Ministerul Fondurilor Europene a anuntat oficial un bilant dezastruos de absobtie a fondurilor europene(0,09%) pe Programul Operational Capital Uman(POCU). Motivul nu poate fi altul decat bicrocratia excesiva a accesarii unor astfel de proiecte, birocratie dictata de la Bruxelles si intarita de autoritatile romane. In lipsa ei, se pare ca lucrurile au inceput sa se miste.
In acest sens, o asociatie de firme a prezentat la Cluj programul ‘START-Sansa pentru antreprenori si afaceri durabile’. Administratorul schemei de antreprenoriat este Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara, condusa de presedintele ei, ing. Dragos Frumosu.
Frumosu are o lunga experienta in acccesarea proiectelor comunitare, livrand pana acum peste 4000 de diplome de calificare membrilor federatiei si nu numai. Partenerii acestui proiect, POCU 82/3.7/105266, sunt: Euro-Link Consultants Srl, Asociatia Clubul Sportiv ‘Aqua 1969 Baia Mare’ si Asociatia Megline.

Proiectul face parte din Axa prioritara 3, locuri de munca pentru toti, avand Obiectivul tematic 8, privitor la promovarea unor locuri de munca durabile si de calitate si sprijinirea mobilitatii lucratorilor. Prioritatea de investitii este 8.iii, intelegand prin aceasta activitati independente, antreprenoriat si infiintare de intreprinderi, inclusiv a unor microintreprinderi si a unor intreprinderi mici si mijlocii inovatoare. Obiectivul specific 3.7 al acestei axe prevede cresterea ocuparii prin sustinerea intreprinderilor mici cu profil nonagricol din zona urbana.

Cursul isi propune sa ofere instruire antreprenoriala pentru 660 persoane, 62 someri, 165 persoane inactive si 433 persoane care au un loc de munca, dar doresc sa infiinteze o afacere in scopul crearii de noi locuri de munca.

Dupa ce ai facut cursul primesti o diploma de antreprenor recunoscuta. Daca vrei sa accesezi 40.000 Euro fara nicio contributie, in cadrul acestui program vei face un plan de afaceri. La final 80 de proiecte vor fi selectionate si subventionate cu aceasta suma.

Un procent de 10% dintre cei care nu participa la curs, dar prezinta un plan de afaceri viabil pot primi finantare.

In mare, nu-ti ramane decat sa contactezi administratorul acestui proiect si sa te inscrii, dupa care ti se va comunica rezultatul evaluarii dosarului. Apoi, incepi cursul, finalizat cu o diploma de absolvire. Etapa urmatoare este sa participi la concursul de planuri de afaceri. Daca planul tau este bun, din cele 80 admise de proiect, va trebui sa efectuezi un stagiu de practica la o firma care are obiectul de activitate prevazut in planul tau de afaceri. Firma te va evalua si va fi platita pentru perioada de consultanta de catre administratorul acestui proiect. Odata ce s-a incheiat aceasta etapa iti infiintezi o firma din banii tai, decontand ulterior administratorului proiectului toate cheltuielile.

Semnezi apoi contractul de subventie cu administratorul proiectului si primesti 75% din valoarea ajutorului de minimis de 40.000 Euro. In decurs de un an va trebui sa demonstrezi ca obtii venituri pe noua firma de 30% din valoarea primei transe de 75%. Numai in aceste conditii vei primii si ultima transa de 25% din valoarea ajutorului de minimis.

Pe firma esti obligat sa creezi minim 2 locuri de munca, iar sediul social si punctul de lucru trebuie sa fie in mediul urban. Afacerea trebuie sa fie nonagricola.

Adresele la care poti solicita actele de inscriere sunt : pentru judetele Bihor si Satu-Mare, contact@start-afaceri.ro, pentru judetele Maramures si Salaj, antreprenor.plus@gmail.com, pentru judetele Cluj si Bistrita-Nasaud, asociatiameglinect@gmail.com si office@euro-link.ro

Succes !


In timp ce, tu, Dorel, te lupti cu cucuveaua mov pe constitutionalitati, in acelasi timp, tu aderi la ‘legalitati’, avansandu-ti  nevasta pe post de sefa de sectie la un spital. Pe ‘admisibilitati’ ti-ai aranjat si cei doi fii, dupa cum afirma presa.

‘Prin urmare’, noi, prostii, urlam in van sa se respecte legea  in institutiile statului, iar in ministere se trag sfori si se fac aranjamente. Si plasamente. Pentru ca, intreaga armata de sustinatori ai puterii si rudele acestora, trebuie multumiti prin promovari rapide si concursuri dinainte aranjate. O meteahna veche, numai eu raman prostul cel nou, uimit mereu de faptul ca se poate intampla asa ceva.

Am deschis site-ul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici(ANFP) si am selectat jud. Cluj. In Cluj-Napoca nu exista nicio functie de consilier de executie scoasa la concurs. La nivelul jud. Cluj, da, exista. Am incercat, apoi, o cautare dupa functii de conducere. ANFP-ul organizeaza in 28.03. 2018 concurs de director executiv al Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii(AIPPIMM)-Cluj. La conditii de admisibilitate dosar si in afara legii, este adaugata obligativitatea functionarului de a avea certificat de Manager de Proiect. Nu am auzit ca un dir. exec.  intr-o institutie publica sa fie si manager de proiect. Sub aspectul managementului de proiect, ai la indemana adaugarea legislatiei in bibliografia de concurs. Pun mana pe telefon si sun la sediul ANFP din Bucuresti, tel. 0374 112 714, pentru a ma lamuri. Doamna de la celalalt capat al firului, mi-a zis ca ei sunt organizatori si ca referitor la actele in plus cerute, sa iau legatura cu initiatorul acestor examene. Cum ramane cu rolul ANFP de gestionare a functiilor publice, ma intreb ? Repet, este o functie publica de conducere, iar examenele se desfasoara obligatoriu la sediul ANFP. Functiile publice de consilier de executie, dupa caz, se organizeaza la sediile institutiilor publice din teritoriu, care scot asemenea posturi la concurs. Toate concursurile sunt desfasurate cu respectarea legii functionarului public, iar garantul lor este ANFP.

