Hakuna matata, denumirea barcii care i-a adus sfarsitul dir. exec. Apia Cluj, Adrian Zaharia, inseamna ‘fara probleme’ in limba Swahili.
Expresia a fost popularizata intr-un film de animatie a lui Disney, a carui melodie contine un mesaj infiorator: “Hakuna matata este in siguranta in sfarsit, amice… pentru nimic nu o sa ne ia baiatul acum”.
Adrian Zaharia a fost casatorit, divortul sau terminandu-se in 2006 la Judecatoria Cluj, in dosarul nr. 5298/211/2006 (13388/2006 ).
In 2010 si-a luat doctoratul, avand coordonator pe tatal sau, profesor la USAMV Cluj, apoi a intrat in Partidul Conservator a lui Voiculescu, devenind presedinte.
Sef de lucrari si presedinte local de partid, Zaharia era ‘pregatit’ sa preia fraiele Apia Cluj. Dupa examene trucate si mutarea dir. exec. Apia Cluj de la acea data, Serban Gheorghe, la serviciul Controale pe Teren, Zaharia devine director plin.
Zaharia isi pune in cap inca de la inceput intreg personalul prin deciziile sale. Nepregatit si arogant, acesta angajeaza legal personal contractual format din apropiati de-ai sai, apoi, ilegal, ii transforma in functionari publici. Pe rolul Curtii de Apel Bucuresti exista dosarul nr. 7721/3/2017 cu aceasta cauza.
De notorietate a fost si procesul prin care Zaharia l-a dat afara pe fostul dir. exec., din pozitia de sef Controale pe Teren, Serban Gheorghe. Serban a pierdut la toate instantele clujene, continuand lupta la Curtea de Apel Bucuresti, unde a dat Guvernul si Apia in judecata in dosarele nr. 724/2/2018 si nr. 3891/2/2018.
Pe de alta parte Zaharia, devenit intre timp membru activ al ALDE, avea si el un proces pe rol, tot impotriva Apia, in dosarul nr. 1566/117/2018 de la Tribunalul Cluj. El s-a judecat la aceeasi instanta si cu MADR, in dosarul nr. 3621/117/2016, atunci cand a fost mutat disciplinar la Apia Giurgiu, in urma multiplelor reclamatii facute de catre functionarii Apia Cluj.
Controlul Curtii de Conturi Cluj, cuprinzand auditul pe 2017 la Apia Cluj, a atarnat ca o piatra de moara, la gatul lui Zaharia.
Totul s-a sfarsit brutal si nedrept pentru un tanar de 40 de ani.
Destinul le-a luat parintilor lui Zaharia, un copil.
D-zeu sa-l ierte si sa-i ierte.
Siveco a dat in judecata APIA pentru ca a fost exclusa de la licitatia de peste 21 milioane de euro pentru dezvoltarea si mentenanta sistemului IT destinat platilor catre fermieri, in dosarul nr. 44202/3/2017 aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. Data sedintei a fost stabilita pe 30.07.2018.
Intre timp si cam pe sest, Apia a atribuit fara licitatie firmei Siveco un contract de 5,1 milioane de lei pentru, ce credeti, mentenanta sistemului IT destinat platilor catre fermieri.
Cum ar veni, reclamantul primeste bani de la parat. DNA ar trebui sa se sesizeze din oficiu verificand ‘urgenta’ invocata de Apia in privinta atribuirii fara licitatie a contractului de 5,1 milioane de lei catre Siveco, pe baza noii legi a achizitiilor publice.
Un alt aspect de care ar trebui sa tina cont este faptul ca Siveco a fost inlaturata de Apia, la licitatia de peste 21 milioane de euro, fiind amendata de catre Consiliul Concurentei pentru trucarea unei licitatii similare organizate in 2008 de Apia.
In 2008, pe vremea ministeriatului lui Dacian Ciolos, Apia manifesta aceeasi ‘ dragoste’ fata de Siveco atribuindu-i prin licitatie un contract imens, dovedit apoi de Consiliul Concurentei drept trucat, invocand, la fel, posibilitatea pierderii acreditarii agentiei de catre Comisia Europeana.
Pe banii statului si sub protectia legilor date cu dedicatie, se poate face orice. Apia a devenit, pare-se, etern captiva unei firme presarata de baieti cu ochii albastri. Siveco a subcontractat mereu lucrarile unei alte firme de casa aflata in conglomeratul Teamnet, a lui Sebastian Ghita.
De ce nu a atribuit Apia contractul de mentenanta, direct si fara licitatie, unei firme cu care Siveco a lucrat in trecut, pentru a evita conflictul in contencios administrativ aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti?
Pentru ca softul, probabil, are vulnerabilitati care pot fi depanate doar de catre Siveco.
Din punct de vedere etic, noua relatie Siveco-Apia pare nefiresca.
Ar fi normal ca eu, reclamant, in procesul de destituire cu Apia, proces aflat pe rolul instantei CEDO, sa fiu reincadrat maine de catre agentie si sa mi se dea toate drepturile inapoi?
