca acest prejudiciu sa fie recuperat de la cei vinovati si stie ca ministrul nu face demersurile pentru recuperarea prejudiciului atunci premierul este cel putin moralmente (foarte) vinovat si complice la acest furt din averea statului.
Si D-na consilier este vinovata pentru ca ( in repetate randuri) ne abureste cu cinstea premierului.
Faptul ca Boc este mai putin necinstit decat predecesorii lui nu (ne) este suficient.
Andreea Paul Says:
November 9th, 2010 at 2:12 pm
gavrus tiberiu,
Antoniu Poienaru,
L-am informat pe Premier. Se va lua decizia corecta.
In link-ul http://www.romania-actualitati.ro/romania_trebuie_sa_inapoieze_ue_peste_40_de_milioane_de_euro-21224 veti putea citi:
‘România va trebui să returneze Comisiei Europene 41,7 milioane euro, sumă cheltuită incorect în cadrul Politicii Agricole Comune, respectiv pentru deficienţe ale sistemului de identificare a parcelelor agricole, ale controalelor administrative şi ale modului de aplicare a sancţiunilor.’
Fara a intra in detalii tehnice, afirm cu toata responsabilitatea ca, deficientele sistemului de identificare a parcelelor agricole , prescurtat SIPA sau, mai pe englezeste LPIS, se continua si in acest moment la Apia. Cu buna stiinta.
La controlul clasic pe teren(OSC) si la vizitele rapide pe teren(RFV) pe 2010 unele rapoarte de control care contin obligativitatea masurarilor cu GPS-ul a parcelei, blocului fizic sau fermei pentru GAEC, AM, SA sau TPA(controale pentru:bune conditii agricole si de mediu, agromediu, atributul SA aplicat blocurilor fizice in intravilan, teren posibil abandonat) se fac fara sa se mearga pe teren, raportandu-se consumuri aiurea de motorina si deplasari fictive.
Masuratorile aferente unor astfel de rapoarte sunt facute in birou, pe calculator, in softul geografic, ‘prelucrate, ashè, ca sa nu sa vaza’.
Este inadmisibil!. Statul roman nu poate depasi un anumit procent al cheltuielilor cu astfel de controale, procent stabilit de comun acord cu Comisia, dar nici nu poate vicia controalele prin functionarii sai.
De aici incolo, reincepe lantul slabiciunilor. An de an.
La fiecare sfarsit de an fiscal si in urma auditarilor externe, au loc runde de negocieri in care Apia negociaza(proasta gestionare Lpis din care rezulta sanctiuni ce se transforma in debite catre fermieri,etc.) iar Comisia sanctioneaza statul roman pe bune si nu pe povesti.
Se pot solicita toate masuratorile raportate de Apia Cluj, spre exemplu, apoi facut un calcul procentual al masuratorilor mascate la nivel de tara si luata decizia ‘sutului in cur’ pentru sefii de serviciu, directori coordonatori si functionari. Numele controlorilor nu au relevanta aici. Unii nu si-au facut rapoartele de control, avand asigurat ‘spatele’ unor deputati si senatori PDL sau chiar coana Curtea, iar altii nici nu sunt la serviciul Controale pe Teren si semneaza rapoarte, ba mai si masoara!
Directoarea Centrului judetean Braila, intr-o videoconferinta desfasurata in urma cu aprox. o luna, atragea atentia conducerii Apia asupra aceluiasi aspect privind gestionarea Lpis.
Ce-i de facut sau cine se va hotara sa sparga gheata intr-o agentie cu cei mai bine platiti functionari din tara si care se vrea a fi una cu adevarat prestigioasa!?
sursa: http://www.andreeavass.ro/blog/2010/11/5-4-asa-e-interpretata-constitutia-la-curte/
Antoniu Poienaru Says:
October 17th, 2010 at 12:15 pm
In nr.38 din 6 oct 2010, pag 10, Profitul Agricol, fostul ministru Mihail Dumitru, actualul consilier al Presedintelui, a publicat un articol privind ‘Batalia dintre fermieri si consiliile locale pentru fondurile europene’. In relatia cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, aflata in subordinea Ministerului Agriculturii, iata ce spune fostul ministru in incercarea lui de a reduce accesul consiliilor locale la fondurile eropene in favoarea fermierilor, citez: ‘Am crezut initial ca, modificand ordinul ministrului ce instituia aceasta noua regula, am atins scopul de a da prioritate crescatorilor de animale sa beneficieze de fondurile destinate lor. Mi s-a raportat initial(la incheierea termenului de depunere a cererilor pentru campania 2010) ca fata de 1700 de consilii locale care cerusera acesti bani in 2009, in 2010 au depus cereri numai 48 de consilii locale. Am aflat mai tarziu ca, in realitate, 1160 de consilii locale au mai aplicat pentru subventii europene si in 2010.’