Intrand pe site-ul AIPPIMM, am observat ca Oficiul din Cluj-Napoca scoate la concurs un post de consilier superior, vacant, si unul de consilier superior, temporar vacant. In mare graba am dat o fuga la sediul agentiei. Acolo am gasit un afis prin care se comunica noua locatie a oficiului. Asadar, pe acte si pe site, sediul agentiei din Cluj este la o adresa, iar in realitate este la alta adresa. Nu-i nimic, mi-am zis. Las la o parte informatiile invechite si derutante de pe site-ul  AIPPIMM Cluj. Ajuns la noua locatie privirea mi-am fixat-o pe avizier. Am ramas uimit sa vad cum la actele necesare pentru a participa la concurs pentru postul vacant de consilier superior, este o cerinta in afara legii functionarului public, si anume, diploma de master. Nu acelasi lucru era trecut pentru postul temporar vacant de consilier superior. Mai precis, pe site-ul AIPPIMM  conditiile erau corecte, iar la avizier cu totul altceva.  Toate actele, atat pe support de hartie cat si electonic, sunt semnate de Veronica Danciu, dir. exec. al acestui oficiu. Sotul ei este Lucian Danciu, fost director Antena 1 Cluj.

Tot la avizier, contrar legii, nu aparea nicio informatie despre concursul de director executiv al agentiei din Cluj, cu desfasurare la sediul ANFP din Bucuresti, asa cum am aratat mai sus.

Am intrat in oficiu, si, fara sa ma prezint, am intrebat-o pe doamna Tiberia Oance, care se ocupa cu concursul de consilier superior, de ce anume a introdus o cerinta in plus, fata de ceea ce era trecut pe site?. Mi-a zis, cu o usoara iritare, ca daca cineva are si masteratul, de ce sa nu ataseze si acest act la depunerea dosarului de concurs. Dupa mintea ei, la depunerea actelor te duci cu tot ce ai prin pod. Gata sa ma expedieze, fara sa-i cer, mi-a listat fisa cu actele necesare, fisa cu cerintele obligatorii inventata de ea, dupa care, i-am spus ca in conformitate cu legea functionarului public, nu este obligatoriu sa ai masterat pentru o functie de consilier de executie, doar pentru cea de sef birou, serviciu sau director executiv.  Intreband-o de postul temporar vacant, mi-a zis ca acela este suspendat. Pai, zic, cum de apare scos la concurs?

Ce credeti !?  I-a sarit imediat mustarul,  intrebandu-ma ardeleneste: ‘da’,dumniata , dom’le, ce meserie ai?’.  Stati linistita, zic, am si masterul ! E clar ca le-am stricat oarecum jocul pe un post atat de ravnit. Tipa, in mod discret si ilegal, a introdus drept obligativitate, cerinta de a avea master, tocmai pentru a stopa  tupeul altor candidati de a ocupa o functie publica, fara binecuvantarea celor care fac imparteala posturilor. Referitor la postul temporar vacant, acesta a fost al vechiului sef de oficiu, Mircea Mihastean, aflat in concediu de maternitate. Asadar, fosta conducere a fost pedelista, iar actuala, probabil, este o metamorfoza intre PSD, ALDE si PC.

M-am intors  acasa revoltat si am pus mana pe telefon , incercand sa sun la MMACA. Mi-am zis, hai, mai intai sa sun la Direcția de Antreprenoriat si Programe pentru IMM, coordonatoarea AIPPIMM. Din trei telefoane mi-a raspuns unul, tel. 0765 245 296, mai precis, o tipa pe care am intrebat-o despre  inadvertentele din actele necesare ocuparii functiilor de consilier superior si director executiv. Raspunsul a venit din mers, caci tipa era probabil pe strada in Bucuresti: ‘eu nu ma pricep, sunati la Resurse Umane la minister’.

M-am miscat si eu rapid si am sunat la Resurse Umane la MMACA la numarul de telefon de pe site : 021 20 25 318. Mi-a raspuns un tip de la Ministerul Economiei. Va dati seama? El mi-a zis ca e o gresala si ca numarul real este 021 20 25 319. Am sunat, dar nimeni nu a raspuns. Hai, zic, sa sun la Registratura. In zadar. Am sunat apoi la Biroul de Presa, am explicat demersul meu; mi s-a dat numarul real de la Resurse Umane, dupa care am repetat faptul ca nu raspunde nimeni. Enervata putin, dar totusi decenta, mi-a recomandat sa fac o petitie.

Cum tipa de la Biroul de Presa, probabil  se grabea, ma intreb si acum: unde sa fac petitia? La MMACA, AIPPIMM, ANFP sau DNA ? Singurii care raspund prompt sunt cei de la DNA.


Prezentele considerente se adreseaza fermierilor care isi vor depune cererea de subventie in Campania Apia 2018, dar si functionarilor Apia din toate centrele locale si judetene.

Nu toti fermierii stiu sa utilizeze aplicatia IPA Online si in cele mai multe cazuri apeleaza la functionarii Apia. Acestia ii ajuta conform instructiunilor Apia, in timpul serviciului, sau in afara programului.

In timpul serviciului si cu riscurile aferente, responsabilul de dosar il pune pe fermier sa semneze o declaratie : ‘Fermierul poate solicita asistenţă centrelor APIA în vederea realizării unei identificări corecte a parcelelor. În acest caz fermierul completează Declaraţia privind completarea cererii în IPA-Online, prin care declară că pe userul şi parola proprii, informaţiile din cererea unică de plată 2018 au fost operate/actualizate cu sprijinul funcţionarului APIA. Fermierul preia întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi veridicitatea datelor şi se angajează că nu va contesta ulterior datele înscrise în cererea unică de plată.

Riscurile la care se supune functionarul rezulta tocmai din instructiunea de mai sus data de APIA, prin care functionarul ii identifica si digitizeaza parcelele fermierului, dupa care il pune sa semneze, transferandu-i intreaga responsabilitate. Fermierul, fara sa stie ca anual se actualizeaza sistemul de identificare a parcelelor agricole(LPIS)- actiune despre care functionarul care ii prelucreaza cererea este perfect constient- se poate trezi ca prestatorul Apia, impreuna cu functionarii desemnati pentru actualizarea LPIS, sa-l faca debitor.