Poate ar fi ‘etic’ doar daca mi-as pune lentile de contact si as avea ‘urechile lui Melescanu’.
.
Reamintesc faptul că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA) este o construcție comunitară, realizată pe un proiect de înfrățire, dintre MADR și ministere similare din Germania, Italia, Franța,etc.: Phare Twinning Project RO/2004/IB/AG13 „IACS în România”.
La început, în momentul în care s-au simulat costurile unui control pe teren al schemelor de plată, la nivelul întregii țări, suma s-a ridicat la vreo 9 mil. $. Simularea inițială s-a făcut cu un număr mai mic de mașini și de inspectori.
Dacă facem un bilanț, constatăm că, în timp, au crescut salariile inspectorilor de teren, costurile cu aparatele de măsurat(GPS-uri), a mașinilor destinate controalelor, etc.
Poate cel mai mare avantaj pentru fermierii români este faptul că nu vor mai avea atâtea controale pe teren, făcute de echipe de inspectori mai mult sau mai puțin pregătiți, cu tentațiile acestora de a negocia sau amenința fermierii, înainte și după controale, sau controale făcute din birou. Toate neregulile datorate erorilor și nepriceperii inspectorilor s-au răsfrânt asupra fermierilor care își caută sau și-au căutat dreptatea în nesfârșite procese în justiție. În majoritatea cazurilor fermierii au pierdut, în comparație cu foarte puține cazuri în care inspectorii APIA au fost trași la răspundere.
Din punctul de vedere al APIA, procesele în justiție se vor diminua dramatic, acest lucru ridicând prestigiul unei agenții informatizate aproape 100%.
Ce să mai vorbim despre reducerea costurilor cu întreținerea sau achiziționarea de GPS-uri, mașinilor de teren, transferul de măsurători în softurile geografice ale APIA și prelucrarea lor, costurile cu deplasarea, detașarea și întreținerea inspectorilor de teren, listarea rapoartelor de control și notificarea fermierilor!.
La toate acestea adăugăm și diminuarea presiunilor asupra serverelor agenției, presiuni care au dus la blocarea lor în momentele în care mii de utilizatori APIA prelucrau datele de pe teren pentru că apoi asupra cererilor să se efectueze un minuțios și complicat control administrativ, generator de sute de mii de erori.
După cum știm, în conformitate cu normele actuale ale PAC, statele membre ale UE trebuie să efectueze o serie de controale asupra fermelor, ca parte a Sistemului Integrat de Administrare și Control(IACS), care asigură că plătile efectuate agricultorilor din bugetul PAC sunt efectuate corect.
Noile norme, reglementate prin Regulamentul(UE) nr. 746/2018, vor permite statelor membre care doresc să facă acest lucru, să înlocuiască sau să completeze controalele la fața locului cu controale automatizate și mai puțin împovărătoare, prin așa-numita ‘ monitorizare’.
Mai multe state membre, printre care și România, și-au manifestat deja intenția de a începe imediat să utilizeze noile tehnologii, precum sistemele de aeronave fără pilot la bord(drone), fotografiile cu etichetare geografică, receptoarele GNSS combinate cu EGNOS și Galileo, datele culese cu ajutorul sateliților Sentinel ai programului Copernicus, toate furnizând date referitoare la activităţile desfăşurate pe suprafețele agricole.
Un alt avantaj pentru fermieri, ar fi ca ei să înceapă să-și achiziționeze propriile softuri geografice, GPS-uri, inclusiv drone, pentru că, în cazul în care declarația lor nu este relevantă pentru APIA, ea poate fi probată prin propriile măsurători.
Așadar, prin monitorizarea făcută de către APIA pe baza hărților satelitare, se vor diminua drastic controalele pe teren. Notificările agenției către fermieri nu vor mai avea un caracter imperativ, urmate de sancțiuni pecuniare ca până acum, ci o informare care îți da dreptul ca într-un termen prestabilit să poți să-ți corectezi cererea de subvenție.
In foaierul Casei Universitarilor din Cluj-Napoca a avut loc ceremonia de inmormantare a profesoarei Doina Cornea, oficiata de catre Preasfintia Sa Florentin Crihalmeanu, Episcop eparhial de Cluj-Gherla al Bisericii Greco-Catolice.
Printre personalitatile prezente i-am remarcat pe Emil Constantinescu, Laszlo Tokes, Radu Sarbu, Gabriel Liiceanu si Ana Blandiana.
Doina Cornea, a fost un simplu om. Asa spunea fiul ei, Leontin Iuhas, cuprins de durere, in cuvantul de ramas bun. Antevorbitorul lui Leontin Iuhas, un prelat greco-catolic, o cam luase pe aratura, propunand audientei si in special conducerii eparhiei, sanctificarea dizidentei.
Nici Crihalmeanu nu s-a lasat mai prejos si s-a aventurat in laudele la adresa Doinei Cornea.