Cum e posibil asa ceva!? De ce nu m-a sunat pe mine sa-i dau parola de intrare in baza de date Iacs a Apia, trecea drumu’, afla cate consilii locale au depus cu adevarat in 2010 dupa o simpla filtrare mai ales ca eu am sesizat anomalia cu platile catre consilii inca de anul trecut in nr. 36, 23 sept 2009, pag. 46, Profitul Agricol, articol preluat de pe blogul meu https://antoniupoienaru.finantare.ro/2009/09/13/impactul-noilor-pachete-financiare-din-agricultura-asupra-sistemului-de-identificare-a-parcelelor-agricolelpis/ si prezentat si CE Directiei Generale pentru Agricultura.
Ce vreau sa scot in evidenta? Cei mai mari opozanti ai restructurarilor institutiile publice pe care le faceti sunt cei care reprezinta Pdl-ul si conduc pana la nivel de birou toate structurile publice. Sa va dau doua exemple: angajarile care se fac sub masca posturilor vacantate temporar http://www.apia.org.ro/concurs.htm sau stergerea recenta a Venituri Personal Apia, invocandu-se chipurile restructurarea, fisier lizibil imediat dupa ce Premierul a cerut restructurari http://www.apia.org.ro/venituri_personal.htm
Lasati-ne sa va ajutam chiar si cu aceste informatii dureroase in speranta ca facem fiecare ceva pentru tara asta si nu doar ne dam cu parerea.
Andreea Paul Says:
October 17th, 2010 at 12:22 pm
Antoniu Poienaru,
Sunt ochi si urechi.
Antoniu Poienaru Says:
October 17th, 2010 at 1:08 pm
Va multumesc pentru atentia acordata. Si daca tot am inceput, va rog sa va indreptati atentia asupra https://antoniupoienaru.finantare.ro/2010/08/03/sefii-de-la-apia-bagati-in-sedinte/ paragraful ‘Conducerea APIA solicita functionarilor, sub amenintarea cu aplicarea..’, articol refuzat la publicare. Revistele Profitul Agricol si Lumea Satului primesc anual prin atribuire directa contracte cu Apia. Sub aceasta descriere se ascunde o posibila mare smecherie facuta de APIA si Gauss, din punctul meu de vedere. Nu mai amintesc faptul ca afirmatiile mele facute pe blog si publicate mi-au atras doua mustrari scrise pe care le contest in instanta in 2 dec 2010 si 25 feb 2011. Conducerea Apia a trimis in data de 6 oct. 2010 intr-o Vizita Rapida pe Teren(Rapid Field Visit, termen folosit la controalele pe teren facute fermierilor) pe seful HR din Apia impreuna cu doua doamne pentru a le da o nota explicativa privind solicitarile mele adresate directorului general. Mi-au luat fermierii mari de la verificat, mi-au blocat adresa de mail si recent accessul la Internet. Doar mie, dintre toti angajatii. Numai prostii nu-si dau seama ca pot invoca chiar si in instanta tratamente rau voitoare venite din parte partidului de guvernamant care conduce aici compartimente, birouri, servicii si sindicatul. Toata structura este sustinuta fara echivoc de catre deputatii si senatorii acestui judet. Presedintele Curtii Constitutionale are un frate angajat aici, impreuna cu nora acestuia, asa ca miza ‘stabilitatii’ este mare. Un intrus ca mine este stanjenitor, desi am sesizat pana acum nereguli invocand legea avertizorului public.
Postarea urmatoare, daca o veti aproba pe asta, va descrie exact smecheria de care vorbeam mai sus.
Antoniu Poienaru Says:
October 17th, 2010 at 2:27 pm
La depunerea cererilor de subventie in anul 2010, perioada 1 martie-11 iunie, fermierul avea doua obtiuni: fie completa o cerere scrisa, fie una online prin softul geografic IPA Online. Depunerea pe suport scris si pe IPA Online era imposibila, asta insemnand depunerea a doua cereri pe numele unui singur fermier. Mai mult, in baza de date exista un modul care iti spunea daca ai cerere depusa on-line, stergeai ce ai inregistrat de pe suportul scris si importai datele alfanumerice de pe IPA Online. Aici s-a facut inca o risipa de bani: au fost angajati oameni din exterior pentru a introduce cereri in baza de date de pe suport scris, fara sa se tina seama de faptul ca aceleasi cereri erau depuse pe suport digital. Cand a fost gata modulul Siveco, care ‘vedea’ doua cereri inscrise in baza de date, eliminand una, s-a constatat ca multe cereri introduse de catre angajatii temporar au fost platite degeaba, munca lor fiind anulata de catre functionarii de executie care au depus aceleasi cereri pe suport digital.