Din acest moment incepe sarabanda proceselor intentate de catre fermier impotriva APIA, pentru a i se anula actul administrativ de debit. Nu de putine ori, fermierii au afirmat in fata instantelor ca ei nu se pricep la softul geografic si ca functionarul responsabil de dosar i-a digitizat cererea. Din acest motiv, APIA i-a pus pe toti fermierii care nu stiau sa-si opereze o cerere, sa semneze si sa-si asume intreaga responsabilitate. In toate cazurile, instanta lucreaza cu propriile proceduri si va da dreptate APIEI, obligand fermierul sa inapoieze banii.  Sau agoniseala, daca acesta a aplicat pentru prima data pentru subventie.

Pentru a stopa un asemenea rapt, functionarul ar trebui sa sesizeze pana la data de 1 martie 2018 APIA Central, faptul ca zborurile nu sunt actualizate, actionand in IPA Online din ‘Harti’ stratul ‘Straturi diverse’ apoi ‘Data de zbor’. Se va observa, in fotografia de mai sus, existenta unor harti vechi(2011, 2012, 2013, 2015), unele neactualizate din 2011. Cum poti sa identifici corect parcelele, pe o harta veche neactualizata?

In momentul actualizarii LPIS, prestatorul(Directia Topografica Militara) si functionarii Apia pot micsora blocurile fizice. Fermierii declara initial corect in astfel de blocuri iar cineva le micsoreaza suprafata fara acordul lor , trezindu-se sanctionati. Or, asta este o incalcare a drepturilor lor.

Solutia ar fi ca Apia sa opereze cererea fermierului, in orice etapa, doar cu acordul acestuia.

Stratul cu cantec din IPA Online, menit parca sa te incurce, este stratul ‘ANCPI’- Parcele cadastrale. APIA plateste subventii agricole pe bloc fizic, nu dupa planuri parcelare. Totusi, agentia ar trebui sa seteze hartile ANCPI la scarile de lucru la digitizare, in numar de cel putin trei, de baza fiind scarile 1 :2500 si 1:5000. Veti observa ca la momentul digitizarii va veti afla de multe ori la o scara la care nu este vizibila harta ANCPI, ceea ce ar putea sa duca la suprapuneri sau depasiri ale limitelor blocurilor fizice.

Un alt aspect de care ar trebui sa tineti seama, este cel al activarii stratului de control, pentru a vedea daca ati fost sau nu la control : ‘La actualizarea digitizării parcelelor în aplicaţia IPA-Online 2018, fermierii care anterior au fost controlaţi pe teren clasic sau prin metoda teledetecţiei vor utiliza în mod obligatoriu rezultatele controalelor, prin activarea straturilor de măsurători şi se vor asigura că suprafaţa declarată este conformă cu suprafaţa utilizată.

Obligatia este si pentru functionarul care ajuta fermierul sa-si depuna cererea, pentru ca foarte multi fermieri nici nu stiu ca au avut vreun control sau uita , iar masuratorile poate nu sunt incarcate in IPA Online. Daca masuratorile nu sunt incarcate, functionarul intra in baza de date IACS,  unde constata existenta sau nu a ordinului de control clasic sau prin teledetectie.

Daca va mai amintiti, in anii trecuti, cererile de subventie contineau paragraful 16 . La fel , nici atunci fermierii nu stiau de existenta vreunui control, la data depunerii cererii, dar semnau ca primaru’:
16. Declar ca la momentul completarii declaratiei de suprafata am avut la dispozitie suprafetele determinate (constatate) în urma controalelor pentru cererea depusa anterior si parcelele digitizate asa cum au rezultat în urma controalelor conform art. 19 din Regulamentul CE nr. 73/2009, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 20 din Regulamentul CE nr. 1122/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Indata ce accesam o cerere care a avut control clasic pe teren, functionarul care ajuta fermierul dar si fermierul care se pricepe, poate activa stratul de control din campania precedenta. Pentru a verifica daca inspectorii au fost cu adevarat la control, atat functionarii responsabili de dosar cat si fermierii pot face o verificare: daca parcele digitizate si parcelele masurate, in anul de control, coincid perfect, inspectorul nu a fost pe teren. Totul se poate observa, regland imaginea la o scara mica in IPA Online. Este imposibil ca punctele de digitizare facute pe un scaun la calculator, sa corespunda perfect cu punctele luate in teren, manual sau automat, cu GPS-ul. Imediat trebuie sesizat acest aspect la centrul local si judetean APIA. Pentru a se lua masuri si ‘masuratori’ corecte, se pot face si altfel de investigatii in GPS, tocmai pentru a stopa astfel de practici.

Dar acesta este un subiect pe care l-am mai abordat.

Speram ca APIA sa fie la fel de pregatita pentru Campania 2018 ca si in alti ani iar neregulile, oricare ar fi ele, sa fie inlaturate cat mai rapid.


Daca ii faci disparute foile unui profesor, de pe care iti preda un curs universitar, constati de cele mai multe ori ca respectivul nu este pregatit pentru o astfel de meserie.

Mai mult, te duce cu gandul ca ai putea avea in fata un profesor ‘fabricat’ .

Incercarea unor cameramani de a-i filma foile de pe care a citit raportul privind activitatea lui Kovesi, a tradat , pentru moment, grimasa unui procuror de temut, in persoana lui Tudorel Toader.

Cu foile in fata drept probe si parerea personala, pe care incearca sa o impuna tuturor, un astfel de procuror putea fi combatut doar de catre instantele de judecata. Nu de putine ori, instantele de judecata au returnat dosarele anchetatorilor.

Numai ca, Tudorel Toader s-a aflat aseara in fata presei, a patra putere in stat, confundand-o cu instanta de judecata, incercand sa-si impuna rechizitoriul din postura de procuror, uitand, de fapt, ca este ministrul Justitiei. Probele lui s-au rezumat, in esenta, la declaratiile din presa ale sefei DNA si inregistrari de pe la televiziunile unor inculpati si condamnati, care scoteau in evidenta metodele securistice de anchetare ale procurorilor subordonati lui Kovesi.