Despre morti, numai de bine, cum se spune. Crihalmeanu a specificat faptul ca Doina Cornea nu a facut politica, uitand inginereste ca ea a fost membra a unui alt defunct, PNTCD. Fostul inginer electronist Crihalmeanu uita ca marea majoritate a bisericilor s-au luat de la ortodocsi prin stradaniile enoriasilor care erau membri PNTCD. Ce sa facem daca liberalul Horea Uioreanu, mare greco-catolic si sponsor al bisericii, prin mijloacele de el stiute si de instante dovedite, este la Gherla!??. Amintim Preasfintiei Sale ca la Gherla nu mai sunt martiri. Numai hoti si pungasi, de sufletele si intretinerea carora trebuie sa ne ocupam cu totii.
La ceremonie, in apropierea mea, era primul primar autointitulat al Clujului, fost bisnitar la Hotel Continental. Cand am intrat a doua oara in Primarie in ’89, asta se dadea ragusit si se autointitula primar al Clujului. De fapt primaria era condusa de un ofiter al Armatei care ne-a adunat pe toti furiosii intr-o sala, ca sa ne spuna ca ‘ Armata e cu noi’. In fond, noi intrasem in 22 dec. 1989 pentru a protesta impotriva simulacrului de revolutie.
Spre deosebire de cativa revolutionari prezenti in sala, eleganti si cu averi probabil considerabile, Doina Cornea se odihnea modesta intr-un sicriu simplu de lemn. In mod umilitor, la terminarea slujbei de inmormantare, capacul sicriului a fost batut in cuie, in foaierul Casei Universitarilor.
Doina Cornea a murit in simplitate spirituala si financiara. Alaturi de ea a fost atasata si urna cu osemintele fiicei sale Ariadna.
Dumnezeu sa va odihneasca in pace!
Incepand cu data de 2.04.2018, jurnalistul sportiv Catalin Tolontan, bine antrenat, se pare, in probele de maraton, a inceput sa toace la foc mic societatea Cupru Min SA, pe motivul ca ar fi vandut productia de concentrat de cupru unui trader chinez, reprezentat de catre un cetatean chinez, care ar fi certat cu legea sigurantei nationale in Romania.
In loc sa ia un punct de vedere direct de la sursa, asa cum era normal din punct de vedere jurnalistic, Tolontan il infiereaza pe chinezul certat in trecut cu legea romana, insinuand faptul ca statul roman si-ar fi incredintat productia de concentrat cuprifer unui mafiot, asociind acest statut cu statul chinez.
Prin publicarea ilegala a contractului comercial cu clauze de confidentialitate, dintre statul roman si traderul chinez, fara acordul partilor, Tolontan dezvaluie implicit vulnerabilitatea biroului de protectie a informatiilor cu caracter secret sau confidential, daca vreti, din interiorul Ministerului Economiei si a societatii Cupru Min.
Ca sa dea bine breslei, jurnalistul il intervieveaza pe fostul director de la Cupru Min, Nicolae Turdean, semnatarul contractului presupus pagubos cu traderul chinez, facand aluzie la contractul de succes avut pana mai ieri cu firma de apartament Ronefer, care, prin ‘ doamna de cupru’, Maria Gherghe, a cumparat opt ani la rand concentratul cuprifer.
Toti cei care lucreaza in presa stiu faptul ca, pentru a desfiinta un contract, sub masca dezvaluirilor de senzatie, trebuie sa bagi pe foc mai multe zile, chiar daca nu e deontologic . O asemenea ‘comanda’, similara cu santajul de presa, nu se plateste in aur. Se plateste in arginti.
Eu am scris doua articole, exprimand doua puncte de vedere diferite de Tolontan, iar o cititoare fidela jurnalistului, de pe Facebook, mi-a zis ca articolele mele par a fi facute la comanda. La comanda? ii zic. La comanda cui?
Nu am intrat in nicio polemica. Doar atat vreau sa spun ca sunt mai indreptatit sa scriu despre acest subiect pentru ca am lucrat in minerit inca de pe vremea in care jurnalistul amintit mai sus era mic si voinic, iar taticul lui era lucrator la aeroportul Bucuresti –Otopeni, dar nu era securist.
Revenind la subiectul care a excitat cititorii jurnalistului, amintesc faptul ca cetateanul chinez atacat, printr-o casa de avocatura, a cerut ca in 24 ore sa fie sterse toate atacurile la persoana de pe serialul ‘cuprifer’. Tolontan a refuzat, ceea ce este de presupus ca se va lupta in instanta cu cel atacat.
Cu toate acestea, Tolontan si-a schimbat registrul si mai nou este foarte preocupat de concentratia de aur si..arginti din contractul dintre traderul chinez si statul roman. El scoate astazi un buletin de analize tot pe filiera vechiului contractor, probabil, citandu-l din nou, cu blandete, pe Nicolae Turdean.
Acest Turdean, imediat dupa semnarea contractului infierat de Tolontan, si-a dat demisia, ca sa nu fie probabil demis. Asta in cazul in care contractul ar fi cu adevarat pagubos pentru statul roman.
Prin demisie, Turdean beneficiaza de drepturile prevazute in mandatul de director general. Daca era demis ramanea la Centrul de Pregatire a Personalului din Industrie, Busteni, unde este lector.
Busteni!??