Ce a facut Gauss si Apia? Mai intai vreau sa precizez ca pe o cerere depusa digital dupa data de 11 iunie 2010 nu se mai putea interveni, avand statusul ‘inchis’. Apia a ordonat smechereste ca dupa aceasta data sa se digitizeze, adica, sa se introduca digital pe IPA Online si cererile de pe suport de hartie. Astfel de cereri au statusul deschis si sunt valabile doar dupa 1 martie 2011. Gauss a solicitat in alti ani la controlul prin teledetectie, hartile fiecarui fermier aflat sub lotul de control, sa le faca scanarea si georeferenrierea, importand de la Apia si datele alfanumerice. Scanarile a sute de mii de harti si fotointerpretarea lor, cu erorile respective, cadeau in sarcina Gauss ca si contractor. Anul acesta, Apia le-a trimis toate cererile aflate sub lotul de control prin teledetectie digitizate prin IPA Online chiar daca marea majoritate erau depuse pe suport de hartie- ulterior datei de 11 iunie fiind digitizate. Dosarele care au si cereri pe suport de hartie si IPA Online pe numele aceluiasi fermier sunt interpretate ilegal de Gauss pentru plata pe 2010, cand de fapt cele depuse digital dupa 11 iunie 2010 trebuie interpretate la plata in 2011. Dintr-un foc au economisit un purcoi de bani cei de la Gauss, Apia platind in avans pentru operatiunea clasica facuta in anii anteriori. Trebuie vazut acest lucru si indreptat. Problema nu este numai a banilor, ci erorile care vor rezulta din interpretarea datelor de catre Gauss. Functionarii care au digitizat dupa 11 iunie 2010 cereri pentru 2011 si interpretate de catre Gauss si Apia ilegal pentru plata cererilor din 2010 au fost obligati sa ‘arajeze’ pe ecran parcelele care se suprapuneau intre ele, ceea ce nu mai corepundea cu desenul bun-rau facut de catre fermier. Ca urmare, se pune problema refacerii ilegale a hartilor, a unui document semnat de catre fermier pe care nu mai ai voie sa operezi dupa data de 11 iunie 2010. Astfel, vor aparea erori rezultate din interpretarile Gauss si validate ca sanctiuni de catre Apia in dauna fermierului. Sanctinile indreptate catre fermieri reprezinta debite de returnat la bugetul comunitatii si la bugetul statului.Daca peste toate astea mai amintesc faptul ca cei care au primit contracte de actualizarea a sistemului de identificare a parcelelor (Lpis) si cei cu controlul calitatii acestei munci nu si-au terminat treaba si au generat erori imense, altele decat cele care vor proveni din controlul prin teledetectie, iti vine sa-ti pui mana in cap. Sugerati Premierului ca ministrul agriculturii sa roteasca toate cadrele de conducere sau sa le schimbe cu functionari de executie pe contracte scurte de management, o reglementare comunitara ce permite acest lucru, tocmai pentru a elimina suspiciunile de frauda la bugetele comunitare(de ce nu, si la bugetul national?) si veti vedea cum se vor schimba in bine lucrurile. Este prea mult sa sugerez angajarea de specialisti, altii decat cei din agricultura, intr-o agentie informatizata in proportie de 100%.
Antoniu Poienaru Says:
October 17th, 2010 at 3:51 pm
Un alt aspect pe care as vrea sa vi-l sesisez. De cativa ani, toata ‘lumea buna’ face Colegiul National de Aparare. In opinia mea, nu este altceva decat o scurtatura pentru a ocupa functii de conducere in administratia publica. Odata ajunsi, astfel de conducatori solicita clasificarea informatiilor in institutiile publice, dau la secret de stat sau de serviciu ce vor ei, pun in miscare posta militara si cand ajungi sa lucrezi la stat zici ca esti pe picior de razboi. Un exemplu este la Apia. Fosta directoare Mariana Draghici era pregatita sa apere tara cu ‘altileria grea’ sau infanteria, dupa cum isi postase cursul facut la acest colegiu in CV, la vremea respectiva pe site-ul agentiei. In 2006 cand am dat examen de intrare la Apia cu ea, m-a picat la proba orala, contrazicand-o ca GIS nu este un aparat de masurat ci un sistem de informatii geografice, GPS-ul fiind un aparat de masurat si un sistem de sateliti plasati pe orbite geostationare deopotriva. Numai un articol scris si amenintarea cu CE m-au facut sa trec examenul dupa contestatie, bulversand listele de partid ale PD-ului si PNL-ului, ‘tupeul’ meu fiind cuantificat anual incepand cu data angajarii 1 martie 2006.