A trebuit sa treaca un an, ascuns de ochii presei si cu reflexele unui procuror autentic, sa intocmeasca un raport impotriva unui alt procuror, in persoana lui Kovesi.

Statutul de ministru i-a conferit toate drepturile sa sesizeze pe parcursul unui an de zile, toate institutiile din subordine si cu drept de control, neregurile de la DNA, dar si comportamentul autoritar al sefei acestei directii si a subalternilor acesteia.

Lucrurile puteau fi indreptate pe parcurs in DNA, daca ministrul nu avea comportamentul unui personaj, gen Dorel : bun la toate si la nimic. Nu degeaba condamnatul penal Dragnea, dar si alti inculpati, culminand cu jurnalistii unor posturi de televiziune, avand patroni inculpati sau condamnati, aveau sa-i ceara acestuia, inainte de a-si prezenta raportul, ‘sa nu se faca de rusine’.

Inainte de raportul prezentat de ministrul Justitiei, procurorul general, defazat si el precum un Dorel, a cerut un control la DNA si DIICOT. Asadar, controlul se putea face de mai mult timp, jurnalistii televiziunilor mogurilor de presa , dar nu numai ei, semnaland neregulile din aceste structuri, comportamentul lor autoritar si lipsit de scrupule, daca vreti.

Cum se face ca, ieri, exact in ziua prezentarii raportului si dispozitiilor de control la cele doua directii, procurorii din toate parchetele din tara, care au audiat martori si suspecti, au dat drumul la inregistrari(pentru a nu fi ei insisi inregistrati!), conform noilor dispozitii, fara sa mai dicteze nimanui ce anume sa scrie in declaratii.

Nu se putea dispune un astfel de control pentru indreptarea lucrurilor si evitarea presupuselor abuzuri, astfel incat sa nu mai asistam de ani de zile la asemenea tensiuni in societate?

Cu siguranta, da !


In 2014, DNA Suceava, intr-un show mediatic reusit, i-a retinut pe dir. gen. Apia, Gheorghe Benu si pe dir.exec. Apia, Delia Moldoveanu. Nu voi descrie dosarul cu pricina, nici restul persoanelor propuse spre arestare. Dosarul a ramas in lucru, cei doi sunt actualmente la butoane, dir. exec. adj. la Apia Ilfov, respectiv dir. exec. adj. la Apia Suceava. Consilierii Apia Suceava sunt suspendati. Nu si cei doi amintiti mai sus.

Mult mai rapid si fara tam-tam, DNA Suceava a trimis la data de 19.02.2018 in judecata, ASOCIATIA AGRICOLA MALINI STANISOARA, jud. Suceava.

Pe scurt, presedintele asociatiei era cumnatul primarului din Malini, ceea ce nu declarase in declaratia pe proprie raspundere. Primarul din Malini a dat in arenda si concesiune asociatiei, al carei secretar era si casierul primariei, o suprafata de pajiste comunala de aprox. 800 ha.

În perioada 2008-2016, inculpatul Popescu Vasile, în calitate de președinte al unei asociații agricole, a depus cu rea-credință, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), mai multe documente false, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, plăți compensatorii pentru zona montană defavorizată, plăți de agromediu și alte scheme de plăți directe, pentru suprafețe de teren pe care nu le deținea în realitate.
În demersurile sale desfășurate pe durata a opt ani, respectiv 2008-2016, inculpatul Popescu Vasile a beneficiat și de ajutorul inculpatului Nistor Petru, primar al comunei Mălini (jud Suceava), care i-a pus la dispoziție două contracte false și inexacte (de arendă și de concesiune) încheiate cu încălcarea prevederilor legale.’

Apia s-a constituit parte civila in proces, pentru prejudiciul calculat de DNA Suceava de 6.288.765,28 lei.

Apia nu avea nicio calitate de a se constitui parte civila, deoarece in perioada 2008-2016 invocata de procurorii suceveni, asociatia a indeplinit toate conditiile de eligibilitate pentru plata subventiilor. Marturie stau controalele din anii trecuti, terminand cu cele din 2016 si 2017, dar si aspectul pasunilor.

Ce sa mai spun despre auditul extern din 2008, tocmai la aceasta asociatie, care a iesit excelent. Se aude Apia!?

Procedurile europene si interne ale Apia prevad clar faptul ca litigiile intre fermieri se rezolva de catre acestia in instanta. Ce cauta ea acum parte civila intr-un litigiu descoperit de procurori, intre membrii asociatiei care au fost nemultumiti de distributia subventiei in cadrul formei lor de asociere si au inceput sa se toarne intre ei si sa parasca firmele care au curatat pasunile?. Dosarul trebuie sa fie unul civil, nu penal, dupa parerea mea.

Faptul ca asociatia a prezentat documente false, asa cum arata procurorii, ar fi trebuit sa sara in ochi si functionarilor Apia care au gestionat dosarul. Cum de au acceptat asociatia la inscrierea cererii de subventie in 2008, cand de fapt ea s-a autorizat in luna iulie 2008, conform Dosarului nr. 1788/227/2008, Judecatoria Falticeni?

Admite cererea. Acordă personalitate juridică ASOCIAŢIEI AGRICOLE MĂLINI-STÂNIŞOARA cu sediul în satul Mălini, com. Mălini, nr. 904 A, jud. Suceava, având obiectul de activitate stabilit conform statutului asociaţiei atestat sub nr. 2/18.03.2008 de Cabinet avocat Tătar Maria Fălticeni. Dispune înscrierea acestei asociaţii fără scop patrimonial în Registrul asociaţiilor aflat la grefa instanţei. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică de la 30.06.2008.DEFINITIVĂ LA 7.07.2008’.

Chiar si asa, nu i se poate lua subventia asociatiei pe 2008, pentru ca, tot conform reglementarilor comunitare, inainte de a i se fi facut plata, asociatia a fost in regula sub aspectul inscrierii in Registrul asociatiilor.