Pai la Busteni, liberalul Turdean, care stie ca ‘Vreme de 79 de milioane de ani, Munții Apuseni au lucrat la fibra lor geologică’, si ‘Mai apoi, Pământul și-a desăvârșit netulburat creația pentru încă alte 64 de milioane de milioane de ani, până în pliocen’, asa cum se exprima intr-un extaz metafizic Tolontan, l-o fi cunoscut pe liberalul primar de Busteni, devenit peste noapte pesedist, Emanoil Savin. Savin a avut afaceri cu ‘sinucisul’ Nae Nicolae si Maria Gherghe de la Ronefer, privatizand toti trei sociatatea Acumulatorul SA.
Cupru Min ar trebui sa-si faca ordine in ograda si sa-i roage, eventual printr-o casa de avocatura, pe Tolontan, Turdean si Gherghe sa cante la alta masa, chiar daca cei trei ‘Au muncit la zăcământ până în cretacic’.
Catalin Tolontan continua seria dezvaluirilor pe site-ul sau, privitoare la un controversat personaj, reprezentant al unui trader chinez, care a cumparat productie pe doi ani de la Cupru Min SA.
Din punct de vedere jurnalistic, ancheta este cu adevarat spectaculoasa, daca e sa privim doar sub aspectul controversatului personaj. Insa, demersul lui Tolontan, prin publicarea contractului comercial dintre Cupru Mun si traderul chinez, lezeaza interesele comerciale ale partilor, partea romana fiind reprezentata de insusi statul roman.
Statul roman ar putea fi acuzat de incalcarea propriilor reguli privind siguranta nationala pentru ca, initial, i-a ridicat cetatenia personajului cu pricina, pentru ca apoi sa-i permita intrarea in tara in postura de cetatean chinez reprezentant al trader-ului care face afaceri cu Cupru Min.
In aceeasi masura, cei care au dat presei si aceasta l-a facut public, fara acordul partilor, un contract confidential comercial intre o firma strategica si un partener comercial, ar putea sa fie acuzati la randul lor, de acelasi atentat la siguranta statului roman.
Din punct de vedere comercial, caci de aici a pornit toata tevatura, firma Ronefer a cumparat productia timp de opta ani de la Cupru Min, ajungand in 2017 sa se ‘lupte’ la licitatie cu Trafigura si Glencore, firme carora pana mai ieri le vindea concentratul de la Cupru Min, concentrat revandut pe piata chineza.
In momentul in care traderul chinez a aparut la licitatie, oferind un pret mai bun fata de tripleta Ronefer-Trafigura-Glencore, normal ca au aparut contestatii.
Consiliul Concurentei ar putea verifica daca nu cumva tripleta s-a inteles la pret, incercand sa-si mentina probabil pozitia dominanta.
Referitor la siguranta nationala, sintagma a fost scoasa la inaintare de servicii in toate institutiile publice. Astfel, angajatii de la stat erau si sunt obligati sa respecte confidentialitatea privind documentele cu asa-zisul caracter secret ce tin de siguranta nationala, pentru ca, in spate, cei care au impus aceasta sintagma sa-si faca nestingherit toate afacerile.
Tolontan acolo bate, dar nu spune decat jumatati de adevar.
Marea intrebare este de ce nu a cerut in demersul sau jurnalistic, inca de la inceput, un punct de vedere de la Cupru Min, mai ales ca presedintele consiliului de administratie al Cupru Min este nimeni altul decat fostul jurnalist Radu Cosarca ? De ce, Hotnews, care initial si-a constituit articolul pe ancheta lui Tolontan, a stiut sa ceara si sa i se raspunda, un punct de vedere de la Cupru Min ?
Preocuparea excesiva pe subiectul chinezului care ar incalca siguranta nationala, ar putea dovedi contrariul, si anume, faptul ca intreaga ancheta ar putea avea drept tinta recastigarea contractului de catre Ronefer si inlaturarea chinezilor din afacere.
E bine de stiut faptul ca Marc Rich(in poza, decedat) de la Glencore a facut afaceri cu regimul Ceausescu si a fost initiatorul ideii de a se face un muzeu in Israel, spre aducere aminte a suferintelor evreilor traite in Romania.
Cand l-am sunat in 2006, in apararea lui Paul Goma, pentru a-l intreba daca ar sustine ideea unui muzeu in Romania in memoria unor romani ucisi pe frontul in retragere sau in perioada comunistilor debarcati de Moscova, a inchis apoi a blocat imediat ‘masa rotunda’ de pe site.
Pana una alta, Cupru Min si trader-ul chinez trebuie sa-si apere contractul comercial, absolut legal, prin orice mijloace, peste manevrele de culise ale securistilor vechi si noi.
De cateva zile un jurnalist de la o publicatie sportiva, parte a grupului de firme detinut de celebrul Felix alias Varanul, o tine langa cu vanzarea productiei de minereu de cupru de la Cupru Min SA, catre un trader din Hong Kong, reprezentat de un presupus violator chinez, caruia i s-a ridicat cetatenia romana la recomandarea SRI.