Trebuie sa intelegem definitiv, aici fac referire si la sprijinul Dvs., o institutie se numeste publica, tocmai pentru ca cei care cotizeaza la intretinerea ei, sa verifice modul cum le sunt cheltuiti banii. Daca veti asculta si opinia Apia, o actiune fireasca, in ceea ce ma priveste, vor spune la modul ‘zootehnic’ sau ‘veterinar’ ca, Antoniu Poienaru a atentat la siguranta nationala(sic!). Secretizarea oricarei agentii trebuie sa tina seama de confidentialitatea datelor cu caracter personal, conform legii, si, de protectia fondurilor comunitare si a banilor proveniti din bugetul national. Restul sunt informatii publice si nimic altceva. M-as mira sa aflu ca agentiile din alte tarti, similare cu Apia, isi transporta corespondenta prin posta militara, considerand aceasta ca secret de stat.
Un alt aspect este si transmisia datelor electronice care se face pe o structura militarizata, gen Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Trebuie inteles ca STS opereaza ca orice agent pe partea comerciala. Daca face si politie politica, urmarind traficul in scopuri politice sau folosind infrastructura pentru alte scopuri decat cele comerciale, atunci agentiile trebuie sa faca contracte cu firme private. Infrastructurile electronice ale tuturor agentiilor sunt asigurate de catre STS invocand securitatea datelor. Care date, care secrete??? Romania si intreaga societate par a fi intr-o vesnica defensiva, gata oricand sa si atace. Din aceasta cauza, nici actualul guvern, nici cei care vor urma, nu vor putea restructura propriile institutii. Ia scoateti STS-ul la concurenta cu alte firme, sa nu mai detina monopolul in acest domeniu, schimbati legile securiste privind secretele de stat, puneti oameni bine pregatiti la conducerea institutiilor si veti vedea o schimbare majora.
Va dorec o zi plina de bucurii.
Sursa: http://www.andreeavass.ro/blog/2010/10/am-aflat-cat-dureaza-anul-balcanic-mai-bine-de-20-de-ani/
Intre ceea ce afirmati si realitate „ezicsta” mari diferente, stimata d-na Andreea Vass Paul. In data de 11 ian. 2011 m-am adresat cu un memoriu directiei Relatii cu publicul din cadrul guvernului si iata raspunsul:’Referitor la memoriul dvs., va facem cunoscut faptul ca a fost transmis, spre competenta solutionare, Ministerului Agric. si Dezv. Rurale, solicitand luarea masurilor legale ce se impun. Urmeaza ca, in termenul legal, institutia sesizata sa comunice Secretaruiatului General al Guvernului si dvs. solutia adoptata. Cu stima, Director” La Director este o semnatura doar, fara sa se scrie explicit cine a semnat, urmata de o stampila cat casa. He,he.. au trecut de mult timp cele 30 de zile pentru raspuns si nu am primit nimic.
M-am adresat apoi Ministrului Agriculturii, Presedentiei, presei agricole(subventionate tot din banii Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura) si Directiei Nationale Anticoruptie. Singura institutie care mi-a confirmat primirea memoriului ramane guvernul. Restul institutiilor enumerate mai sus nici macar nu s-au sinchisit. Eram inca functionar al statului roman.
Colac peste pupaza, m-am trezit destituit disciplinar din functia publica de Consilier superior al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura-filiala PDL Cluj.
Hai sa ma adresez, imi zic, ANFP-ului, o institutie care gestioneaza functia publica. Zis si facut si le trimit o petie prin care sesizam ca la lichidarea urmata destituirii din functia publica de la Apia Cluj, in dosarul de activitate, nu apar intruirile facute la APIA pe banii Comunitatii si ai statului roman si nici procesul verbal prin care am depus juramantul. Am cerut ANFP sa anuleze decizia de destituire. Nici macar nu au confirmat primirea petitiei. E adevarat, incapand cu data de 1 martie 2011 nu mai sunt functionar al acestui stat.
Entre temp, cum zice francezu’, structurile aberante de conducere din Apia au crescut vertiginos, examenele mascate pentru pozitionare in functia publica, afacerile personale incompatibile cu functia publica, au crescut proportional, as zice, cu sanctiunile aplicate Romaniei in campaniile de plata a subventiilor comunitare din 2007 si 2008.
Urmariti, va rog, rezultatele misiunii de audit efectuata de catre Comisia Europeana in perioada 14-18.03.2011, privind monitorizarea punerii in aplicare a masurilor de remediere referitoare la deficientele Sistemului Integrat de Administrare si Control, in conformitate cu Planul de Actiune prin care Apia s-a angajat cu surle si trimbite ca-l va indeplini. Indiferent de ce zic eu aici, veti vedea cum s-a indeplinit Planul de Actiune in momentul in care CE va anunta sanctiunile pentru Campania 2010.
Ultima mea speranta ramane controversata Justitie, care sper sa faca dreptate in cele sapte procese aflate pe rol la Tribunalul Cluj, procese intentate APIA Cluj.
La multi ani de 8 Martie, multa sanatate si succes in activitate!