DNA Suceava aminteste ca administratorul asociatiei este vinovat si ca ‚ Prin acțiunile sale, inculpatul Popescu Vasile a obținut pe nedrept fonduri europene nerambursabile, în valoare totală de 6.288.765,28 lei..’, fara sa aminteasca faptul ca asociatia are un numar de fermieri , si nu putini, detinatori de animale. La prima citire ai impresia ca Popescu, cu cumnatu’ si casieru’, a luat-o la fuga cu banii. Nu se poate sa ceri banii inapoi, punand sechestru doar unora. E limpede ca nu poti lua banii inapoi de la cateva persoane, in culpa, dupa parerea DNA Suceava si Apia Suceava. Ar trebui sa iei fiecarui membru al asociatiei care a beneficiat mai mult sau mai putin de pe urma acestor subventii.

A pune in discutie contractele de arenda, care din 2008 s-au schimbat la foc automat, fara a tine cont ca intreaga pasune comunala este bine intretinuta si ca platile s-au desfasurat intr-un cadru legal, din punctul meu de vedere, nu face decat sa slabeasca increderea fermierilor in autoritatile competente din MADR si in restul institutiilor statului.

Cum de nu s-a solutionat dosarul din 2014 de catre DNA Suceava, dosar cu prejudiciu mult mai mare si tocmai acum, cand sunt presiuni din toate partile asupra justitiei, a aparut o asociatie , un primar si vreo cateva persoane, drept cei mai mari infractori!? De fonduri comunitare, bineinteles.

Finalizarea anchetei si trimiterea dosarului in instanta nu poate sa invinga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Exact in aceeasi maniera am abordat si eu subiectul.


Protest Apia Cluj

Institutul National de Statistica(INS) a iesit de dimineata, prognozand o crestere economica a Romaniei, peste prognozele Bancii Mondiale si Fondului Monetar International.

Astia de la INS nu-s normali, am putea zice. Si dovedi.

‘Behaitul’ ala de la MADR, mancator de rosii de sera si carne de oaie, apare de luni de zile prin presa, laudand munca angajatilor APIA. Ar fi trebuit sa se puna de-a curmezisul, sa creasca salariile, nu sa asiste cu indiferenta la scaderea lor, la ce munca se depune acolo.

Pentru a fi in ton si cu fermierii nedreptatiti, as vrea sa le spun ca neregulile facute in dauna lor, probabil cu rea vointa sau din nestiinta, de catre unii functionari sau conducatori de centre locale si judetene, sunt in contrast cu platile masive efectuate catre restul fermierilor din tara.

Aceste plati sunt facute cu o munca istovitoare la calculator sau la controale pe teren, cu ore suplimentare neplatite, cu un soft de multe ori deficitar sau sanatate precara. Si, asta din 2006, fara intrerupere. Multi dintre fostii colegi au plecat din aceste cauze, iar altii au murit cu zile.

Dupa cum stim, INS face prognoze cu date culese de la alte institutii din tara, date de referinta si pentru institutiile europene, care fac prognoze la nivel continental.

Un proprietar de padure din Borsa, jud. Maramures, articol pe care il puteti citi aici, a reclamat la agentiile de profil locale si judetene, faptul ca i s-a taiat padurea fara acordul sau. Nemultumit de raspuns, a facut o plangere penala la procurorul sef, DNA Maramures. Acesta si-a restrans cercul de suspecti la diametrul unei ‘Portocale’, dispunand neinceperea urmaririi penale. Avocatul proprietarului de padure a atacat decizia de clasare, iar instanta a dispus refacerea dosarului de catre procuror.

In articolul semnalat, veti vedea o harta cu padurea defrisata, prezentata de catre fermier in fata procurorului, dar si o harta inainte de defrisare.

Harta se poate identifica geografic, iar in blocul fizic defrisat apar trei fermieri care isi depun cerere de subventie pe pasune, accesand si pachete de agromediu, facand, culmea, si dovada dreptului de proprietate sau folosinta. Blocul fizic are peste 350 ha, initial declarat neagricol, cu padure, pentru ca apoi sa fie declarat pasune, cu concursul Directiei Topografice Militare, prestator de servicii pentru APIA. Nu mai punem in discutie faptul ca la momentul anchetei si proceselor proprietarului de padure, Apia a schimbat din nou atributul celor 350 ha din pasune in neagricol, facandu-i debitori pe fermieri. Cum a reusit sa scoata din circuit o asa mare suprafata de pasune fara avizul MADR, este un mister pe care procurorul de caz ar trebui sa-l cerceteze.

Cautand pe site-ul INS localitatea Borsa din Maramures si selectand ‘paduri’, am dat o filtrare cu suprafetele localitatii, din 2005 pana in 2014. Aceeasi suprafata, 42412 ha. La fel si la ‘pasuni’, 9143 ha. Asadar, suprafata de padure si de pasune nu s-a diminuat in perioada 2005-2014. Mentionez ca fisierele selectate sunt semnate si asumate de catre functionari ai INS.

In concluzie, cu astfel de date eronate, se observa cum aria de prospectare se reduce in cazul oricaror statistici sau anchete privitoare la suspiciuni de frauda, datorita lipsei de comunicare intre agentiile statului, platite din banii nostri.

De aici apar si prognozele ‘in sus’ ale INS, in dauna tuturor categoriilor de salariati, carora le-a scazut salariul si implicit nivelul de trai.

“Indrazneste sa crezi in Romania condusa de oameni cinstiti PSD”, suna sloganul electoral PSD, inregistrat la OSIM.


 Motto : Oaia ne da lapte, branza, cate un miel,
Ne imbraca, ne dezbraca.
Da, ea trebuie inteleasa!
Si-a facut pofta cu el.

 

De ce am alege oaia si nu gasca cu gat rosu sau toate masurile compensatorii de dezvoltare rurala aplicabile pe terenurile agricole in 2018?

Scapat ca prin urechile acului de doua schimbari de guvern, Petre Daea, revine in forta, pregatit sa strabata tara in lung si-n lat. A fost anchetat în dosarul ‘Insula Mare a Brailei’, pe vremea cand era membru in consiliul de administrație al ADS, implantat acolo de Ilie Sarbu. Fost sef de ferma pe vremea comunismului, a devenit apoi secretar de stat si ministru MADR in primul mandat. In perioada cat a fost ministru MADR si-a propus amanta, actuala sotie, Luchian Camelia, nimeni alta decat directorul Directiei Management Resurse Umane din APIA Central, pentru a i se conferi Ordinul national Serviciul Credincios in grad de Cavaler. La acea data, 10 dec. 2004, Luchian Camelia era inspector la Inspectia Piscicola, inspectie aflata sub ‚areapa’ MADR.