Sa nu uitam ca Varanul si-a fixat ochii albatri inca de la inceput pe rezervele minerale ale tarii, sarea sau neferoasele, spre exemplu, dar si spre ministerul intreprinderilor mici si mijlocii.
Pe de-o parte, jurnalistul insista pe reprezentantul traderului chinez, certat cu legea sigurantei nationale in Romania, dar revenit ca cetatean chinez in tranzactia cu minereu, iar pe de alta parte se insinueaza faptul ca cei din conducerea Cupru Min SA vand productia de minereu a Romaniei unui infractor, secatuind resursele tarii noastre, invinuind indirect vechea conducere a exploatarii de neglijenta.
Scenariile apocaliptice le-am mai vazut si in cazul Hexi Pharma, caz in urma caruia patronul firmei s-a sinucis. Subliminal am putea crede ca se sugereaza si acum, intrarea intregii echipe a Cupru Min SA, cea care a semnat contractul de vanzare a concentratului de cupru pe doi ani cu traderul chinez, in concasorul giratoriu KKD de la Rosia Poieni.
Comunicatul dat de Cupru Min SA pentru Hotnews descrie foarte clar situatia :
’ La licitație au participat inițial companiile Merlion Resources Hong Kong, Red Metal, Trafigura PTE Singapore, Ronefer Voluntari și Glencore International Elveția. După prima evaluare a ofertelor, comisia de licitație a decis descalificarea Glencore, din cauza neîndeplinirii prevederilor din documentația de atribuire. De asemenea, Comisia s-a declarat nesatisfăcută de valoarea ofertelor și a solicitat, în două rânduri, îmbunătățirea acestora. La ultima depunere de oferte îmbunătățite, până în data 18.08.2017, evaluarea acestora s-a realizat în raport cu cotațiile bursiere din data de 01.08.2017 și cu conținuturile definite de către ofertanți, pentru o cantitate licitată de 80.000 tone concentrat de cupru. În urma evaluării, comisia de licitație a constatat că prețul cel mai bun îl oferă Merlion Resources, 139,31 USD/tonă concentrat cupru uscat. Ca urmare, compania din Hong Kong a fost declarată câștigătoare a licitației. Cumpărătorul Merlion Resources Holdings a depus ulterior, în contul Cupru Min, 5 mil. USD, respectiv contravaloarea unei cantități de concentrat de cupru, livrabilă într-o lună. Livrarea a început în data de 25.10.2017.
Prin noul contract, cumpărătorul Merlion Resources s-a obligat la plăți anticipate pentru cantitatea de marfă livrată. Întrucât plata în avans a concentratului de cupru se face 100% la cantitatea livrată, aceasta constituie, de facto, garanția financiară a contractului. Astfel, cumpărătorul poate plăti anticipat cantități mai mari de concentrat de cupru, fără să aibă restricții de livrare lunară, în raport cu garanția constituită. Merlion Resources se obligă, sub sancțiunea încetării contractului, să preia o cantitate minimă lunară, în valoare de 5 mil. USD. Ca urmare, întrucât cumpărătorul plătește marfa anticipat și livrarea se face doar după achitarea integrală a cantității, Cupru Min încasează suplimentar cca. 5 mil. USD anual, comparativ cu vechiul contract.
În privința contestării în instanță a licitației, reamintim că Cupru Min a câștigat la Tribunalul Ilfov procesul intentat de către unul dintre perdanți, Ronefer Voluntari.
Referitor la calitatea dlui Wang Yan menționăm că la data derulării licitației acesta a prezentat către Cupru Min toată documentația legală necesară, eliberată de autoritățile române, pentru reprezentarea Merlion Resources. Astfel, ofertantul i-a acordat mandat unic de reprezentare pentru licitație și deschiderea ofertelor. Mandatul i-a conferit dlui Wang Yan dreptul de a angaja patrimonial societatea din Hong Kong, în calitate de ofertant sau s-o reprezinte la procedura de atribuire prin licitație deschisă a contractului. Reprezentantul Merlion Resources s-a legitimat cu pașaport chinezesc și cu permis de ședere temporară pe teritoriul României, valabil până la 11.11.2019.
În privința celorlalte aspecte sesizate referitor la dl. Wang Yan, acestea nu sunt de competența CupruMin, ca urmare nu putem să ne pronunțăm asupra lor.’
Doar la o prima citire observam cum Merlion Resources Hong Kong, Red Metal, Trafigura PTE Singapore si Glencore International Elvetia tranzactioneaza metale la bursele din Asia, Europa si America, cu echipe specializate in Shanghai, Londra si Geneva, fata de firma de apartament Ronefer Voluntari, a unei doamne fost functionar in Ministerul Metalurgiei si apoi pana in 2000 salariat al Conef, compania care preluase toate exploatarile de metale neferoase.
Doamna respectiva cumpara pana in 2017, prin Ronefer SRL Voluntari, tot cuprul de la Cupru Min si il vindea in China.
De data aceasta traderii autentici, cu o activitate globala in ceea ce priveste achizitiile de concentrate neferoase, au venit direct la licitatie, starnind mania doamnei . Ea a contestat licitatia si a pierdut.
Imediat intr-un cotidian din Alba Iulia au aparut comentarii de contestare a licitatiei si trazactiei cu traderul chinez, aparand chiar fragmente din contractul confidential incheiat intre Cupru Min si Merlion Resources Hong Kong.
Mai mult, jurnalistul de la publicatia sportiva, preia disputa din presa din Alba si publica integral contractul, care are o clauza de confidentialitate. Traderul chinez ar putea da in judecata ziarele in solidar cu jurnalistii pentru divulgarea contractului fara acordul partilor.
Astfel, in instanta s-ar afla cine este persoana/persoanele din interiorul Cupru Min SA care a/au dat presei un contract comercial, fara acordul partilor, doar pentru a diminua excesul de estrogen al firmei Ronefer.
Invocarea culpei, in care se afla reprezentantul trader-ului chinez, nu justifica publicarea unui contract comercial confidential.
In acelasi context, traderul chinez s-ar putea indrepta si impotriva Cupru Min SA, ceea ce ar fi un dezastru.
Ceea ce nu vor sa inteleaga sau nu pricep cei doi jurnalisti este faptul ca cei de la Cupru Min SA, joaca tare pe aceasta piata, iar tranzactia este perfect legala si apara interesele statului. Concentratul de cupru mai contine aur, argint, molibden, seleniu, telur, reniu si fier magnetic. Din cariera Rosia Poieni, proprietatea Cupru Min SA, s-ar putea extrage circa 0,9 mil. tone de cupru evaluat in prezent la 5,6 miliarde de euro si 36 de tone de aur, evaluate la 1,5 mld. Euro. Or, tranzactia cu oricare trader din lume se face tinand cont de produsele secundare extrase dintr-un concentrat livrat, produse cotate la bursele de profil in ziua livrarii.
Pana la pornirea unei eventuale instalatii de prelucrare metalurgica a concentratului de la Rosia Poieni, instalatie care ar costa aproape 500 mil euro, Cupru Min SA vinde perfect legal concentratul si la pretul corect.
La ora la care redactez acest articol, examenul scris pentru concursul de recrutare pentru ocuparea functiilor publice de conducere vacante de director executiv al Agentiei pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Atragere de Investitii si Promovare a Exportului Braşov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Iasi, Ploiesti, Targu Mures si Timisoara s-o fi incheiat.
La acest concurs, pentru agentia din Cluj, s-au incris nu mai putin de sase persoane: Aron Bogdan, Bugnar Vasile Iulian, Lup Cristian Eusebio, Mazet Rozor Mihaela Anica, Mihestean Mircea Ioan si Mitile Ana Maria.
De remarcat este faptul ca Mihestean Mircea, actualmente in concediu de paternitate, a fost sef al acestui oficiu. El a fost concediat si in urma procesului de la Curtea de Apel Cluj din 25.11.2015, in dosarul nr. 899/117/2014, este repus in drepturi: ’Admite apelul declarat de reclamantul Miheştean Mircea Ioan împotriva sentinţei civile nr. 6369 din 05.12.2014 a Tribunalului Cluj pronunţată în dosarul nr.899/117/2014, pe care o schimbă în parte, în sensul că obligă pârâţii să plătească reclamantului suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată la fond. Păstrează restul dispoziţiilor din sentinţă. Respinge ca nefondat apelul declarat de Ministerul Energiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri declarat împotriva aceleiaşi sentinţe.’
L-a urmat Aron Bogdan care, la fel, printr-o sentinta definitiva a Curtii de Apel Cluj din 30.06.2017, in dosarul 1586/117/2016, este reincadrat: ’Dispune reintegrarea reclamantului în funcţia şi postul avut anterior concedierii, acela de Şef Oficiu. Obligă pârâtul Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Cluj-Napoca să plătească reclamantului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat aceasta, începând cu data de 25.03.2016 şi până la reintegrarea efectivă.’
Ca urmare a OUG nr.43/2017, Articolul 9, alin.(1), privind infiintarea, organizarea si funcţionarea agentiilor pentru intreprinderi mici si mijlocii, atragere de investitii si promovare a exportului,’
Conducerea fiecărei agenţii este asigurată de un director executiv, funcţionar public de conducere, numit prin ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, în condiţiile legii.’
Astfel a fost numita in functia de dir. exec. AIMM Cluj , Danciu Veronica.
Dupa cum se vede, la AIMM Cluj se aflau in acelasi timp trei sefi: doi fosti sefi de oficiu, din perioada in care agentia avea personal contractual si un dir. exec. pe noua agentie, cu angajati functionari publici.
Din cate se pare Danciu Veronica a renuntat sa se prezinte la concurs pentru a fi validata pe post, lasand de voie, de nevoie, locul altora. Pana la ora la care scriu acest articol, a organizat local concursuri pe posturi vacante si temporar vacante de consilieri.
Eu am contestat concursurile, inclusiv cel de dir. exec. al agentiei, cu desfasurare la ANFP Bucuresti, adresandu-ma ministerului de resort, dar si ANFP.