Ajuns din nou ministru, a promis ca va veni primul la serviciu si va pleca ultimul. A stat el ce a stat, pana si-a angajat fata la AFIR, constatand faptul ca in loc sa dea din mouse de dimineata pana seara in birou, mai bine da din gura si se plimba prin piete, solarii si fanete, pe banii statului.

Daca ar fi corect , n-ar mai modifica anual Ordinul nr. 619/2015, ci ar putea modifica de urgenta toate contractele ADS-ului cu fermierii si ar impune fermierilor obligativitatea ca pe terenurile statului sa se acceseze toate masurile compensatorii, delegate de la AFIR, sub sanctiunea nulitatii. Astfel, fermierii, cu terenuri arendate de la stat, ar accesa obligatoriu, nu facultativ, masurile compensatorii, in propriul beneficiu, dar si sporind gradul de absobtie a fondurilor europene.

Este inadmisibil ca administratorul Agricost SRL, care gestioneaza peste 55.000ha in Insula Mare a Brailei, sa nu acceseze niciodata de la preluarea imensei suprafete, Masura 10-Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hranire pentru gasca cu gat rosu (Branta ruficollis) in valoare de 250 euro/ha/an.

Administratorul ne vorbeste pe toate posturile TV despre atacul si pagubele pe care i le face culturilor, ratisoara porumbului(Tanymecus dilaticollis). Nici o vorba despre gasca cu gat rosu. Nici o vorba despre modul in care Trita Culita, cu a sa SC TCE3 Brazi Srl, a administrat Insula pana in 2012. Sau cum a fost prins in neregula la controlul prin teledetectie, dupa care si-a baga firma in faliment. Ca din senin, si ca un miel proaspat fatat, cu aceeasi suprafata de peste 55.000 ha, a aparut omul providential a lui Culita, drept fermier, cu o noua firma la Apia Braila, SC Agricover Srl, mai alba, mai curata, fara datorii si de mare perspectiva.

DNA ar trebui sa intre pe post de ratisoara porumbului si sa zboare putin peste Insula , luand unpic la ’ciugulit’ neregulile din urma , stabilind si niscaiva prejudicii. Apia te bagi? Pardon, te constitui parte civila?


Zilele trecute, o fosta colega de la APIA Braila s-a sinucis. Dumnezeu sa o odihneasca in pace !

Despre mortile subite ale altor colegi, cauzate de stres, s-a scris in nenumarate articole de presa. Este primul caz de sinucidere in aceasta agentie.

Articolele predominante din presa ultimilor ani, au vorbit mai mult despre procesele fermierilor indreptate impotriva agentiei de plati, dar forte putin despre munca si viata functionarilor agentiei, cei care sunt de fapt artizanii platilor catre fermieri. Ei sunt supusi nu numai presiunilor exercitate de catre fermieri, dar si de catre sefii ierarhici superiori, care, uneori, au tendinte de tip mafiot de a se razbuna pe cate un mare sau mic fermier, din motive politice, financiare sau familiare. Singura arma a functionarului public ramane, in ambele cazuri, respectarea cu sfintenie a reglementarilor europene si nationale in materie de plati.

Ne intrebam ce ar fi determinat-o pe Gobeaja Mariana Aurora sa se sinucida ? Din declaratia ei de avere pe 2018 de pe site-ul Apia, constatam ca era necasatorita, locuia intr-un apartament in proprietate, avea in jur de 8 ha de teren dat in arenda, fara datorii, un cont frumusel in banca si un venit anual incasat de la Apia de 64.766 lei.

Din spusele colegilor, era necasatorita si fara copii iar motivul sinuciderii ar fi fost teama ca procesul intentat impotriva ei de catre un fermier l-ar putea pierde. Gurile rele spun ca nu a mai rezista presiunilor din partea conducerii Apia Braila, care a vrut sa se razbune pe fermier.

In fapt, fermierul Caruz Gheorghe Sorin, proprietar al SC COMPLEXUL DE CRESTERE A PORCILOR SRL, a intentat in numele firmei un proces(Dosar nr. 11/113/2016, Tribunalul Braila) impotriva APIA Braila, AFIR, MADR, dir. exec. Apia Braila, Militaru Daniela, consilier principal Apia Braila, Olteanu Mihaela si consilier superior Apia Braila Gobeaja Mariana Aurora. Motivul ar fi refuzul Apia Braila de a i se aproba cererea de subventie privind Masura 2.1.5, plati privind bunastarea animalelor-porcine.

Dosarul s-a judecat in prima instanta la Tribunalul Braila in 14.06.2017 : ‘Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii completatoare invocată de pârâtele Militaru Daniela, Olteanu Mihaela şi Gobeaja Mariana Aurora. Respinge acţiunea formulată de reclamanta SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL împotriva pârâtei Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Respinge cererea adiţională formulată de reclamanta SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL împotriva pârâtelor Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura – Centrul Judeţean Brăila, Militaru Daniela, Olteanu Mihaela şi Gobeaja Mariana Aurora privind obligarea la plata sumei de 1.477.947,33 euro reprezentând ajutor de stat aferent anului 2014-2015, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Respinge ca nefondată acţiunea completată formulată de reclamanta SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL, judeţul Brăila în contradictoriu cu pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura – Centrul Judeţean Brăila,Militaru Daniela în calitatea de Director Executiv APIA Brăila, Olteanu Mihaela şi Gobeaja Mariana Aurora. ’

Firma lui Caruz a facut recurs la Curtea de Apel Galati , solicitand si stramutarea procesului la o alta instanta, data judecarii cererii de stramutare fiind 13.02.2018.
Dupa cum se observa, firma lui Caruz solicita obligarea la plata sumei de 1.477.947,33 euro a paratilor, cerere respinsa de prima instanta. Aceasta stare de fapt nu poate crea motive de sinucidere, atata timp cat ai respectat legea privind aprobarea platilor comunitare si nationale.