ANFP-ul nu a raspuns pentru ca si acolo au fost alegeri dupa algoritm si oricum nu este genul sa raspunda, desi, gestioneaza functiile publice si fara avizul ei nu se desfasoara niciun concurs.
Mi-a raspuns ministerul ce coordoneaza agentiile pentru intreprinderile mici si mijlocii, printr-o procedura ilegala. Ministerul s-a adresat lui Danciu Veronica, ea a raspuns ministerului, adresa care apoi mi-a parvenit.
Ea nu avea nicio calitate sa raspunda ca director de agentie, in numele ministerului, referitor la concursul de dir. exec. organizat de ANFP din 28.03.2018 si initiat de Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii.
Adresa prin care o directoare de agentie locala numita politic, raspunde in numele initiatorului concursului , ministerul de resort, pentru o functie publica de conducere, avand organizator ANFP, mi-a dat de inteles ca aceasta doamna poate face orice.
Pe plan local s-a incheiat concursul pentru cele doua posturi de consilier. Au castigat cei care au avut note mici la scris si foarte mari la oral.
Dupa cum se poate observa, Aron Aida, sotia candidatului de astazi de la Bucuresti, Aron Bogdan, a devenit brusc , fara vreo experienta in redactare si monitorizare proiecte comunitare, din inginera, consilier superior. Este un drept castigat iar oralul totdeauna face diferenta.
Oare cine va castiga concursul pentru post de dir. exec. al agentiei din Cluj!?.
Ce se vor face de acum incolo angajatii, fosti contractuali deveniti functionari publici, pe o agentie publica ce nu va mai permite pe banii statului si ai nostri, sa se lucreze cu firme de consultanta a diversilor interpusi?
Daca ‘Aida’ de Verdi este o drama romantica, ‘Aida’ de Veronica este o opera politica de un adevarat triumf!
‘Mutilata’ anual de factorul politic, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, face din nou obiectul unor articole de presa.
Anual, mai pe intelesul fermierilor, beneficiari directi ai subventiilor europene, APIA plateste din banii nostri aceste subventii, dupa care, prezinta facturile la Bruxelles spre decontare.
Desigur, decontarile se fac pe caprarii, urmand o disciplina financiara impusa de Comisia Europeana. Lipsa unei discipline, datorate probabil unor intarzieri, nepriceperii, influentei factorului politic sau disfunctionalitati ale bazelor de date, produce sanctiuni financiare aplicate Romaniei.
Mihail Dumitru, dir. adj. la Directia Generala pentru Agricultura(DG-AGRI) si fost ministru al MADR, sesiza in 2017 agentia pentru ca nu a facut corect declaratia de cheltuieli, privitoare la inchiderea conturilor Fondului European de Garantare in Agricultura.
Dumitru era in 2010 ministru MADR, perioada in care APIA a fost ‘prinsa’din nou de Comisie pentru faptul ca platise masurile de agromediu de la AFIR, cu acelasi curs de schimb cu care facuse plata SAPS. Vina, bineinteles, era a predeceserolor sai, Ilie Sarbu si Dacian Ciolos.
Achim Irimescu, ani de zile sef la Reprezentanta permanenta a Romaniei la UE, a venit si el, mai intai ca secretar de stat la MADR, in mandatul lui Daniel Constantin, apoi a devenit ministru. Tot asa a invocat, printre alte nereguli, si lipsa unei discipline financiare la APIA.
Cu alte cuvinte, cei trei corifei ai agriculturii, Ciolos, Irimescu si Dumitru, cu stagii vechi la Comisie, unul fiind si comisar al acestei structuri, nu au reusit sa impuna o disciplina financiara coerenta la APIA, in raport cu legislatia europeana.
‘Las’c-a venit Daea’, vor zice fermierii care-i pupa mana si il au in suflet pe actualul ministru MADR.
In privinta lipsei de disciplina de la Apia, in contextul in care fermierii au pierdut bani, Daea declara pentru Agroinfo : ‘Toată lumea s-a ridicat și a spus: domle, 433 a pierdut România, 433 de milioane! Este suma la toate țările. României îi revine undeva la 17 milioane, nu a pierdut România nimic. Îi vin și României, și Croației banii pentru că sunt alte metodologii de lucru, și a Croației, și a României, care sunt diferite de celelalte state pentru că noi nu am intrat în exercițiul acesta decât din 2016 și procedura la noi este un pic întârziată față de procedurile celelalte, a țărilor care au exersat cu acest mecanism și care au primit banii înapoi. Nu-s pierduți banii!’
Procedura e intarziata, dom’le, la croati, recent intrati in UE, si la romani aflati in UE din 2007. Cum se face dom’le ca bulgarii au incasat 7.720.511 Euro din 433 de milioane!?
Va spunem noi: datorita disciplinei financiare respectate la descarcarea de conturile FEGA!
In realitate, sumele provenite din amenzi, penalitati, sanctiuni, dobanzi acumulate si venituri generate de acestea, APIA le-a inregistrat in mod eronat ca venituri bugetare. Comisia, dupa inchiderea conturilor, ramburseaza creditele neutilizate catre statele membre, in raport cu suma ajustarii corespunzatoare a disciplinei financiare. Or, daca tu raportezi eronat declaratia de cheltuieli, pe bani europeni, finantistii de la Bruxelles nu te iarta si te exclud de la plata.