La polul opus si cu revendicari infinit mai mici, este un caz aflat pe rolul Tribunalului Maramures(Dosar nr. 2456/100/2017), in care fermierul Codrea Vasile reclama APIA Maramures, pe dir. exec. Urs Florin, Apia MM, dir. exec. adj. Banzei Ioan, Apia MM, Sef Serviciu Autorizare Plati si Masuri Specifice, Matyas Mihai, Apia MM, Sef Birou IT, Control Intern, LPIS, Monitorizare, Cota de Lapte, Botis Daniel Vasile, Apia MM, Sef Centru Local Apia Baia-Mare, Botis Radu Ioan, si consilierii Pura Margareta, Pasca Alina Mariana, Czako Gheorghe, Mihnea Maria, Muresan Ciprian Ionel, toti de la Apia MM.

In cele doua cazuri, cei doi fermieri au chemat la bara conducerile agentiilor unde acestia si-au depus cererile, considerand ca au fost nedreptatiti, iar cererile lor au fost tratate cu rea vointa.

Conducerea centrala a agentiei ar trebui sa se sesizeze in acest caz de suicid, nu doar sa dispuna prin juristii centrelor judetene o aparare in fata careia orice fermier pierde. Sa constate daca fermierii au gresit cu intentie sau nu, daca au fost averizati in privinta nerespectarii conditiilor impuse pentru a beneficia de subventii sau sunt razbunari locale de tip mafiot, ale celor numiti politic in APIA.

In sprijinul clarificarii unor astfel de situatii, procuratura ar trebui sa-si faca treaba. In primul caz, cel de la Braila, s-a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpa.

Speram ca in al doilea caz, cel al fermierului Codrea Vasile de la Maramures, nimeni din Apia sa nu-si mai puna capat zilelor, iar procuratura si instantele de judecata sa faca dreptate.


Astăzi e mare serbare de Crăciun, la grădinița copilului meu.

Ţuţica, soția mea, m-a întrebat ce cadou să-i facem educatoarei Pleskoy, pentru că, vezi Doamne, și ceilalți părinți vor veni cu cadouri. I-am retezat-o scurt , spunându-i că o achitare pentru toate delapidările produse la grădiniță i-ar prinde cel mai bine.

Ţuţica are dreptate, în fond. La Grădi vor veni părinți sus-puși ai copilașilor. Nimic nu poate fi mai grozav decât să participi la o asemenea serbare cu oameni de vază. Vor veni părinți-deputați, părinți-senatori, părinți-ziariști, părinți intelectuali, părinți-anticorupție, părinți-artiști, părinți-medici, etc.

Din păcate, astăzi de dimineață am aflat că doctorul Boss, care avea în spital pe un perete întreg portretul lui Bombonel, nepotul Mătușii Tamara, a fost arestat tocmai pentru acest lucru.

Nu-i nimic. Mă încântă participarea altor părinți. Poate mă lipesc și eu la un job bun. Nu vreau să devin medic. A încercat Arvunel de la ‘Farmacia Inimii’ și a făcut infarct. Nu, nu vreau să mor !

Am lucrat până acum pentru Ceocolata. Ea plasa forță de muncă în străinătate, dar a săltat-o Portocală. A rămas săltată. Și la fel de exaltată. Și-a făcut din nou firmă, dar nu mai merg acolo.

În presa scrisă am lucrat. Ar fi minunat să mai lucrez, mai ales că mă întâlnesc cu Nașul. Ce bine că vine cu Pomădatu’, care e de la mine din oraș. Dacă nu vine cu prietena lui- celebra în pantofii ei de casă-, aș putea sta de vorbă cu el despre Munţii Apuseni, deși , mi se face oarecum greață pentru că și-a ras părul de pe mâini și de pe degete.

Dacă n-o să reușesc, atunci mă lipesc de părinții fondatori. Ce-ar fi să merg pe sticlă ?. Arăt foarte bine. De vorbit vorbesc mai greu, însă asta se va remedia atunci când voi câștiga 10.000 euro/luna, ca să-mi pun dantura. Da, va veni Varanu’cu Jana de la ‘In pruna presei’, la fel și cu Pastoru’, recent premiat. Și cu Tonomatu’. A..nu ! Cu Tonomatu’nu-mi face plăcere să mă întâlnesc. E alunecos. A lucrat la Dipdip, ăla gravat pe vitrina magazinului, dar mai ales că a făcut mecanica fluidelor cu Dragobete Gât-Scurt. Sau cu Julieta. Habar n-am !

Oricum o să mă consult cu prietenul meu Chichibun. E cel mai bun prieten al meu și locuim la același etaj. Îmi spunea că se spală pe dinţi chiar şi atunci când doarme. Ceea ce nu-i un lucru grav.

La etajul 22 , într-un bloc alăturat, stau părinții-intelectuali ai unor copilași de la Grădi. Aș putea să devin intelectual. No, hai la cenaclu ! mi-a zis într-o zi, pe stradă, unul dintre ei. Era însoțit de Minima Moralia, soția lui, o intelectuală rasată, dar cam păroasă. Ajuns acasă, dintr-o suflare am citit jumătate din Egipteanul. E ceva!

Nimic nu este pierdut atunci când crezi cu adevărat că poți deveni cineva. Ce-ar fi să țin aproape și cu ceilalți părinți sus-puşi ? Dacă într-o zi mă vor trece pe vreo listă pentru a fi și eu parte a Statului Paralelipipedic ? Știu că vor veni la serbare Genunche , Mitralieră și Șoferul , lângă care aș putea să mă așez. Ei sunt cei care fac și desfac toate ițele încâlcite ale puterii.

Îmi cunosc limitele, totuşi. Nici prin gând nu ar putea să-mi treacă, să mă așez lângă Pisicu’ , Marinaru’ sau Hitleristu’. Ei au gustat sau gustă din plăcerile și necazurile puterii și uite ce au ajuns.