Ceea ce s-a si intamplat cu suma de 433 mil euro, impartita membrilor UE, mai putin Romania.
Atata timp cat APIA nu este la prima ‚abatere’ in ceea ce priveste respectarea disciplinei financiare impusa de catre autoritatile europene, ne face sa credem ca cei care se ocupa de astfel de raportari nu se pricep sau au preocupari in a-si mentine politic functiile.
In 2014, dir. gen. APIA, Gheorghe Benu, a fost saltat de procurori, pentru ca in 2015 sa i se intample la fel. De aceasta data a fost saltat ‚’la pachet’, cu Melinda Kerekes, actualmente directoarea Directiei Economice a APIA.
Petre Daea nu poate face minuni , in sensul unor eventuale schimbari la varful APIA, pentru a avea o echipa competenta si coerenta in serviciul financiar. Sotia lui este director Directia Management Resurse Umane la APIA iar fiica angajata in AFIR.
Iar competenta, probabil, nu face parte din programul de guvernare al PSD-Alde.
Federatiile agricole, mai degraba cer cotizatii in plus de la fermieri, in loc sa apere interesul acestora, fiind preocupate de propriile venituri. Venituri se pot obtine si din accesarea programelor operationale comunitare, ajutand deopotriva si fermierii.
Nu-s pierduți banii!??
Un bun prieten din presa imi reprosa cu ceva timp in urma: ‘Ba, tu ce vrei .. sa fii si jurnalist si functionar public ? ’. Aluzia era la faptul ca am scris despre aranjamentele politice care se fac in aceste momente pe functiile publice la Agentia pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii(AIMM), si calitatea mea de candidat la o astfel de functie.
Intrebarea nu era intamplatoare, pentru ca stia foarte bine cum m-au dat afara cei de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, tocmai datorita faptului ca din interior, ca fost angajat, scrisesem despre neregulile de acolo.
In primul rand, Legea nr. 7 din 18 februarie 2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici (r) spune la Art.7, alin.(5): ’Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a funcţionarilor publici de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii, sau ca o derogare de la dreptul funcţionarului public de a face sesizări în baza Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.’
In al doilea rand, eu nu sunt in acest moment functionar public, avand dreptul sa scriu.
Reluand recentele mele observatii de pe blog, amintesc faptul ca am candidat la un post temporar vacant de consilier superior la acesta agentie. Dupa intamplarile descrise, mi-au admis dosarul de candidat, dupa care m-au anuntat telefonic ca examenul s-a suspendat, din motive de nerespectare a termenelor fixate cu privire la anunt si perioada de fixare a datei de desfasurarea a probei scrise. Termenul legal de timp, intre anuntul publicitar si proba scris, este de 30 zile, perioada care nu s-a respectat si pe care eu am sesizat-o.
Anuntul de suspendare nu m-a multumit, cerand si un raspuns scris, atata timp cat legea de organizare a oricarui concurs pentru ocuparea unei functii publice, implica avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici(ANFP). Simetric, suspendarea unui concurs trebuie sa comporte un aviz al ANFP. Concursul se va desfasura in 19.03.2018, dar nici pana la ora la care scriu, nu am primit dovada scrisa a anularii concursului.
Suspect este si concursul pentru validarea celor opt posturi de director executiv de la agentiile din tara.
La cerintele concursului din 28.03.2018, s-a introdus ilegal una in plus, si anume, de a avea diploma de Manager de Proiect.
AIMM uita faptul ca a devenit o institutie publica, cu functionari publici numiti, nu personal contractual.
Managerul de Proiect conduce un proiect comunitar exclusiv, la firmele de consultanta, avand si dreptul de a forma alti manageri de proiect.
Directorul executiv este functionar public si conduce o institutie publica, in niciun caz proiectele comunitare ale firmelor de consultanta.
Numai ca noi noi nu suntem prosti si ne dam seama ca cerinta ascunsa de a avea un asemenea certificat, presupune pastrarea obiceiurilor fostilor angajati contractuali, inclusiv conducerea, de a lucra si a manageria in continuare propriile firme de consultanta.
Daca pana acum un an, functionarii din aceasta agentie conduceau oficial propriile firmele de consultanta, ai caror clienti le solicitau tot lor semnatura pentru ajutoare de minimis de stat sau comunitare, pentru ca erau personal contractual si legea le permitea, acum, acest lucru nu mai este posibil. Din contra, este pasibil de incompatibilitati si de incalcarea legii.
Logica celor care au hotarat transformarea agentiei intr-una de interes public a fost de natura financiara: nu mai platesc personalul contractual cu salarii mici, atata timp cat ei fac anual zeci de mii de euro pe facilitatile statului; mai bine ii fac functionari publici, le platesc un salariu decent si ii bag in breaking news daca mai lucreaza cu firmele lor.
Make-up, DNA!!
Comentarii recente