Cel mai bine ar fi să mă fac expert judiciar. Mă așez lângă Bunăoară, care va face pe Moș Te’ndrum, și care va împărți daruri alese aduse de Prinurmare și Ciordache. Păi ce, Prinurmare nu și-a făcut fiul notar și peste noapte lector !? Eu nu aș putea, mâine, să fiu pe vreo listă și să mi se ceară expertiză ? Ba da !

E timpul să mă pregătesc de serbare. Ma duc să mă spăl pe dinţi.

Cucuveaua Mov, prietenă cu mine și cu Ţuţica pe Gmail, Facebook, WhatsApp, Yahoo, Twitter și mobil, m-a sunat spunându-mi că trece să ne ia . E o simpatică. De multe ori glumește și ne spune cât de mult ne iubește. Ar face orice pentru noi, draga de ea. E în stare să treacă și prin ușă, doar să ne salute.

Nuştiu cum o să fie această zi grea, dar sper să #Rezist .


 

 

 

 

 

 

 

Teldrum a aparut in 2007, anul aderarii Romaniei la UE, cu suprafata de 5959,23 ha declarata la APIA Teleorman. Suprafata provenea, am putea zice, de la Agroindustriala SA Turnu Magurele, firma falimentara, cumparata ‘la pont’ de catre Teldrum. Insa, dupa ‘ prospectiunile’ Rise Project, constatam ca cele peste 5.000 ha de pamant aflate in zestrea Agroindustriala SA, fusesera retrocedate proprietarilor de drept, in momentul cererii de subventie din 2007 depusa la APIA Teleorman de catre Teldrum.

Si atunci, ne intrebam, de unde a avut Teldrum atat de mult teren in 2007 de a declarat 5959,23 ha?

La momentul 2007 nicio firma sau fermier nu stia sa citeasca o harta format A0. Functionarii Apia au fost instruiti incepand cu 2006 sa se orienteze pe astfel de harti, dar si sa-i invete pe fermieri cum pot sa-si identifice terenul. Astfel de harti aveau si primariile din toate comunele tarii. Intr-un cuvant, si unii si altii se cam uitau ca mata in calendar.

Majoritatea fermierilor a inceput sa afle de faptul ca pot beneficia de subventii abia din 2008. Pana in 2009, cand a aparut IPA Online, softul geografic APIA(operational din 2010), toate identificarile s-au facut cu o precizie foarte mica.

Altii, gata pregatiti si bine informati de catre unii din APIA Central, au inceput sa declare suprafete mari, cu gandul ca, in anii urmatori, cei care isi vor revendica dreptul de proprietate sa semneze contracte de arenda cu cei care le-au ocupat si lucrat in mod abuziv terenul. Astfel de firme au stiut din timp, inainte de anul aderarii, exact ceea ce se va intampla, si si-au achizitionat utilaje agricole, astfel incat, noii proprietari care isi vor revendica terenul, sa renunte la subventie si sa prefere arenda ‘generoasa’ impusa de arendas.

In anul 2008, Teldrum a declarat la APIA 5989,37 ha. Datorita actualizarii blocurilor fizice prin inlocuirea hartilor satelitare vechi cu altele noi, Teldrum a declarat in 2009 o suprafata de 5451,77 ha.

In 11.05. 2010 Teldrum declara 5201,07 ha si imediat, conform Rise Project, a facut in 26.05.2010 un imprumut la Unicredit Tiriac de 18.000.000 lei, imprumut garantat din bani publici, de Consiliul Judetean Teleorman, CNADR –Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti, Consiliul Judetean Constanta si Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura-Centrul Judetean Teleorman.

APIA Teleorman s-a constituit debitor-constitutor  persoana juridica, prin ‘ cesionarea drepturilor de creanta prezente si viitoare nascute din schema de plata unica pe suprafata din 2010…’ invocand art. 36 din Legea 99/1999 si contractual dintre Unicredit si Teldrum de imprumut din 26.05.2010, fara sa invoce conventia APIA-Unicredit Tiriac,daca aceasta a existat la acea vreme, prin care agentia elibereaza adeverinte pentru ca fermierul sa faca imprumutul punte, exclusiv pentru finantarea capitalului de lucru in agricultura. Nu pentru asfaltat!

Daca nu a existat conventia APIA-Unicredit la acea data, Apia nu avea dreptul sa elibereze adeverinta necesara firmei Teldrum pentru imprumutul bancar. Mai ales ca era vorba despre fonduri comunitare. Nu vorbesc de celelalte institutii ale statului devenite garante pentru imprumutul bancar al Teldrum.

Pentru aceasta, Teldrum a fost nevoita sa-si comunice automat la APIA contul bancar deschis la Unicredit, urmand ca viitoarea subventie pe 2010 sa-i revina bancii.

In 2011 Teldrum a declarat la APIA 5197,67 ha, data la care ar trebui verificat daca a fost returnat creditul bancar de 18.000.000 lei. Daca nu, suprafata declarata in documentul eliberat pentru banca, in momentul cesionarii in 2010, trebuia sa fie identica cu suprafata declarata  la APIA in 2011.

In 2012 Teldrum a declarat la APIA suprafata de 624,72 ha. Firma trebuia sanctionata pentru nerespectarea Bunelor Conditii Agricole si de Mediu in Romania, GAEC 5-Nu este permisa  arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, conform Ordinului MADR nr.30/8.02.2010, ceea ce trebuia sa fie un factor de risc pentru APIA. Dar acest lucru nu s-a intamplat, ceea ce, ar fi generat  un factor de risc si pentru banca.

Si era vorba de peste 100 ha!

Teldrum nu a fost niciodata la control clasic sau prin teledetectie. Situata in 2014 sub lotul de teledetectie cu 603, 63 ha, culmea, a scapat de control.  Oricum, se vede de la o posta faptul ca firma a fost protejata de catre APIA Teleorman. Si nu numai. In 2013 a declarat 620,19 ha, in 2015, 565,01 ha si in 2016, 50,58 ha.

Incepand cu 2017 nu a mai depus nicio cerere, suprafetele ei regasindu-se in marea majoritate la firmele satelite: SC Gransiloz, SC Zooveg 2010, SC Agrotrust sau SC Romcip.

In perioada 2008-2013 Teldrum a beneficiat de 2.202.679 Euro.